Știri
Știri din categoria Auto
BYD tatonează preluarea unor fabrici auto neutilizate din Europa pentru a produce local, într-o mișcare care ar putea accelera extinderea operațională a grupului pe piața europeană și ar valorifica capacități industriale rămase libere la constructori consacrați, potrivit IT之家, care citează Bloomberg.
Compania chineză a intrat în discuții cu Stellantis și cu alți producători auto europeni pentru a prelua unele uzine cu grad redus de utilizare. Vicepreședinta executivă a BYD, Li Ke, a declarat într-un interviu că sunt analizate opțiuni de „achiziție sau preluare” a unor fabrici, inclusiv în Italia, iar obiectivul este găsirea „oricărei fabrici disponibile” în Europa pentru a folosi capacitatea existentă.
Contextul descris este unul în care producătorii auto europeni se confruntă cu costuri ridicate și o competiție tot mai intensă, ceea ce îi face mai deschiși la colaborări cu companii chineze. În acest cadru, BYD ar prefera să opereze independent fabricile preluate, nu printr-un parteneriat de tip societate mixtă.
Separat, Stellantis a anunțat în această lună extinderea cooperării în Europa cu Leapmotor. Conform planului menționat, două fabrici Stellantis (Fiat și Peugeot) din Spania ar urma să producă automobile electrice Leapmotor.
IT之家 notează că, pe fondul intensificării războiului prețurilor din China, BYD își accelerează extinderea externă, iar vânzările din Europa cresc rapid. În același timp, tensiunile din Orientul Mijlociu au împins în sus prețurile combustibililor, ceea ce ar fi readus în prim-plan interesul pentru vehicule electrice pe piața europeană.
În plus, publicația menționează informații anterioare potrivit cărora BYD ar recruta pe scară largă din rândul competitorilor pentru a consolida dezvoltarea brandului Denza în Europa, cu planul ca Denza să intre pe piața din Marea Britanie mai târziu în acest an.
Recomandate
BYD își repoziționează Atto 3 spre performanță și încărcare rapidă : noua generație a început să ajungă în showroom-uri înaintea lansării oficiale din 21 mai, într-un moment în care vânzările modelului (Yuan Plus în China) au scăzut puternic față de vârfurile anterioare, potrivit Car News China . Modelul, confirmat și de Autohome, intră în faza de expunere pre-lansare în locații selectate din China, după prima apariție publică la Beijing Auto Show . Miza este una comercială: BYD aduce upgrade-uri de „hardware” (baterie și încărcare) și crește puterea, încercând să reducă diferența de cost/valoare față de rivali într-un segment unde presiunea concurențială rămâne ridicată. Ce aduce nou: baterie Blade 2.0, „flash charging” și tracțiune spate mai puternică Noua generație Atto 3 introduce sistemul Blade Battery de a doua generație și tehnologia BYD de încărcare rapidă („flash charging”), prezentate ca principalele îmbunătățiri față de modelul anterior. În funcție de configurație, autonomia (standard CLTC) urcă până la 630 km, iar documentația de pre-vizualizare indică un consum de 11,8–12,1 kWh/100 km. Pe partea de propulsie, BYD oferă două variante cu tracțiune spate (RWD), de 200 kW și 240 kW, ceea ce împinge SUV-ul compact într-o zonă de performanță mai ridicată. Pachetul de actualizări include și sistemul adaptiv de amortizare Yun-N C. Dimensiuni mai mari și schimbări de design, cu accent pe spațiu Mașina crește la 4.665 mm lungime, 1.895 mm lățime și 1.675 mm înălțime, cu un ampatament de 2.770 mm. BYD indică faptul că ampatamentul mai mare ar trebui să îmbunătățească spațiul pe bancheta spate, păstrând proporțiile de SUV compact. La exterior apar șase variante de culoare (inclusiv opțiuni în două tonuri), mânere de uși semi-ascunse și o semnătură luminoasă spate revizuită, integrată într-o bandă luminoasă pe toată lățimea. Panourile de pe stâlpul D pot fi personalizate cromatic, în funcție de echipare. Context de piață: vânzări în scădere pentru Yuan Plus în China Datele China EV DataTracker citate de publicație arată o contracție accentuată a vânzărilor interne pentru BYD Yuan Plus: 78.216 unități în T3 2024, 21.514 unități în T4 2025 și 10.675 unități în T1 2026, pe fondul scăderilor trimestru la trimestru în segmentul SUV-urilor electrice compacte din China. La interior și pe asistență la condus: mai multă digitalizare, dar și butoane fizice Actualizările includ un ecran central mai mare, o consolă centrală redesenată cu încărcare wireless și mutarea selectorului de viteze pe coloana volanului. Rămân butoane fizice pentru unele funcții de bază, iar reorganizarea interiorului urmărește să crească spațiile de depozitare; podeaua spate rămâne plată. La capitolul asistență avansată la condus, funcțiile sunt descrise ca „așteptate” în funcție de nivelul de echipare: asistență pe autostradă bazată pe senzori și parcare automată. Variantele superioare „ar putea” include configurații cu lidar, împreună cu platforma de calcul dezvoltată intern de BYD (detaliile finale depind de versiune). [...]
Tarifele SUA au împins producătorii auto europeni spre scumpiri și relocări , după ce industria a acumulat costuri de peste 8 miliarde de euro (aprox. 40 miliarde lei) din taxe vamale, în 2025 și în primele trei luni din 2026, potrivit Antena 3 . Miza imediată este cine va suporta nota de plată: companiile semnalează că nu mai pot absorbi integral costurile, ceea ce crește riscul de prețuri mai mari și volume mai mici pe piața americană. Datele citate sunt bazate pe declarații publice ale conducerii Volkswagen, BMW, Mercedes-Benz, Stellantis și Volvo Cars și au fost agregate de Financial Times , menționează articolul. De unde vin costurile: saltul de taxe și riscul unei noi escaladări SUA au majorat taxele vamale pentru mașinile europene la 27,5%, de la 2,5%, începând cu 3 aprilie anul trecut, ca parte a campaniei de creștere a tarifelor promovată de președintele Donald Trump . Ulterior, rata a fost redusă la 15% după un acord comercial SUA–UE din august, însă impactul a rămas semnificativ pentru producători. Tensiunea revine în prim-plan după ce Trump a amenințat luna aceasta cu majorarea taxelor pentru importurile de mașini europene la 25%, acuzând UE că nu respectă acordul de anul trecut. UE are termen până la începutul lunii iulie pentru a implementa acordul comercial cu SUA, potrivit informațiilor din articol. Cine a raportat cele mai mari lovituri În material sunt menționate următoarele costuri tarifare raportate de companii: Volkswagen : 3,6 miliarde de euro (aprox. 18 miliarde lei) în SUA de la implementarea ratelor mai mari, cea mai mare lovitură dintre grupurile auto europene. BMW : aproximativ 2,1 miliarde de euro (aprox. 10,5 miliarde lei), incluzând și taxe la importurile în UE din SUA și China. Mercedes-Benz : 1,3 miliarde de euro (aprox. 6,5 miliarde lei). Stellantis : 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei), cu o pondere mai mare legată de comerțul dintre SUA, Mexic și Canada, având în vedere prezența în SUA prin mărcile Chrysler, Dodge și RAM Trucks. Ce urmează: presiune pe prețuri și pe modelul de afaceri Volkswagen a avertizat investitorii asupra unor costuri vamale americane de 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei) în acest an, pe fondul deteriorării „semnificative” a mediului operațional. „Mediul operațional s-a deteriorat semnificativ. În acest context, măsurile de creștere a costurilor nu vor fi suficiente. Trebuie să ne remodelăm fundamental modelul de afaceri.” În paralel, analiștii Bernstein estimează că, dacă amenințarea cu tarife de 25% ar fi aplicată rapid, Volkswagen, BMW și Mercedes ar putea avea costuri suplimentare de încă 2,6 miliarde de euro (aprox. 13 miliarde lei) în 2026 . Analistul Bernstein Stephen Reitman avertizează că producătorii vor căuta măsuri de compensare, dar scumpirile pot reduce volumele, iar absorbția integrală a costurilor devine improbabilă pe fondul presiunii deja existente pe profituri. Relocarea producției, opțiune pe masă: cazul Audi Audi a transmis că speră ca discuțiile SUA–UE să evite noi creșteri de tarife. În același timp, compania pregătește lansarea SUV-ului de lux Q9 cu trei rânduri de scaune, gândit pentru preferințele consumatorilor americani, însă modelul ar urma să fie produs la Bratislava, ceea ce înseamnă că exporturile către SUA vor fi taxate. Audi a discutat posibilitatea unei unități de producție în SUA pentru a evita tarifele, dar, potrivit articolului, nu a fost luată încă o decizie privind investiția. De asemenea, directorul executiv al BMW, Oliver Zipse, a spus că speră la un acord cu administrația americană care să reducă tarifele pentru companii care produc mașini în SUA, condiționat de implementarea acordului și de partea UE. În ansamblu, tarifele se adaugă altor presiuni asupra industriei auto europene, inclusiv concurența puternică din China și costurile tranziției către vehicule electrice. [...]
Italia introduce obligativitatea plăcuțelor de identificare pentru trotinetele electrice, iar nerespectarea termenului poate aduce amenzi de până la 400 de euro (aprox. 2.000 lei) , potrivit Libertatea . Măsura intră efectiv în aplicare după 16 mai 2026, dată-limită până la care proprietarii trebuie să se doteze cu plăcuța ce se montează pe vehicul. Regula are un impact direct de conformare pentru utilizatori: cine circulă fără plăcuță riscă o sancțiune administrativă între 100 și 400 de euro (aprox. 500–2.000 lei). În paralel, apar costuri și pași administrativi care pot genera întârzieri, pe fondul unui volum mare de cereri. Ce trebuie să facă proprietarii până la 16 mai Conform informațiilor citate de Libertatea din publicația italiană adnkronos, asociația Assoutenti amintește că „simbolul de identificare” (plăcuța) trebuie solicitat: prin Portalul Automobilistului ; sau printr-o agenție de acte auto. Costurile menționate pentru obținerea plăcuței sunt: aproximativ 35 de euro (aprox. 175 lei) dacă demersurile sunt făcute pe cont propriu (sumă care include, între altele, taxa de timbru și costuri de producție); aproximativ 80 de euro (aprox. 400 lei) dacă se apelează la o agenție specializată. După confirmarea cererii în sistem, plăcuța trebuie ridicată de la birourile provinciale ale Motorizării și montată „vizibil și permanent” în spațiul prevăzut pe aripa spate sau, dacă acesta lipsește, pe coloana de direcție, cu respectarea orientării, verticalității și lizibilității. Blocajele de programare și riscul de amendă imediat după termen Un punct sensibil ține de programările pentru ridicarea plăcuțelor, care pot ajunge după 16 mai. Portalul Automobilistului avertizează că, din cauza numărului mare de solicitări, Direcția de Motorizare monitorizează intervalele disponibile și extinde treptat oferta, iar utilizatorii cu programări după termen sunt îndemnați să încerce anularea și reprogramarea mai devreme. În același timp, autoritățile italiene transmit că nu există o perioadă de grație oficială după 16 mai, ceea ce înseamnă că amenzile pot fi aplicate imediat după expirarea termenului. Se cer clarificări: ce se întâmplă dacă ai depus cererea, dar nu ai primit plăcuța Assoutenti susține că sunt necesare precizări din partea Ministerului Infrastructurii și Transporturilor (MIT), inclusiv pentru situația celor care au depus cererea înainte de 16 mai, dar așteaptă eliberarea fizică a plăcuței. „Considerăm că, în acest punct, Ministerul Infrastructurii și Transporturilor (MIT) trebuie să ofere clarificări suplimentare (…) explicând dacă persoanele care au depus cererea pentru eliberarea plăcuței înainte de 16 mai pot continua să circule cu trotineta în așteptarea livrării fizice a numărului”, afirmă președintele Assoutenti, Gabriele Melluso. [...]
Opel își mută o parte din inginerie în China pentru a reduce costurile și a accelera dezvoltarea de electrice , într-o schimbare care vine la pachet cu tăieri de personal în Germania și cu un nou SUV electric bazat pe tehnologie Leapmotor, potrivit ArenaEV . Compania a anunțat că va elimina 650 de posturi de inginerie la sediul principal din Rüsselsheim , Germania, pe fondul reorganizării activităților de dezvoltare. În paralel, Opel pregătește lansarea unui SUV electric compact, fără nume deocamdată, care ar urma să ajungă la vânzare până în 2028. De ce contează: platformă chineză, timp mai scurt și costuri mai mici Opel (parte a grupului Stellantis ) mizează pe o platformă Leapmotor pentru a scoate mai repede și mai ieftin un model nou. Stellantis a cumpărat recent 21% din Leapmotor, obținând dreptul de a construi și vinde tehnologia companiei în afara Chinei. Conform informațiilor din material, noul SUV este dezvoltat în mai puțin de doi ani, un interval semnificativ mai scurt decât ciclurile obișnuite de dezvoltare „de la zero”. Deși „hardware-ul” (componentele și tehnologia) vine din China, designul rămâne în Germania: SUV-ul va avea partea frontală „Opel Vizor”, cu aspect de mască neagră și lumini LED, și este descris ca având o siluetă sportivă, cu roți mari și console scurte. Ce se știe despre viitorul SUV: reperul Leapmotor B10 Detaliile complete despre modelul Opel nu sunt încă publice, însă ArenaEV indică drept reper „ruda” tehnică Leapmotor B10, de la care ar urma să preia multe elemente: lungime B10: 4.515 mm, ceea ce ar poziționa SUV-ul Opel între Frontera (mai mic) și Grandland (mai mare); motor: 160 kW (aprox. 215 CP); baterii: 56,2 kWh și 67,1 kWh; autonomie: până la 434 km cu bateria mai mare; opțiune „range extender” (motor pe benzină care încarcă bateria în mers), cu autonomie totală de până la 900 km. Pe partea de preț, obiectivul declarat este un model „accesibil”. Leapmotor B10 pornește în Europa de la 29.900 euro (aprox. 149.000 lei), sub unele alternative menționate în material, precum Skoda Elroq. Strategia Opel este să folosească această bază tehnică pentru a ține costurile sub control. Impact operațional: mai puțină inginerie în Germania, producție în Spania Reducerea de personal din Rüsselsheim se adaugă unei scăderi masive față de 2017, când centrul avea peste 7.700 de ingineri; după aceste tăieri, ar urma să rămână aproximativ 1.000 de angajați, care se vor concentra pe domenii precum inteligența artificială și sistemele de iluminare. Proiectarea elementelor „grele” – cadrul și bateria – se mută către „echipe internaționale” din China, potrivit aceleiași surse. Noul SUV nu va fi produs în Germania, ci la uzina din Zaragoza, Spania, unde se fabrică deja modele precum Opel Corsa și Peugeot e-208 . În aceeași fabrică ar urma să fie produs și Leapmotor B10, ceea ce ar permite economii prin utilizarea în comun a liniilor, echipamentelor și forței de muncă. Context: Leapmotor își crește rapid prezența în Europa ArenaEV notează că Leapmotor a vândut 40.000 de mașini în Europa în 2025, iar în primul trimestru din 2026 a ajuns la aproape 25.000 de unități. Pentru Stellantis, noul SUV Opel este prezentat ca un „model” pentru viitoare dezvoltări pe aceeași logică: design european, tehnologie chineză și producție în uzine existente din UE. Pentru Opel, pariul este că această combinație va livra un vehicul competitiv la preț și timp de lansare, însă cu un cost social și industrial vizibil în Germania, prin reducerea rolului tradițional al ingineriei locale. [...]
APIA avertizează că noul „Rabla” riscă să distorsioneze concurența dacă va introduce criterii de eligibilitate diferite în funcție de locul de fabricație, în condițiile în care piața auto funcționează în cadrul pieței comune a UE, potrivit Agerpres . Președintele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), Dan Vardie, a spus că ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, nu a discutat cu organizația despre noul program, deși ar fi afirmat public că a vorbit cu patronatele din industrie. Vardie susține că APIA a cerut în scris, de patru ori, o consultare la Ministerul Mediului, dar a primit răspunsuri de la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) în sensul că „momentan nu e cazul”. Consultarea industriei și riscul de decizii „selective” APIA afirmă că excluderea organizației din consultări ridică probleme de transparență și de tratament nediscriminatoriu în procesul decizional, cu potențial impact asupra concurenței și a predictibilității pentru companii și consumatori. „Politicile publice nu pot fi construite prin consultări selective și nici prin alegerea convenabilă doar a actorilor care validează o direcție deja stabilită politic.” Bugetul Rabla 2026: 300 milioane lei, „departe de nevoile pieței” În ceea ce privește finanțarea, Vardie consideră „profund eronată” prezentarea bugetului de 300 milioane lei pentru Rabla 2026 ca fiind suficient pentru reînnoirea parcului auto și tranziția către mobilitate cu emisii reduse. El a comparat alocarea cu bugete anterioare ale programului, care „depășeau 1,2 miliarde lei”, înainte de a fi reduse „drastic”. „Cele 300 de milioane e o decizie politică și e departe de nevoile pieței.” Eligibilitatea modelelor din afara UE și posibile riscuri juridice Un alt punct criticat de APIA vizează declarațiile potrivit cărora unele modele fabricate în afara Uniunii Europene ar putea rămâne eligibile „doar pentru că aparțin unor mărci europene”. În opinia APIA, o astfel de abordare ar introduce discriminare între operatori, ar afecta concurența și ar crește impredictibilitatea într-o industrie care are nevoie de reguli stabile. Vardie a invocat și contextul măsurilor comerciale adoptate la nivelul UE pentru vehiculele produse în China, inclusiv taxe suplimentare , argumentând că statele membre nu ar trebui să adauge „mecanisme indirecte de penalizare” prin programe naționale, din cauza riscurilor juridice și concurențiale. „Consumatorul trebuie să aibă libertatea de a alege, iar statul are obligația de a asigura un cadru corect, predictibil și competitiv pentru întreaga piață.” Ce se știe, concret, despre Rabla 2026 Conform proiectului de buget al AFM, lansat în dezbatere publică, pentru Programul Rabla 2026 destinat persoanelor fizice ar urma să fie alocate 300 milioane de lei, iar programul „va pune accent pe mașinile produse și asamblate în Europa”. În acest stadiu, detaliile finale ale criteriilor de eligibilitate și forma exactă a regulilor nu sunt prezentate în materialul citat. [...]
Lotus își leagă redresarea de un supercar hibrid de 1.000 CP, așteptat în 2028 , într-un moment în care constructorul își recalibrează strategia după ce planul de a deveni complet electric până în 2028 nu mai este de actualitate, potrivit Jalopnik . Modelul este prezentat de Lotus sub numele de lucru „Type 135” și ar urma să fie poziționat deasupra lui Emira, singurul model al mărcii rămas exclusiv cu motor termic. Publicația notează că Lotus nu a confirmat numele comercial, dar anticipează că mașina ar putea fi botezată „ Esprit ”, reluând o denumire istorică. De ce contează: pivotul de la „doar electric” la hibride, pe fondul pierderilor Type 135 este descris ca parte a unei schimbări mai ample la Lotus, după ce compania „a gestionat prost” planurile anterioare pentru o gamă integral electrică. În 2025, Lotus a raportat o pierdere operațională de 371 milioane de dolari (aprox. 1,7 miliarde lei), iar livrările au scăzut cu 46%, la 6.520 de vehicule, conform Automotive News, citat de Jalopnik. În acest context, noul supercar hibrid devine un element de imagine și de produs într-un „reset” strategic numit „Focus 2030”, care pune accent pe hibride cu obiectivul de a readuce compania pe profit. Ce știm despre Type 135: platformă nouă, producție „așteptată” în Europa Lotus spune că Type 135 va fi „o mașină complet nouă”, nu o versiune modificată a lui Emira. Deocamdată există o singură imagine-teaser, care sugerează influențe de design din conceptul Theory 1 , prezentat în septembrie 2024. Pe partea tehnică, Jalopnik subliniază că nu există încă detalii certe despre motorul termic folosit. Lotus afirmă însă că va utiliza propriul sistem „X-Hybrid”, văzut recent pe o variantă nouă de Eletre. Producția este „așteptată” să aibă loc în Europa, dar nu este clar dacă la fabrica din Norfolk (Anglia) sau în altă locație. Ținte comerciale: 30.000 de unități pe an până în 2030 „Focus 2030” include o țintă de revenire la vânzări anuale de 30.000 de mașini până în 2030, iar pragul de rentabilitate ar fi la 20.000 de unități, potrivit Automotive News. CEO-ul Lotus Group, Qingfeng Feng , a legat planul de repoziționarea mărcii în jurul ingineriei, performanței și „mașinilor pentru șoferi”. Ce urmează Lotus ar urma să ofere mai multe detalii despre Type 135 „mai târziu în acest an”, conform informațiilor citate de Jalopnik. Până atunci, rămân deschise două puncte-cheie pentru piață: configurația finală a sistemului de propulsie și locul efectiv de producție, ambele relevante pentru costuri, lanțuri de aprovizionare și calendarul de livrare. [...]
