Știri
Știri din categoria Agricultură

APIA a închis depunerea cererilor pentru subvențiile 2026, iar datele arată o comasare în accelerare. Potrivit Agrointel , agenția a încheiat campania de primire a cererilor de plată pe 5 iunie, fără posibilitatea depunerii cu întârziere, iar bilanțul indică mai puține cereri, dar o suprafață totală mai mare solicitată la plată. Fermierii au putut depune solicitările pentru plățile pe hectar și pe animale până vineri, 5 iunie. Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a prezentat finalul campaniei ca pe un rezultat operațional al instituției și a amintit că aceasta este a 20-a campanie de depunere a cererilor gestionată de agenție. Cifrele campaniei: mai puține cereri, mai multe hectare Conform datelor comunicate de șeful APIA, în campania 2026 au fost depuse 671.334 cereri de plată , pentru o suprafață totală de 9.766.322 hectare . Comparativ cu anul precedent: suprafața declarată a crescut cu 38.029 hectare ; numărul cererilor a scăzut cu 37.018 . Adrian Pintea a interpretat scăderea numărului de cereri ca un semn al continuării comasării terenurilor (concentrarea suprafețelor în exploatații mai mari), pe care o consideră favorabilă performanței și competitivității agriculturii. Ce se schimbă pentru fermieri: fără depuneri întârziate O noutate menționată pentru această campanie este că, „pentru prima dată”, fermierii nu mai pot depune cererile cu întârziere , ceea ce mută presiunea administrativă către respectarea strictă a termenului-limită și reduce spațiul de manevră pentru cei care, în alți ani, se bazau pe depuneri după termen. În același mesaj, Pintea a spus că, după reluarea activității sale în cadrul APIA la 29 aprilie, una dintre priorități a fost finalizarea campaniei și a mulțumit atât angajaților agenției, cât și ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , pentru susținere. [...]

Importurile de făină ale Franței au urcat cu 45% în doi ani , pe fondul presiunii de preț exercitate de marile lanțuri de retail, deși țara este cel mai mare producător de grâu din Europa, potrivit HotNews , care citează un raport al industriei franceze de morărit (ANMF) transmis de AFP. În 2025, producția franceză de făină a rămas aproape stabilă, la „aproape 4 milioane de tone de făină din grâu 100% francez”, echivalentul a peste 11% din producția europeană, Franța fiind pe locul al doilea în UE după Germania, conform ANMF. Cu toate acestea, asociația notează că rentabilitatea sectorului este „foarte scăzută”, iar schimburile comerciale indică o „presiune concurențială în creștere”. Deficit comercial în creștere: importuri de 420.000 de tone, exporturi de 204.000 Raportul ANMF arată că, în 2025, Franța a exportat 204.000 de tone de făină, dar a importat 420.000 de tone, ceea ce adâncește deficitul comercial, trend prezent din 2018. Peste 80% din importuri vin din Germania și Belgia, însă sunt menționate și achiziții din Italia, România și Bulgaria. Jean-François Loiseau, președintele Asociației Naționale a Morarilor Francezi, pune evoluția pe seama achizițiilor în creștere ale marilor lanțuri de distribuție, care „trag prețurile în jos” prin vânzarea de făină mai ieftină sub mărci proprii (MDD – mărci ale distribuitorilor). De ce contează pentru piață: presiune pe preț și pe marjele morilor Potrivit raportului, anul trecut achizițiile de făină din străinătate au ajuns la 11% din consumul național al Franței. În interpretarea ANMF, această pondere reflectă o schimbare de comportament în retail, cu efect direct asupra industriei locale: concurența pe preț se intensifică, iar producătorii francezi sunt împinși într-o zonă de marje tot mai mici, în ciuda rolului „strategic” invocat de asociație pentru suveranitatea alimentară. În acest context, România apare ca furnizor secundar în fluxul de importuri către Franța, într-o piață în care decizia de achiziție este influențată tot mai mult de prețul făinii, nu de proveniența grâului. [...]