Știri
Știri din categoria Auto
Xiaomi Auto a livrat peste 30.000 de mașini în aprilie 2026, un nou reper operațional susținut de extinderea rețelei de vânzări și service, potrivit IT Home. Compania spune că, doar în aprilie, a adăugat cinci magazine și a ajuns la 495 de puncte de vânzare în 143 de orașe din China.
Extinderea continuă și în mai: Xiaomi Auto are în plan deschiderea a încă două magazine, iar rețeaua ar urma să intre în două orașe noi, Suzhou și Bengbu, conform aceleiași surse. Pe partea de post-vânzare, compania indică faptul că, la 30 aprilie, avea 286 de puncte de service, care acoperă 165 de orașe.
Datele sugerează că Xiaomi încearcă să reducă presiunea operațională tipică unui producător auto aflat în creștere rapidă: nu doar să livreze volume mai mari, ci și să-și extindă simultan capacitatea de vânzare și întreținere. În industria auto, rețeaua de service este un factor critic pentru retenția clienților și pentru ritmul de livrare (gestionarea reparațiilor, garanțiilor și a fluxului de piese).
IT Home amintește și un set de date publicate anterior de Xiaomi Auto, care conturează dimensiunea operațiunilor:
În material nu sunt oferite detalii despre marje, venituri sau ținte financiare, astfel că impactul economic al ritmului de livrare nu poate fi evaluat din aceste informații.
Recomandate
Schimbarea de management de la proiectul comun Audi–SAIC mută centrul deciziei tehnice către Lamborghini , după ce Fermín Soneira (Song Feiming), CEO-ul inițiativei din China, va părăsi funcția la 1 iulie 2026 pentru a deveni director tehnic (CTO) al Lamborghini, potrivit iThome . Numirea a fost anunțată printr-un comunicat oficial Lamborghini. În noul rol, Soneira va coordona cercetarea și dezvoltarea, precum și activitățile de motorsport, având în responsabilitate strategia tehnologică și direcțiile de inovare ale mărcii. Ce înseamnă mutarea pentru proiectul Audi–SAIC Plecarea lui Soneira vine după o perioadă în care a condus „de la zero” proiectul de cooperare Audi–SAIC și lansarea brandului electric „AUDI” dedicat pieței chineze. Publicația citează și o evaluare atribuită unor persoane apropiate de Audi, preluată de „21 Auto”, potrivit căreia plecarea nu ar fi „o retragere grăbită”, ci finalizarea unei etape de „însămânțare strategică”, în condițiile în care brandul AUDI „și-a găsit locul” în China. În cronologia prezentată, proiectul a bifat câteva repere operaționale relevante: noiembrie 2024 : lansarea brandului „AUDI”, cu un logo din litere care completează emblema clasică cu patru inele; septembrie 2025 : debutul primului model de serie, Audi E5 Sportback , cu peste 10.000 de comenzi în 30 de minute; aprilie 2026 : vânzări cumulate de peste 10.000 de unități și semnarea unui acord de aprofundare a parteneriatului, inclusiv înființarea „Audi Innovation Technology Center”. Context: profilul executivului și direcția tehnologică Soneira s-a născut în 1972, în Gijón (Spania), și s-a alăturat Audi în 1998, inițial în zona de dezvoltare a șasiului. A preluat conducerea proiectului Audi–SAIC în martie 2024. Anterior, înainte de apariția modelului AUDI E5, iThome amintește că Soneira a susținut că mașina va păstra „ADN-ul autentic Audi” și nu este o „recarosare” a unui model IM Motors, iar proiectul urma să folosească ecosistemul local de furnizori pentru funcții de conducere asistată, inclusiv tehnologie de la Momenta, pentru a atinge nivelul considerat „mainstream” la producătorii chinezi de vehicule electrice. Separat, publicația CNMO notează că informația despre numire ar fi fost comunicată intern în Audi, citând „21 Auto”, însă detaliile-cheie (data și funcția) coincid cu anunțul oficial menționat de iThome. [...]
Schimbarea de percepție a consumatorilor din China forțează mărcile germane să importe inginerie locală , într-o încercare de a opri declinul vânzărilor și de a redeveni relevante pentru publicul tânăr, potrivit unei analize PiataAuto . Șeful Volkswagen din China, Robert Cisek , a spus pentru Reuters că mărcile occidentale au ajuns să fie percepute drept „mărci pentru părinți” pe piața chineză — un semnal de alarmă cu implicații directe asupra strategiei de produs și a poziționării comerciale. În interpretarea prezentată, eticheta nu înseamnă că aceste mașini sunt „aspiraționale” pentru momentul în care cumpărătorii devin părinți, ci că segmentul activ (30–45 de ani) le consideră potrivite mai degrabă pentru a fi cumpărate părinților pensionari. Motivația ține de decalajul de percepție: generația mai în vârstă păstrează nostalgia perioadei în care mărcile germane erau vârful dorinței pe piața chineză, în timp ce cumpărătorii de azi caută tehnologie și funcții digitale pe care le asociază tot mai mult cu producătorii locali, în special în zona electricelor și a hibridelor plug-in. De ce contează: presiune pe modelul de business și pe dezvoltarea de produs Analiza plasează această schimbare de imagine în contextul scăderii puternice a vânzărilor mărcilor germane în China în ultimii ani și al faptului că „vechiul model de business” nu mai funcționează acolo. Odată cu avansul rapid al Chinei în electrificare, mașinile locale au devenit, în percepția consumatorilor, mai dorite și mai evoluate tehnologic, iar „premiumul” german nu mai este automat sinonim cu etalonul ingineriei. Cisek afirmă că această problemă de imagine nu ar afecta doar Volkswagen, ci „practic toate mărcile germane”, de la Audi și Mercedes până la BMW și Porsche, conform materialului. Răspunsul operațional: platforme chinezești și modele dezvoltate cu parteneri locali În acest context, grupul Volkswagen ar fi ajuns să adopte o soluție pragmatică: preluarea de inginerie chineză pentru modele destinate Chinei, inclusiv platforme și sisteme multimedia locale. PiataAuto notează că Volkswagen a intrat dificil în era electrică, cu prime modele afectate de probleme de software, iar lipsa actualizărilor „de la distanță” (actualizări transmise online către mașină) ar fi obligat clienții să meargă la service pentru remedieri, ceea ce a amplificat reputația negativă. Pe această linie, la salonul auto de la Beijing , grupul a prezentat mai multe proiecte bazate pe platforme chinezești și colaborări locale, între care sunt menționate: VW ID.UNYX 09, realizat împreună cu Xpeng; VW ID. AURA T6; prototipul Jetta X; SUV-ul electric AUDI E7X (marca „AUDI” pentru China, fără emblema cu patru inele), descris ca fiind creat împreună cu parteneri chinezi. Materialul mai amintește și de AUDI E5, construit pe platforme chinezești, ca exemplu al acestei direcții. Semnalul din piață: retragerea Skoda și „ultima încercare” de repoziționare Ca indicator al deteriorării poziției mărcilor europene, PiataAuto arată că Skoda a anunțat retragerea completă din China după ani de declin al vânzărilor, deși China fusese cândva cea mai mare piață a mărcii. În interpretarea publicației, grupul Volkswagen ar fi considerat că imaginea Skoda este atât de „expirată” în China încât nu mai justifică investiții în modele noi adaptate gustului local. În paralel, presa germană prezentă la Beijing ar fi descris această pivotare către inginerie chineză drept o „înfrângere a ingineriei germane”. Pentru oficiali precum Robert Cisek, noile modele ar reprezenta însă o încercare de a „șlefui imaginea” și de a nu mai fi percepuți ca opțiuni potrivite doar pentru părinți, ci și pentru cumpărători mai tineri. [...]
Geely a coborât agresiv prețul de intrare al noului Galaxy M7 , iar combinația dintre discountul de lansare și specificațiile PHEV (hibrid plug-in) a adus peste 10.000 de comenzi ferme în primele 12 ore, potrivit Car News China . Modelul a intrat pe piață în 28 aprilie, cu un preț promoțional de la 109.800 yuani (15.200 dolari, aprox. 70.000 lei), conform Autohome. Geely Galaxy M7 este un SUV compact plug-in hybrid oferit în patru versiuni. Prețurile oficiale sunt între 119.800 și 147.800 yuani, însă la lansare compania aplică o grilă „limited-time” (pe perioadă limitată) între 109.800 și 137.800 yuani (15.200–19.100 dolari). Discount față de pre-vânzare: minus ~36.000 yuani la intrare Publicația notează că poziționarea de preț este sub nivelul anunțat anterior pentru pre-vânzare, de circa 146.000 yuani (20.300 dolari). Ajustarea ar reduce prețul de intrare cu aproximativ 36.000 yuani față de acel prag, ceea ce mută M7 într-o zonă mai competitivă pentru segmentul său. Pe scurt, grila de lansare (prețuri promoționale) este: 225 km Range Base: 109.800 yuani (15.200 dolari) 225 km Range Mid: 117.800 yuani (16.300 dolari) 225 km Range Plus: 127.800 yuani (17.600 dolari) 225 km Range Flagship: 137.800 yuani (19.100 dolari) Ce oferă tehnic M7: autonomie electrică declarată de până la 225 km (CLTC) M7 este construit pe arhitectura GEA Evo a Geely (introdusă în 2025) și folosește un sistem hibrid „1.5L Thor EM”, cu motor electric pe puntea față. Bateria este LFP (litiu-fier-fosfat) de 29,8 kWh, iar autonomia electrică declarată ajunge la 225 km în ciclul CLTC (standard chinezesc, de regulă mai optimist decât WLTP din Europa). Autonomia combinată declarată este de până la 1.730 km (CLTC). La încărcare, 30%–80% ar dura aproximativ 15 minute. Consumul în regim WLTC „charge-depleting” (cu bateria în utilizare) este indicat la 4,69–4,73 l/100 km; materialul amintește și o valoare mai mică, 3,35 l/100 km, comunicată anterior în alte condiții de test. Context de vânzări pentru marca Geely Galaxy Ca reper, datele China EV DataTracker arată că Geely Galaxy a vândut în China 62.789 unități în martie 2026 (+23,6% față de februarie, dar -10,4% față de martie 2025). În februarie, vânzările au fost 50.814 unități, iar în ianuarie 59.057 unități. Pentru Geely, semnalul imediat este că strategia de preț de lansare poate accelera cererea inițială pentru M7; rămâne de văzut cât va susține compania nivelul promoțional și cum se vor transforma comenzile în livrări efective. [...]
Profitul BYD a scăzut cu 55% în T1, semn că piața internă din China apasă marjele , în pofida exporturilor în creștere, potrivit South China Morning Post . Producătorul din Shenzhen a raportat un profit net de aproape 4,09 miliarde yuani (590 milioane dolari, aprox. 2,7 miliarde lei) în primele trei luni ale anului, cu 55% mai puțin față de aceeași perioadă din 2025. Veniturile au fost de 150,2 miliarde yuani, în scădere cu 11,8% an/an. Consensul pieței indicat de publicație era tot 4,09 miliarde yuani pentru profit net și 140 miliarde yuani pentru venituri. Piața internă: încetinire și presiune pe câștiguri Publicația notează că veniturile din T1 au fost cele mai mici dintr-un trimestru încoace (din perioada aprilie–iunie 2024), iar profitul net a coborât la cel mai redus nivel din T1 2023, pe fondul încetinirii creșterii pe piața de acasă. În plus, China a redus la jumătate, din ianuarie, scutirea de taxă la vânzare pentru vehiculele electrice, ceea ce a contribuit la o scădere de 23,8% a vânzărilor interne în T1, conform articolului. Exporturile cresc, dar nu compensează complet Vânzările externe au ajutat compania să atenueze slăbiciunea de pe piața domestică. BYD a exportat 120.083 de unități în martie, a cincea lună consecutivă cu livrări de peste 100.000 de vehicule. Un element important pentru modelul de business: în T1, exporturile au reprezentat aproape 46% din livrările totale, dublu față de ponderea de 23% din întreg anul 2025, potrivit aceleiași surse. Marje: „războiul prețurilor” din China împinge companiile spre piețe mai profitabile BYD nu a publicat marja de profit din afara Chinei, însă articolul arată că, în general, producătorii chinezi de vehicule electrice pot câștiga mai mult în străinătate decât acasă, unde se confruntă cu un „război al prețurilor”. În acest context, autoritățile și reglementatorii chinezi au cerut în repetate rânduri companiilor să reducă competiția care erodează profiturile și să urmărească progrese tehnologice. Nick Lai, șeful cercetării auto pentru Asia-Pacific la JPMorgan Chase , este citat cu o estimare potrivit căreia marja netă medie per vehicul pe piața chineză este de circa 5.000 de yuani, iar în piețele externe ar putea urca de patru ori, la 20.000 de yuani. Ce urmează: țintă mai mare la export și încercare de urcare în segmentul premium BYD le-a spus analiștilor la final de martie că livrările externe ar putea urca la 1,5 milioane de unități anul acesta, față de ținta anterioară de 1,3 milioane anunțată în ianuarie. Compania încearcă și o repoziționare spre zona cu marje mai mari: intenționează să debuteze în Europa, în iulie, cu modelul sport electric Denza Z și analizează opțiuni pentru a intra în Formula 1 . În aprilie, BYD a anunțat că va lansa Denza Z9GT cu prețuri de la 103.500 euro (121.050 dolari, aprox. 550.000 lei), aproape triplu față de prețul de pe piața internă, potrivit articolului. Pe partea de volum, BYD a înregistrat în T1 o scădere de 30% a vânzărilor totale de vehicule electrice, la circa 1 milion de unități; chiar dacă martie a adus o creștere față de lunile anterioare, nivelul a rămas al doilea cel mai redus din ultimele 15 luni, conform datelor citate de publicație. [...]
Dacia tratează Turcia ca piață-țintă majoră , după ce în urmă cu puțin timp marca pierdea acolo Duster în fața Renault, potrivit HotNews . Miza este una de creștere comercială într-o piață unde, anterior, avansul Dacia părea improbabil, iar acum „cei mai importanți șefi ai mărcii” indică fără echivoc Turcia drept o țintă majoră, conform informațiilor preluate. Materialul integral este disponibil pe Profit.ro, sursa inițială a informațiilor și a fotografiilor: Profit.ro . [...]
Negocierile României prin SAFE împing producția de apărare în economie , inclusiv prin mutarea unor companii din industria auto către echipamente militare, potrivit Euronews , care citează declarațiile premierului Ilie Bolojan făcute vineri, la Suceava. Miza economică a discuțiilor cu partenerii europeni este ca, din echipamentele militare pe care România le va cumpăra de la producători din industria de apărare europeană, minimum 50% să fie realizate în România , în intervalul „până în 2030”. În acest context, premierul a spus că producători internaționali ar urma să localizeze capacități de producție în România, atât prin compania de stat (acolo unde există capacitate), cât și prin companii private deja active în piață. „Una din bazele negocierii a fost ca cel puţin jumătate din ceea ce va achiziţiona România să fie produs în România. (…) avem companii din industria auto care se mută să facă producţie în această zonă (…) să ridicăm compania de stat publică - ROMARM (…) să se poată produce armament în aşa fel încât să existe locuri de muncă şi valoare adăugată în România”, a afirmat Ilie Bolojan, conform Agerpres. Ce urmărește Guvernul: producție locală, transfer de tehnologie, integrare în lanțuri europene Din declarațiile premierului, obiectivele urmărite prin condiționarea producției locale sunt: transfer de tehnologie către România; creșterea valorii adăugate și crearea de locuri de muncă prin producție internă; revitalizarea ROMARM , prin utilizarea capacităților și spațiilor existente; conectarea industriei românești de apărare la lanțurile valorice ale industriei europene de apărare . Contractele SAFE: asamblare și mentenanță în România, în anumite cazuri Ministrul Apărării, Radu Miruță, a prezentat contractele derulate prin SAFE, despre care a spus că „toate cifrele sunt foarte avantajoase pentru România”, notează Euronews. Potrivit acestuia, unele componente vor fi asamblate la IAR Brașov , iar mentenanța ar urma să fie realizată tot în România , inclusiv pentru că anumite componente trebuie făcute obligatoriu în țară „din motive de securitate”. Euronews trimite, pentru detalii despre aceste contracte, la materialul despre SAFE: Euronews . [...]
