Tag: germania
Știri despre „germania”
Discuțiile Germaniei despre o umbrelă nucleară comună vin pe fondul tensiunilor geopolitice actuale - nevoia de răspunsuri comune în NATO
Germania ia în calcul o umbrelă nucleară comună cu aliații europeni , într-un demers aflat încă la început, pe fondul tensiunilor transatlantice, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Cancelarul german Friedrich Merz a indicat că ideea ar urma să completeze aranjamentele de securitate existente cu Statele Unite, fără ca Berlinul să anunțe un calendar de decizie. În declarațiile sale, Merz a încadrat subiectul ca pe o chestiune de opțiuni strategice pentru securitatea europeană, dar a subliniat că discuțiile nu sunt suficient de mature pentru o hotărâre rapidă. „Știm că trebuie să luăm o serie de decizii strategice și de politică militară, dar acum nu este momentul potrivit”, a mai spus el. Contextul este sensibil pentru Germania, care are interdicție de a dezvolta o armă nucleară proprie în baza acordului „Patru Plus Doi” (încheiat pentru reunificarea din 1990) și a Tratatului de neproliferare nucleară, semnat în 1969. Merz a susținut însă că aceste obligații nu blochează discuții despre soluții comune cu partenerii europeni, inclusiv Marea Britanie și Franța, singurele puteri europene cu arme nucleare. În același timp, cancelarul a încercat să evite impresia unei rupturi de arhitectura NATO, afirmând că discuțiile despre o formulă europeană nu ar contrazice partajarea armelor nucleare cu SUA, un mecanism prin care aliații europeni participă la planificarea nucleară a NATO , fără a deține focoase. Dezbaterea se suprapune peste creșterea cheltuielilor militare în Europa și peste criticile venite dinspre administrația Trump privind nivelul contribuțiilor la apărare, într-un climat politic marcat de episoade de presiune asupra aliaților. Pe plan intern, tema capătă și o dimensiune industrial-tehnologică: șeful comisiei parlamentare de apărare, Thomas Roewekamp , a afirmat că Germania ar avea capacități tehnice care ar putea conta într-o inițiativă europeană comună, chiar dacă nu deține rachete sau focoase nucleare. Pentru securitatea europeană, miza imediată este dacă aceste discuții se vor transforma într-un cadru concret de descurajare (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea unei riposte), sau vor rămâne, cel puțin pe termen scurt, un semnal politic de consolidare a autonomiei strategice în interiorul alianțelor existente. [...]
Xiaomi 17 se pregătește de Europa; Lansare globală posibilă în martie, după MWC 2026
Speculațiile privind lansarea Xiaomi 17 după MWC 2026 atrag atenția asupra unui posibil debut global în martie. Potrivit Mobilissimo , modelul de bază Xiaomi 17 ar putea fi disponibil pe piața europeană la prețul de 1099 euro pentru varianta cu 512 GB stocare. Există și o posibilitate ca versiunea cu 256 GB să fie lansată la un preț de aproximativ 999 euro . În ceea ce privește specificațiile, Xiaomi 17 va beneficia de o baterie de 6330 mAh pentru versiunea globală, o îmbunătățire semnificativă față de predecesorul său, care avea o capacitate de 5240 mAh. În schimb, varianta destinată pieței chineze va dispune de o baterie mai mare, de 7000 mAh. Aceste diferențe subliniază strategia Xiaomi de a adapta specificațiile în funcție de piața țintă. Lansarea Xiaomi 17 este așteptată să aibă loc după Mobile World Congress ( MWC ) 2026, un eveniment important în industria tehnologică, care va avea loc în februarie. Această lansare ar putea poziționa Xiaomi 17 ca un competitor direct pentru Galaxy S26, mai ales având în vedere zvonurile privind prețurile similare și specificațiile competitive. [...]
Aderarea Ucrainei la UE în 2027 nu este fezabilă, spune Merz - criteriile de la Copenhaga impun un calendar extins
Cancelarul german a declarat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană în 2027 nu este un obiectiv realist , subliniind că procesul de aderare necesită îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga , ceea ce durează de obicei mai mulți ani. Potrivit Biziday , cancelarul a afirmat că, deși Ucraina poate fi adusă mai aproape de UE pe termen lung, o aderare rapidă nu este fezabilă. Această declarație a fost făcută miercuri, după discuțiile cu partenerii de coaliție la Berlin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat, marți, dorința Ucrainei de a adera la UE până în 2027, susținând că acest pas ar reprezenta o garanție de securitate pentru Europa. El a evidențiat contribuțiile Ucrainei în domenii precum securitatea, tehnologia și economia. În contextul discuțiilor de pace dintre Ucraina și Rusia, cancelarul german a menționat că Germania este în strânsă legătură cu delegațiile SUA și Ucrainei și că susține aceste discuții cu entuziasm. În plus, cancelarul a subliniat că Europa trebuie să-și recapete influența într-o nouă ordine mondială dominată de câțiva actori puternici. El a afirmat că europenii trebuie să învețe să „vorbească limba politicii de putere” pentru a-și putea pune în aplicare ideile. De asemenea, a lăudat răspunsul unit al aliaților europeni din NATO la încercările anterioare ale fostului președinte american Donald Trump de a achiziționa Groenlanda . [...]
Mașinile electrice au depășit pentru prima dată vânzările pe benzină în Europa – 2025, un an de cotitură
Pentru prima dată, vânzările de mașini electrice le-au depășit pe cele pe benzină în Europa, în 2025 – un moment istoric pentru piața auto, potrivit Tradingpedia . Conform datelor publicate de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile ( ACEA ), între ianuarie și decembrie 2025, în Europa s-au înmatriculat 3,86 milioane de vehicule electrice, în timp ce vânzările de autoturisme pe benzină au scăzut la 3,47 milioane. Segmentul dominat rămâne însă cel al hibridelor (HEV), cu 4,57 milioane de unități, echivalentul a 34,4% din piață. Anul 2025 a marcat un avans semnificativ pentru tranziția ecologică în sectorul transporturilor, cu o creștere anuală de peste 30% a vânzărilor de vehicule electrice. Dintre acestea, 2,6 milioane au fost complet electrice (BEV), în timp ce 1,27 milioane au fost hibride plug-in (PHEV). La polul opus, înmatriculările de mașini diesel și pe benzină au scăzut abrupt, cu 24%, respectiv 18,9%, semn al unei tendințe clare spre electrificare. Germania și Regatul Unit s-au menținut în fruntea clasamentului privind numărul absolut de mașini electrice vândute. Germania a înregistrat 545.142 BEV și 311.398 PHEV, în timp ce Marea Britanie a raportat 473.348 BEV și 225.143 PHEV. Franța, Olanda și Spania completează topul, cu Spania remarcându-se printr-o dublare a înmatriculărilor PHEV (+111,7%), în timp ce Franța a suferit o scădere a acestui segment (-25,8%). Iată cum arată distribuția pe tipuri de motorizare pentru autoturismele noi vândute în Europa în 2025: Tip motorizare Unități vândute Cotă de piață Hybrid (HEV) 4.566.850 34,4% Electric (EV) 3.858.088 29,1% Benzină (Petrol) 3.467.041 26,1% Diesel 1.026.354 7,7% Alte motorizări 352.937 2,7% Pe lângă performanțele din Europa de Vest, raportul subliniază și creșteri spectaculoase în Europa Centrală și de Est, unde țări precum Polonia (+141,1%), Lituania (+119,3%) și Letonia (+114,6%) au înregistrat cele mai rapide creșteri procentuale. Aceste procente ridicate reflectă însă o pornire de la baze mici, în comparație cu piețele mature din Vest. Țările nordice rămân lideri în ceea ce privește ponderea mașinilor electrice în vânzările totale. Norvegia conduce detașat, cu 97,4% din înmatriculări fiind BEV, urmată de Danemarca (71,1%), Suedia (63,2%) și Islanda (61,3%). În schimb, alte state mai dezvoltate, precum Italia sau Belgia, deși prezente în clasamentul vânzărilor, păstrează o pondere mai modestă de creștere a pieței EV. Specialiștii Tradingpedia anticipează că anul 2026 va aduce o etapă de consolidare, în care ritmul de creștere se va tempera în Vestul Europei, unde piața începe să atingă saturația în anumite segmente, în timp ce Estul continentului va continua să alimenteze creșterea procentuală. Totodată, se așteaptă o concurență mai intensă între producători, care vor urmări nu doar volume, ci și câștiguri strategice de cotă de piață, mai ales în segmentele dominate de hibride și modelele electrice emergente. [...]
Germania propune o Uniune Europeană „cu două viteze” - format al celor șase economii pentru politici-cheie
Germania propune o Uniune Europeană cu „două viteze” pentru a impulsiona economiile și a rupe inerția decizională din blocul celor 27 de state membre , conform Digi24 . Ministrul german al finanțelor, Lars Klingbeil , a subliniat importanța acestei inițiative în cadrul unui eveniment organizat la Berlin, susținând că Europa trebuie să devină mai puternică și mai rezilientă în fața provocărilor geopolitice actuale. Klingbeil a invitat miniștrii de finanțe din Franța, Polonia, Spania, Italia și Țările de Jos la o videoconferință pentru a discuta o agendă concretă, care să întărească suveranitatea și competitivitatea Uniunii Europene . Această întâlnire este considerată un prim pas, urmând să fie urmată de o reuniune în persoană în marja următorului Eurogrup. Scrisoarea trimisă de Klingbeil, consultată de Reuters , include un plan în patru puncte. Acesta vizează promovarea uniunii piețelor de capital, consolidarea monedei euro, coordonarea investițiilor în apărare și asigurarea materiilor prime. Klingbeil a subliniat necesitatea accelerării procesului de creare a Uniunii de Economii și Investiții pentru a oferi condiții mai bune de finanțare firmelor europene, în special start-up-urilor. În ceea ce privește apărarea , ministrul german a cerut o cooperare mai strânsă între statele membre și a propus includerea apărării ca prioritate în următorul cadru bugetar multianual al UE. De asemenea, a subliniat importanța întăririi lanțului de aprovizionare cu minerale critice prin parteneriate strategice internaționale. Această inițiativă subliniază dorința Germaniei de a transforma apărarea într-un motor pentru creșterea economică. [...]
Germania își adaptează logistica pentru un posibil atac rusesc asupra NATO - scenariu estimat la 2-3 ani
Germania se pregătește pentru un posibil atac rusesc asupra țărilor NATO , conform unui avertisment al generalului-locotenent Gerald Funke, șeful Comandamentului de Sprijin al Bundeswehr, citat de Biziday . Acesta a declarat că un astfel de scenariu ar putea avea loc în următorii 2-3 ani, iar Germania, fiind un membru cheie al Alianței, ar putea deveni un centru logistic crucial. Generalul Funke a subliniat că una dintre principalele provocări pentru NATO ar fi logistica, în special transportul zecilor de mii de soldați aliați către front. El a menționat riscurile asociate cu posibile sabotaje rusești, atacuri cibernetice și lovituri cu rachete sau drone, care ar putea avaria rutele principale. În acest context, Germania trebuie să mențină eficiența liniilor de aprovizionare și să aibă alternative pregătite în caz de blocaje. O altă problemă identificată de Funke este gestionarea numărului mare de răniți. Bundeswehr dispune de cinci spitale proprii, cu o capacitate de 1.800 de paturi, care ar putea fi rapid depășite. În colaborare cu Ministerul Federal al Sănătății, rețeaua de spitale civile a fost împărțită în patru secțiuni, pregătite pentru a primi răniți în situații de criză. Funke a atras atenția și asupra sistemului juridic german, care ar putea reprezenta un obstacol în luarea rapidă a deciziilor militare. Declararea „stării de urgență” sau „stării de război” necesită votul a două treimi din parlamentari, iar prezența extremiștilor pro-ruși în parlament ar putea complica acest proces. Comandamentul condus de Funke, creat în urma reorganizării forțelor armate germane, lucrează la modernizarea unui sistem de mobilizare a resurselor din perioada Războiului Rece. Acorduri cu operatorul feroviar național Deutsche Bahn au fost deja inițiate pentru a asigura transportul echipamentului militar în termen de trei zile de la notificare. Ministerul Apărării din Germania și-a exprimat îngrijorarea privind posibilitatea ca atacurile discrete ale Rusiei asupra infrastructurii germane să fie începutul unui conflict mai amplu, printr-un „război hibrid”. [...]
Discuții privind siguranța aurului german păstrat în SUA - posibile riscuri legate de relațiile politice actuale
Tot mai multe voci din Germania cer repatrierea aurului ținut la New York , pe fondul tensiunilor transatlantice și al temerilor legate de imprevizibilitatea administrației Trump, potrivit Biziday , care citează The Telegraph . Discuția vizează în special cele 1.236 de tone păstrate la Rezerva Federală a SUA (Fed), adică aproximativ o treime din rezervele de aur ale Bundesbank. Emanuel Mönch , economist și fost șef al diviziei de cercetare a Bundesbank, este cel mai recent nume care susține public ideea „aducerii acasă” a aurului. El a argumentat, într-o declarație pentru Handelsblatt, că repatrierea ar trebui analizată în logica unei autonomii mai mari față de SUA. „În interesul unei mai mari independențe strategice față de SUA, Bundesbank ar trebui sfătuită să ia în considerare repatrierea aurului”. În aceeași direcție, Michael Jäger , șeful Asociației Contribuabililor Europeni (TAE) și al Asociației Contribuabililor Germani, a invocat riscuri de acces la aur în contextul unei posibile escaladări a disputei legate de Groenlanda, afirmând că „aurul nostru nu mai este în siguranță în seifurile Fed”. Pe de altă parte, Clemens Fuest , președintele Institutului Ifo, a avertizat că o astfel de mișcare „nu ar face decât să agraveze situația actuală”, iar președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a transmis în octombrie 2025, la reuniunea FMI de la Washington, că „nu există motive de îngrijorare” privind aurul depozitat la Fed. Înainte de criza recentă legată de Groenlanda, purtătorul de cuvânt al guvernului Merz a spus că retragerea rezervelor nu este, în prezent, luată în calcul. Germania are a doua cea mai mare rezervă națională de aur din lume, după SUA, de circa 3.000 de tone. Din aceasta, peste 1.200 de tone, evaluate la 164 de miliarde de euro, sunt păstrate la New York; mai mult de jumătate din rezervă se află la Frankfurt, iar aproximativ 12% la Banca Angliei din Londra. În comparație, rezerva de aur a SUA depășește 8.000 de tone, iar cea a Chinei este estimată la aproximativ 2.300 de tone. [...]
Dacia Bigster generează un volum crescut de vânzări în Germania - cifrele indică o susținere crucială pentru marca românească
Dacia Bigster a susținut creșterea vânzărilor mărcii în 2025 , iar lansarea modelului a avut un impact vizibil inclusiv în Germania, potrivit GSP.ro . Publicația notează că interesul pentru Bigster a contribuit la scumpirea modelului, care pornește de la 23.000 de euro, și că alte modele din gamă au resimțit efectul popularității noului SUV. În declarații preluate de GSP.ro, Frank Marotte, șeful vânzărilor și marketingului Dacia din 2025, a vorbit despre efectul Bigster asupra rezultatelor companiei și despre posibilul transfer de clienți de la Duster și Jogger, în contextul scăderilor raportate de acestea. Articolul menționează că Marotte a descris Bigster drept „un succes dramatic al companiei”, conform Profit.ro . „Nu avem calcule făcute, este prea devreme de la lansarea lui Bigster pe piață, urmează să facem toate analizele privind gradul de canibalizare dintre modelele Dacia. Jogger nu a avut cel mai bun rezultat, cu -23,6%, dar a reușit să obțină un grad ridicat de satisfacție a clienților. Fără vânzările Bigster, nu am fi crescut în acest an. Asta este în relație directă cu dimensiunea pieței de retail. Pentru că în termeni de performanță, cota noastră de piață pe toate canalele au crescut ușor cu 0,1%.” Potrivit datelor oficiale transmise de Dacia , citate în articol, trei modele - Sandero, Jogger și Duster - au înregistrat scăderi în 2025, în timp ce Spring a avut o creștere mare, dar cu un impact mai mic asupra rezultatului final, din cauza volumului. În același timp, Bigster, aflat în primul an de existență, ar fi „salvat” rezultatele, cu peste 67.000 de unități vândute, ceea ce a dus la o creștere de circa 3% pentru Dacia în 2025, până la un total de 697.000 de vehicule (aproximativ 21.000 în plus față de 2024). Pe scurt, elementele punctate în material despre efectul Bigster asupra gamei și vânzărilor Dacia sunt: Bigster a contribuit la creșterea vânzărilor mărcii în 2025 și la un plus de circa 3% la nivel anual. Modelul a depășit 67.000 de unități vândute în primul an, pe fondul unei piețe de retail relevante pentru evoluția mărcii. Duster și Jogger sunt menționate ca modele posibil afectate de „canibalizare” (transfer de cerere în interiorul gamei), iar Jogger este indicat cu un recul de -23,6%. Prețul de pornire menționat pentru Bigster este de 23.000 de euro. [...]
Boicotul Germaniei la Cupa Mondială din SUA - O decizie care ar putea influența Europa
Germania spune că un eventual boicot al Cupei Mondiale ține de federațiile de fotbal , nu de decizia guvernului, potrivit Digi24 . Poziția vine pe fondul unor apeluri publice din Germania care leagă participarea la turneul din 2026 de tensiunile politice și comerciale dintre SUA și Europa. Guvernul federal a transmis, într-un răspuns pentru AFP, că Federația Germană de Fotbal (DFB) și FIFA vor decide „autonom” dacă iau în calcul boicotarea competiției. Secretarul de stat pentru sport, Christiane Schenderlein, a precizat că executivul „respectă autonomia sportului” și că astfel de decizii țin exclusiv de federațiile sportive, nu de clasa politică. În Germania au apărut în ultimele zile voci care evocă un boicot sau chiar anularea turneului, în contextul disputelor legate de Groenlanda și al amenințărilor privind majorarea taxelor vamale pentru state europene. Deputatul conservator Roderich Kiesewetter a declarat pentru ziarul Augsburger Allgemeine că i-ar fi greu să își imagineze participarea țărilor europene dacă Donald Trump își pune în aplicare „amenințările privind Groenlanda” și declanșează un război comercial cu UE. Un alt deputat CDU, Jürgen Hardt, a menționat în ziarul Bild „anularea turneului” ca „ultima soluție” pentru a-l „aduce pe președintele Trump la rațiune”. Separat, deputatul SPD Sebastian Roloff a cerut un „răspuns comun” european și a indicat, în Handelsblatt, opțiunea de a „lua în considerare renunțarea la participarea la Cupa Mondială”. Articolul citează și un sondaj Insa pentru Bild, realizat pe un eșantion de 1.000 de persoane, potrivit căruia 47% dintre respondenți ar aproba un boicot dacă Washingtonul ar anexa efectiv Groenlanda, în timp ce 35% s-ar opune. Germania, cvadruplă campioană mondială, nu a ratat nicio Cupă Mondială în perioada postbelică, iar turneul este programat între 11 iunie și 19 iulie 2026, în Canada, SUA și Mexic. [...]
De la Tesla Model Y la BYD Sealion 7 în testul ADAC - comparație între electrice europene și modele chinezești la 0°C
Germanii de la ADAC au efectuat un test de autonomie pentru 14 modele de mașini electrice mari, la viteze de autostradă și 0 grade Celsius , potrivit PiataAuto.md . Testul a inclus atât modele europene, cât și chinezești, și a avut loc în laboratorul ADAC, care a simulat condiții reale de condus pe autostrăzile din Germania. Modelele testate și metodologia Testul a inclus modele precum Audi A6 Avant e-tron, BMW i5 Touring, Tesla Model Y și BYD Sealion 7. Mașinile au fost alese pentru capacitatea lor de a servi ca vehicule de familie, cu autonomie omologată oficial de peste 500 km. Simulările au avut loc pe o rută între Munchen și Berlin, de 580 km, iar temperatura a fost menținută constant la 0 grade Celsius. Laboratorul ADAC a permis simularea condițiilor reale de autostradă, incluzând variații de viteză și condiții topografice. Testul a inclus și o oprire de 20 de minute pentru încărcare, pentru a măsura autonomia adăugată. Rezultatele testului Rezultatele au arătat că niciunul dintre modele nu a reușit să parcurgă întreaga distanță de 580 km fără oprire. Audi A6 e-tron a obținut cea mai mare autonomie reală, de 441 km, dar aceasta reprezintă doar 61,3% din autonomia omologată de 719 km. Tesla Model Y, deși a avut cel mai mic consum de energie, a atins o autonomie de 406 km, adică 67,7% din cea oficială. În cazul modelului chinezesc BYD Sealion 7, consumul a fost extrem de ridicat, de 35,7 kWh/100 km, rezultând într-o autonomie de doar 293 km, mult sub cei 502 km promiși. Performanțe comparative Concluzii și implicații Testul ADAC a evidențiat diferențe semnificative între autonomia omologată și cea reală, mai ales în condiții de autostradă și temperaturi scăzute. Aceste rezultate arată importanța testării în condiții reale pentru a oferi consumatorilor o imagine clară asupra performanțelor vehiculelor electrice. În plus, testul a arătat că încărcarea rapidă este esențială pentru a menține eficiența pe distanțe lungi. [...]
TikTok a injectat 31 de miliarde EUR în economia UE în 2025 - Germania și Franța cumulează aproape jumătate din impact
TikTok a generat un impact economic estimat la 31 de miliarde de euro în UE în 2025 , potrivit unui studiu realizat de firma britanică de analiză Public First și comandat de TikTok, informează Public First . Raportul evidențiază modul în care platforma a depășit statutul de aplicație de divertisment, devenind un instrument de business relevant pentru milioane de companii europene, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Conform raportului, TikTok a generat un aport economic total de 31 de miliarde de euro prin efecte directe, indirecte și induse în economia UE, cu contribuții semnificative venind din Germania (7,2 miliarde euro), Franța (5,2 miliarde euro), Italia (3,6 miliarde euro), Spania (3 miliarde euro) și Polonia (920 milioane euro). Peste 6,5 milioane de afaceri din spațiul comunitar ar fi folosit platforma pentru promovare, extinderea pieței și conversie digitală, multe dintre acestea fiind IMM-uri care au raportat inclusiv epuizarea stocurilor după campanii prin TikTok Shop. Principalele contribuții economice la nivel național (în miliarde EUR): Țară Contribuție estimată Germania 7,2 Franța 5,2 Italia 3,6 Spania 3,0 Polonia 0,92 Un rol important în acest ecosistem îl are fenomenul de „descoperire convertită în cerere”, prin care utilizatorii descoperă produse pe TikTok și apoi le cumpără. Aproximativ 2 miliarde de euro în vânzări cross-border ar fi fost generate astfel, dintre care 1,2 miliarde în interiorul UE. În plus, Public First estimează economii de productivitate de circa 400 milioane de euro, datorate formatelor rapide de publicitate și creării eficiente de conținut digital. De asemenea, impactul asupra economiei creative europene este estimat la 2,6 miliarde de euro, contribuind la circa 52.000 de locuri de muncă în rândul creatorilor de conținut, agențiilor de producție, influencerilor și industriilor conexe. Industria muzicală a UE, în special, a beneficiat de aproximativ 1,8 miliarde de euro prin venituri din streaming, bilete și produse derivate. Nu în ultimul rând, TikTok invocă o contribuție semnificativă și în zona educațională informală: peste 5,3 miliarde de ore de conținut educativ ar fi fost consumate în 2025, cu accent pe dezvoltare personală, profesională și învățarea limbilor străine. Această activitate este estimată să genereze până la 20 de miliarde de euro în cunoștințe ce sporesc productivitatea. Datele arată că 54% dintre utilizatorii între 18 și 24 de ani au dobândit o nouă abilitate, iar 26% dintre aceștia au învățat o limbă străină cu ajutorul platformei. Pe scurt, raportul susține că 13 miliarde de euro din totalul impactului economic generat în 2025 au fost direct asociate cu IMM-urile din UE, confirmând că TikTok joacă un rol tot mai semnificativ în digitalizarea și dezvoltarea acestora. [...]
Trump leagă tarifele vamale de disputa privind Groenlanda - Opt state vizate după trimiterea de trupe în regiune
Statele Unite vor impune tarife vamale de 10% pentru opt țări europene, începând cu 1 februarie 2026, ca răspuns la opoziția acestora față de preluarea Groenlandei. Președintele Donald Trump a confirmat decizia vineri seara, într-o postare pe rețeaua Truth Social , susținând că respectivele țări „au trimis trupe în Groenlanda” și că această acțiune ar pune în pericol „siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei”. Țările vizate de noile taxe sunt: Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda și Finlanda . Inițial, tariful se va aplica cu un procent de 10%, urmând să fie majorat la 25% de la 1 iunie 2026. Taxele vor fi aplicate pentru toate bunurile exportate din aceste țări în SUA. Într-un mesaj amplu și retoric, Trump a justificat măsura printr-o combinație de motive de securitate națională și istorice: A susținut că „SUA au subvenționat aceste țări timp de decenii fără a le taxa” A afirmat că doar SUA pot asigura protecția Groenlandei în fața intereselor Rusiei și Chinei A insistat că Groenlanda este „crucială” pentru funcționarea sistemului american de apărare „The Golden Dome”, un program despre care nu există însă detalii clare sau confirmări oficiale Mai mult, Trump a indicat că tarifele vor rămâne în vigoare până la încheierea unui acord privind achiziția completă a Groenlandei , proiect pe care Statele Unite îl urmăresc, potrivit lui, de peste 150 de ani. Această poziție readuce în prim-plan o intenție controversată pe care Trump a exprimat-o încă din primul său mandat, când a fost ridiculizată pe plan internațional. Reacții internaționale Deocamdată, guvernele țărilor vizate nu au emis poziții oficiale, dar anunțul este de natură să tensioneze relațiile transatlantice, în special în contextul în care mai multe dintre aceste state sunt membre NATO și partenere strategice ale Washingtonului. Trump a încheiat mesajul cu o ofertă deschisă de a negocia cu oricare dintre aceste țări, sugerând că SUA ar fi dispuse să renunțe la taxe în schimbul cooperării pe tema Groenlandei. „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională” , a scris el, reluând un motiv invocat frecvent în discursurile sale din ultimele luni. Ce urmează? Dacă măsurile anunțate vor fi puse în aplicare, este de așteptat ca Uniunea Europeană să reacționeze fie cu contramăsuri comerciale, fie prin deschiderea unor negocieri. Măsura riscă să afecteze comerțul bilateral de miliarde de dolari anual și să provoace o escaladare a tensiunilor economice între SUA și Europa în anul electoral 2026. [...]