Știri
Știri din categoria Agricultură

Danemarca elimină portofoliul de ministru al Agriculturii, mutând decizia către „natură” și bunăstarea animalelor, o schimbare cu potențial impact direct asupra modului în care sunt setate politicile pentru un sector aflat deja sub presiunea țintelor de mediu, potrivit AGRO TV.
În noua formulă guvernamentală condusă de Mette Frederiksen, Danemarca nu va mai avea un ministru dedicat agriculturii și alimentației, atribuțiile fiind preluate de un ministru pentru natură și bunăstarea animalelor. Conform Euractiv, Danemarca devine astfel singura țară din Uniunea Europeană fără un ministru al agriculturii, după ce noua coaliție de centru-stânga a eliminat rolul și a creat un portofoliu axat pe natură și bunăstarea animalelor.
Schimbarea a venit odată cu instalarea guvernului Mette Frederiksen III. În comunicatul oficial al Guvernului danez, citat de AGRO TV, fostul ministru pentru Alimentație, Agricultură și Pescuit, Jacob Jensen, a predat atribuțiile către Christian Rabjerg Madsen, noul ministru pentru natură și bunăstarea animalelor.
Publicația daneză Effektivt Landbrug notează că, în noua formulă, nu mai există nici ministru al alimentației și nici ministru pentru „tripartita verde”, iar Christian Rabjerg Madsen va prelua atât Ministerul pentru Alimentație, Agricultură și Pescuit, cât și Ministerul pentru Tripartita Verde.
Decizia are o încărcătură politică într-o țară unde agricultura este descrisă ca fiind sub presiune din cauza obiectivelor climatice și de mediu. Coaliția (Social-Democrați, Partidul Popular Socialist, Moderați și Social-Liberali) și-a propus să fie „cel mai verde guvern” din istoria Danemarcei.
Printre obiectivele menționate în articol se află:
În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre calendar sau mecanisme de aplicare, rămâne de văzut cum va influența această reorganizare prioritățile și deciziile operative pentru fermieri, inclusiv în raport cu noile măsuri de mediu.
Recomandate

Discrepanța dintre prețul „din fermă” și cel raportat oficial riscă să blocheze sprijinul UE pentru lapte , avertizează eurodeputatul Daniel Buda , care cere explicații și un mecanism mai riguros de raportare a datelor, potrivit Agrointel . Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, susține că în teren o parte dintre fermieri vând „lapte spot” (în afara contractelor) la 70–80 de bani/litru, în timp ce costul estimat de producție ar fi între 1,7 și 2 lei/litru. În aceste condiții, spune el, inclusiv ferme moderne, cu roboți de muls, ajung „în pragul falimentului”, iar cele mai vulnerabile sunt exploatațiile mici și mijlocii, unele fiind nevoite să își închidă activitatea. Miza economică: fără date credibile, intervenția europeană poate întârzia Eurodeputatul afirmă că a cerut comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen , bani din rezerva de criză a Uniunii Europene pentru sprijinirea fermierilor români. Răspunsul primit ar fi indicat însă că, potrivit Observatorului Pieței Laptelui, prețul în România este de 2,4 lei/litru și „este în creștere”, ceea ce contrazice situația descrisă de fermieri. În mesajul său, Buda pune problema unei „incapacități” de a transmite către instituțiile europene date relevante din teren, sugerând că această ruptură între realitate și raportări poate face ca măsurile de sprijin să nu fie activate la timp sau să fie calibrate greșit. „Plecând de la cele constatate în teren, legate de prețul laptelui, am trimis o scrisoare către comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, cerându-i bani din rezerva de criză pentru fermierii din România! Răspunsul a fost năucitor! Potrivit datelor furnizate de Observatorul Pieței Laptelui, prețul în România este de 2,4 lei pe litru și este în creștere!” Ce cere Daniel Buda: raportare mai clară între autorități și organizațiile profesionale Buda solicită un mecanism mai clar de raportare și colaborare între autorități și organizațiile profesionale, astfel încât datele transmise la nivel european să reflecte mai fidel situația reală din ferme. În argumentația sa, el invocă și un episod anterior, legat de criza cerealelor din Ucraina, când ar fi existat dificultăți similare în a furniza date privind impactul real. În paralel, eurodeputatul indică și alte presiuni asupra pieței, menționând existența unor produse lactate „care au văzut laptele doar pe etichetă” sau realizate din „zăr”, precum și intrări de volume mari din alte state la prețuri foarte mici, dar precizează că acestea sunt subiecte care „vor fi tratate altădată”. Ce urmează Din informațiile prezentate, demersul imediat este legat de clarificarea diferențelor dintre prețurile din ferme și cele din rapoartele folosite la nivel european, în contextul cererii de accesare a rezervei de criză. Publicația nu indică un termen sau un calendar pentru un răspuns instituțional din România, iar articolul se bazează pe declarațiile eurodeputatului. [...]

Un proiect legislativ ar înăspri controalele în piețe și ar introduce amenzi de până la 20.000 de lei pentru vânzarea unor cantități de marfă care nu pot fi justificate prin documentele de producător , potrivit Profit . Miza este una de reglementare cu efect direct în funcționarea piețelor agroalimentare: verificarea concordanței dintre ce declară producătorul și ce vinde efectiv la tarabă, pentru a limita practicile de tip „samsar”. Ce se schimbă: verificări pe documente și, la nevoie, la fața locului Inițiativa pornește de la ceea ce inițiatorii numesc o „lacună normativă”: legislația actuală nu stabilește explicit cum se verifică, în practică, corespondența dintre datele care au stat la baza eliberării certificatelor de producător și cantitățile comercializate în piețe (informație relatată de G4Food.ro , citată de Profit). În forma descrisă, autoritățile locale ar putea face verificări: anual , sau ori de câte ori există sesizări privind neconcordanțe între datele declarate și cantitățile vândute. Controalele ar urma să se bazeze pe documentele prezentate de comercianți, iar în caz de suspiciuni, autoritățile ar putea face verificări și „la fața locului”. Obligații noi pentru producători și administratori de piețe Proiectul introduce și o obligație procedurală: producătorii care vor să vândă cantități mai mari decât cele înscrise în documentele oficiale ar trebui să ceară actualizarea documentelor înainte de valorificarea produselor suplimentare. În paralel, administratorii piețelor ar primi o responsabilitate explicită: să informeze autoritățile competente atunci când observă diferențe între documentele prezentate de comercianți și produsele expuse spre vânzare. Sancțiuni: amenzi și suspendarea dreptului de comercializare Pentru comercianții care vând cantități ce depășesc datele din documente fără actualizare prealabilă, proiectul prevede: amenzi între 10.000 și 20.000 de lei ; posibilitatea ca autoritățile să dispună interzicerea ocupării spațiului de vânzare în care a fost constatată abaterea, pentru șase luni . Și administratorii piețelor ar putea fi sancționați: neraportarea neregulilor ar urma să fie amendată cu 5.000–10.000 de lei . Obstacol în aplicare: aviz nefavorabil de la CES Consiliul Economic și Social (CES) a dat aviz nefavorabil , argumentând că administratorii piețelor nu au instrumentele necesare pentru a stabili diferențe între cantitățile declarate și cele vândute și că astfel de controale ar putea fi realizate doar de organele de control fiscal. Avizul CES este însă consultativ , astfel că proiectul își poate continua parcursul legislativ în Parlament. [...]

Ministerul Agriculturii trimite Corpul de control în verificări după informații care indică reetichetarea unor legume și fructe importate din Turcia ca „produse în România”, vândute la nivel național într-unul dintre cele mai mari lanțuri de supermarketuri, potrivit Profit . Miza este una de reglementare și concurență: originea declarată la raft influențează prețul, decizia de cumpărare și accesul la facilități fiscale. Vicepremierul Tánczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, spune că a dispus declanșarea verificărilor pe baza informațiilor furnizate de ANSVSA, ANAF și Autoritatea Vamală Română . „Protejarea producătorilor români și respectarea dreptului consumatorilor de a cunoaște originea reală a produselor pe care le achiziționează reprezintă o prioritate. Nu vom tolera nicio practică prin care cooperative agricole sau alte entități să fie folosite ca paravan pentru introducerea pe piață a unor produse provenite din țări terțe sub denumirea de produse românești.” Ce verifică Ministerul și de ce contează pentru piață Ministrul interimar afirmă că a cerut Corpului de control să verifice „cu maximă atenție” informațiile primite, pentru identificarea cooperativelor agricole sau a altor agenți economici care ar putea fi folosiți ca paravan. În cazul constatării unor abateri, „se vor aplica măsurile prevăzute de lege”, conform declarației citate de publicație. Cazul are impact direct asupra pieței de retail alimentar, deoarece produsele prezentate ca fiind românești sunt, în general, mai scumpe la raft și sunt semnalate distinct, inclusiv pentru a susține producătorii locali. O etichetare falsă poate distorsiona concurența și poate afecta încrederea consumatorilor. Ce au găsit ANAF și Vama, potrivit informațiilor Profit Profit relatează că ANAF și Vama au descoperit că „mari cantități” de legume și fructe vândute la nivel național ca produse românești ar fi fost, de fapt, importate din Turcia de o firmă din Ilfov, deținută de oameni de afaceri turci, concluzie rezultată dintr-o investigație ANAF realizată împreună cu Autoritatea Vamală Română. Cercetările au pornit de la aspecte fiscale, dar au dus și la informații privind sursa mărfurilor și practicile firmei. Un element relevant din perspectivă de reglementare este că firma este autorizată în România ca „cooperativă agricolă” de către Ministerul Agriculturii, ceea ce, potrivit Profit, înseamnă că este și scutită de impozitul pe profit. Publicația mai notează că respectiva cooperativă ar fi importat cantități foarte mari din Turcia, ar fi schimbat etichetele pentru a indica origine România și ar fi livrat apoi către lanțul de supermarketuri, inclusiv în cantități „de ordinul zecilor de tone”, la solicitarea clientului. Profit precizează că știe numele lanțului de supermarketuri vizat, că a contactat compania și că va publica poziția acesteia dacă va fi transmisă. Context: controale mai largi pe importuri și trasabilitate În același material este amintit că direcția Antifraudă a ANAF anunța, în aprilie, o acțiune comună cu Autoritatea Vamală Română și ANSVSA, în urma căreia au fost identificate nereguli la patru societăți din Ilfov active în depozitarea și comercializarea de produse perisabile din import. Printre problemele menționate: deficiențe de trasabilitate (lipsa evidenței documentelor de proveniență) și funcționarea în ilegalitate în cazul uneia dintre societăți. Inspectorii au ridicat documente vamale și comerciale, documente de origine și fișe de stoc și au cerut avize de însoțire a mărfurilor pentru verificări în sistemul e-Transport (sistem de monitorizare a transporturilor, cu cod unic de identificare). ANAF anunța atunci că verificările continuă la nivel național, pe fluxurile de transport ale mărfurilor provenite din import și pe rutele interne către destinațiile declarate. [...]

Florentin Bercu, director executiv al UNCSV, anunță că va candida la președinția COGECA , o mișcare care, dacă se concretizează, ar putea ridica influența cooperativelor agricole din România în negocierile și deciziile de la nivelul UE, potrivit Agrointel . Bercu, reprezentant al Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și membru al Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), a făcut anunțul în emisiunea „Agrostrategia” de pe TVR 1. COGECA este organizația europeană a cooperativelor agricole, care formează împreună cu COPA una dintre cele mai puternice structuri de reprezentare a fermierilor la nivel european. Calendarul alegerilor și poziția actuală în COGECA În prezent, Florentin Bercu este vicepreședinte COGECA (menționat ca „al treilea vicepreședinte, ca număr de voturi”). El spune că alegerile interne „cel mai probabil” ar urma să aibă loc în această toamnă, dar există și opțiunea, prevăzută de statut, ca mandatele să fie prelungite cu maximum un an, ceea ce ar putea amâna scrutinul. „Intenția mea este fermă, eu voi candida la funcția de președinte a COGECA. (…) consider că cooperativele agricole din România vor avea mult mai mult de câștigat, prin implicarea mea la acest nivel.” (Florentin Bercu) De ce contează pentru cooperativele din România Miza invocată de Bercu este una de reprezentare și poziționare: o prezență la vârful COGECA ar putea însemna o voce mai puternică pentru cooperativele românești într-un moment în care, potrivit lui, România este „o țară în curs de ascensiune” în zona cooperativelor agricole, aflate încă în dezvoltare față de alte state membre. În același timp, el leagă candidatura de o agendă de consolidare a cooperativelor la nivel european, cu accent pe: creșterea gradului de asociere între fermieri; trecerea către structuri mai competitive, inclusiv prin fuziuni și extindere; creșterea valorii adăugate pentru membrii cooperativelor. Bercu afirmă și că are pregătire academică în domeniu, menționând un doctorat și un post-doctorat axate pe eficientizarea activității cooperativelor agricole din România. Ce urmează Următorul reper este stabilirea efectivă a calendarului electoral în COGECA. În funcție de deciziile statutare, alegerile pot avea loc în această toamnă sau pot fi amânate cu până la un an. Până atunci, candidatura rămâne la nivel de intenție anunțată public, cu susținerea AAC, conform informațiilor din sursă. [...]

Primul focar de pestă porcină africană la porci domestici din Ungaria ridică riscul de restricții și pierderi în regiune , într-un moment în care comerțul cu animale vii și carne este sensibil la orice suspiciune de răspândire a bolii, potrivit Profit . Virusul a fost raportat la o fermă din satul Vallaj, județul Szabolcs-Szatmar-Bereg, în nord-estul Ungariei. Autoritățile ungare spun că pesta porcină africană este inofensivă pentru oameni, dar „extrem de contagioasă și mortală” la porci. Măsuri în focar: sacrificare și zone de restricție Autoritatea Sanitară Veterinară din Ungaria a anunțat că sacrificarea efectivului de aproximativ 3.000 de porci este în curs și că se desfășoară o anchetă epidemiologică pentru a stabili originea infecției și posibila răspândire. „Sacrificarea efectivului de aproximativ 3.000 de porci este în curs de desfășurare și are loc o anchetă epidemiologică pentru a determina originea infecției și posibila răspândire ulterioară a acesteia.” În jurul fermei au fost desemnate o zonă de protecție și una de monitorizare, conform comunicatului citat. De ce contează economic: efecte comerciale și presiune pe piața cărnii Pesta porcină africană s-a răspândit din Africa în Europa și Asia și a dus, în timp, la restricții comerciale și la perturbarea pieței mondiale a cărnii, notează Agerpres (citată de Profit). Autoritatea veterinară ungară (NEBIH) avertizează că focarul ar putea provoca „pagube economice semnificative”. Ca dimensiune a sectorului, datele statistice oficiale citate arată că, la sfârșitul anului 2025, Ungaria avea aproximativ 2,9 milioane de porci domestici. Context în România: accent pe controlul transporturilor ilegale În România, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , a vorbit despre măsuri mai ferme pentru limitarea răspândirii pestei porcine africane, cu accent pe controlul strict al mișcării animalelor și combaterea transporturilor ilegale, inclusiv prin implicarea structurilor de ordine publică, pe motiv că actualul sistem de monitorizare este insuficient. „Trebuie să controlăm mult mai strict mișcarea animalelor în țară. Ne vom întâlni cu Ministerul de Interne, pentru că ANSVSA nu are suficientă forță să oprească mașinile. Analizăm înăsprirea sancțiunilor, confiscarea animalelor și confiscarea mijloacelor de transport care sunt în ilegalitate.” Oficialul a precizat că nu se pune problema interzicerii creșterii porcilor în gospodăriile populației, dar a indicat drept problemă majoră transporturile necontrolate pe distanțe mari, în afara cadrului legal, și rolul intermediarilor („samsarii”) în astfel de mișcări. [...]

ANSVSA a înăsprit și detaliat obligațiile de notificare în ferme printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial, care stabilește ce informații trebuie transmise rapid și ce măsuri trebuie luate imediat la suspiciuni de boală, tăieri de urgență sau mortalități, potrivit Agrointel . Ordinul nr. 504/2026 al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 462 din 2 iunie și actualizează procedura pe care crescătorii, medicii veterinari și autoritățile trebuie să o urmeze în cazurile de îmbolnăvire, tăiere de urgență sau moarte a animalelor. Actul normativ acoperă și pașii de notificare, declarare și stingere a bolilor, respectiv ridicarea restricțiilor după eradicarea ultimului focar. Cine are obligația de a anunța și cui se raportează Obligația de anunțare nu vizează doar fermierii, ci o plajă largă de operatori și persoane care intră în contact cu animale sau produse/subproduse de origine animală, inclusiv responsabili ai stânelor/taberelor de vară, personal din rezervații și parcuri naturale, fonduri cinegetice și de vânătoare, grădini zoologice, penitenciare, puncte de control la frontieră, precum și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți. Crescătorii trebuie să anunțe, printr-un mijloc de comunicare rapidă sau direct, medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial, în funcție de organizarea locală (circumscripție sanitar-veterinară ori direcția sanitar-veterinară județeană/a municipiului București). Ce informații trebuie să conțină notificarea Ordinul detaliază explicit setul minim de date care trebuie comunicate la raportare, inclusiv: numele și prenumele persoanei care face anunțul; denumirea și adresa unității, codul de înregistrare; specia, rasa și vârsta animalului/animalelor; numărul animalelor afectate și proveniența (din unitate sau achiziționate); modificările observate (exemple: lipsa apetitului, diaree, vărsături, tulburări respiratorii); de când au apărut modificările (data afectării stării de sănătate); dacă au fost efectuate tratamente; ce măsuri au fost luate. În plus, ordinul stabilește fluxuri de informare între medicii veterinari: dacă sesizarea ajunge la medicul veterinar de liberă practică împuternicit, acesta trebuie să informeze imediat medicul veterinar oficial al circumscripției; dacă sesizarea ajunge la direcția sanitar-veterinară județeană/București, aceasta informează de îndată circumscripția. Ce trebuie să facă fermierii până la sosirea medicului veterinar Până la sosirea medicului veterinar, crescătorii au obligații operaționale care vizează limitarea riscului de răspândire, între care: izolarea animalelor bolnave sau suspecte și înregistrarea codurilor crotaliilor; izolarea cadavrelor, a cărnii și produselor rezultate din tăierea de urgență, fără înstrăinare sau valorificare; interzicerea circulației animalelor și persoanelor în zonele presupus contaminate; izolarea materialelor/echipamentelor și a furajelor care au intrat în contact cu animalele bolnave sau sunt suspecte de contaminare; menținerea pe loc a echipamentelor din grajd, așternutului, mijloacelor de transport și a altor obiecte potențial contagioase; restricționarea circulației animalelor, produselor și, după caz, a persoanelor, vehiculelor și materialelor care ar putea răspândi agentul patogen. Context: actualizarea Registrului epizootiilor Ordinul actualizează și Registrul epizootiilor. În material este menționat că în registru figurează, între altele, variola ovină și caprină, pesta porcină africană , gripa aviară și Salmonella la păsări. Pentru ferme, schimbarea are impact direct de conformare: notificarea devine mai standardizată (cu informații obligatorii), iar măsurile imediate de izolare și restricționare sunt explicitate, ceea ce poate influența modul de operare în primele ore după apariția unei suspiciuni sau a unui caz de mortalitate. [...]