Știri
Știri din categoria Agricultură

APIA a închis depunerea cererilor pentru subvențiile 2026, iar datele arată o comasare în accelerare. Potrivit Agrointel, agenția a încheiat campania de primire a cererilor de plată pe 5 iunie, fără posibilitatea depunerii cu întârziere, iar bilanțul indică mai puține cereri, dar o suprafață totală mai mare solicitată la plată.
Fermierii au putut depune solicitările pentru plățile pe hectar și pe animale până vineri, 5 iunie. Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a prezentat finalul campaniei ca pe un rezultat operațional al instituției și a amintit că aceasta este a 20-a campanie de depunere a cererilor gestionată de agenție.
Conform datelor comunicate de șeful APIA, în campania 2026 au fost depuse 671.334 cereri de plată, pentru o suprafață totală de 9.766.322 hectare.
Comparativ cu anul precedent:
Adrian Pintea a interpretat scăderea numărului de cereri ca un semn al continuării comasării terenurilor (concentrarea suprafețelor în exploatații mai mari), pe care o consideră favorabilă performanței și competitivității agriculturii.
O noutate menționată pentru această campanie este că, „pentru prima dată”, fermierii nu mai pot depune cererile cu întârziere, ceea ce mută presiunea administrativă către respectarea strictă a termenului-limită și reduce spațiul de manevră pentru cei care, în alți ani, se bazau pe depuneri după termen.
În același mesaj, Pintea a spus că, după reluarea activității sale în cadrul APIA la 29 aprilie, una dintre priorități a fost finalizarea campaniei și a mulțumit atât angajaților agenției, cât și ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, pentru susținere.
Recomandate

Ministerul Agriculturii trimite Corpul de control în verificări după informații care indică reetichetarea unor legume și fructe importate din Turcia ca „produse în România”, vândute la nivel național într-unul dintre cele mai mari lanțuri de supermarketuri, potrivit Profit . Miza este una de reglementare și concurență: originea declarată la raft influențează prețul, decizia de cumpărare și accesul la facilități fiscale. Vicepremierul Tánczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, spune că a dispus declanșarea verificărilor pe baza informațiilor furnizate de ANSVSA, ANAF și Autoritatea Vamală Română . „Protejarea producătorilor români și respectarea dreptului consumatorilor de a cunoaște originea reală a produselor pe care le achiziționează reprezintă o prioritate. Nu vom tolera nicio practică prin care cooperative agricole sau alte entități să fie folosite ca paravan pentru introducerea pe piață a unor produse provenite din țări terțe sub denumirea de produse românești.” Ce verifică Ministerul și de ce contează pentru piață Ministrul interimar afirmă că a cerut Corpului de control să verifice „cu maximă atenție” informațiile primite, pentru identificarea cooperativelor agricole sau a altor agenți economici care ar putea fi folosiți ca paravan. În cazul constatării unor abateri, „se vor aplica măsurile prevăzute de lege”, conform declarației citate de publicație. Cazul are impact direct asupra pieței de retail alimentar, deoarece produsele prezentate ca fiind românești sunt, în general, mai scumpe la raft și sunt semnalate distinct, inclusiv pentru a susține producătorii locali. O etichetare falsă poate distorsiona concurența și poate afecta încrederea consumatorilor. Ce au găsit ANAF și Vama, potrivit informațiilor Profit Profit relatează că ANAF și Vama au descoperit că „mari cantități” de legume și fructe vândute la nivel național ca produse românești ar fi fost, de fapt, importate din Turcia de o firmă din Ilfov, deținută de oameni de afaceri turci, concluzie rezultată dintr-o investigație ANAF realizată împreună cu Autoritatea Vamală Română. Cercetările au pornit de la aspecte fiscale, dar au dus și la informații privind sursa mărfurilor și practicile firmei. Un element relevant din perspectivă de reglementare este că firma este autorizată în România ca „cooperativă agricolă” de către Ministerul Agriculturii, ceea ce, potrivit Profit, înseamnă că este și scutită de impozitul pe profit. Publicația mai notează că respectiva cooperativă ar fi importat cantități foarte mari din Turcia, ar fi schimbat etichetele pentru a indica origine România și ar fi livrat apoi către lanțul de supermarketuri, inclusiv în cantități „de ordinul zecilor de tone”, la solicitarea clientului. Profit precizează că știe numele lanțului de supermarketuri vizat, că a contactat compania și că va publica poziția acesteia dacă va fi transmisă. Context: controale mai largi pe importuri și trasabilitate În același material este amintit că direcția Antifraudă a ANAF anunța, în aprilie, o acțiune comună cu Autoritatea Vamală Română și ANSVSA, în urma căreia au fost identificate nereguli la patru societăți din Ilfov active în depozitarea și comercializarea de produse perisabile din import. Printre problemele menționate: deficiențe de trasabilitate (lipsa evidenței documentelor de proveniență) și funcționarea în ilegalitate în cazul uneia dintre societăți. Inspectorii au ridicat documente vamale și comerciale, documente de origine și fișe de stoc și au cerut avize de însoțire a mărfurilor pentru verificări în sistemul e-Transport (sistem de monitorizare a transporturilor, cu cod unic de identificare). ANAF anunța atunci că verificările continuă la nivel național, pe fluxurile de transport ale mărfurilor provenite din import și pe rutele interne către destinațiile declarate. [...]

Primul focar de pestă porcină africană la porci domestici din Ungaria ridică riscul de restricții și pierderi în regiune , într-un moment în care comerțul cu animale vii și carne este sensibil la orice suspiciune de răspândire a bolii, potrivit Profit . Virusul a fost raportat la o fermă din satul Vallaj, județul Szabolcs-Szatmar-Bereg, în nord-estul Ungariei. Autoritățile ungare spun că pesta porcină africană este inofensivă pentru oameni, dar „extrem de contagioasă și mortală” la porci. Măsuri în focar: sacrificare și zone de restricție Autoritatea Sanitară Veterinară din Ungaria a anunțat că sacrificarea efectivului de aproximativ 3.000 de porci este în curs și că se desfășoară o anchetă epidemiologică pentru a stabili originea infecției și posibila răspândire. „Sacrificarea efectivului de aproximativ 3.000 de porci este în curs de desfășurare și are loc o anchetă epidemiologică pentru a determina originea infecției și posibila răspândire ulterioară a acesteia.” În jurul fermei au fost desemnate o zonă de protecție și una de monitorizare, conform comunicatului citat. De ce contează economic: efecte comerciale și presiune pe piața cărnii Pesta porcină africană s-a răspândit din Africa în Europa și Asia și a dus, în timp, la restricții comerciale și la perturbarea pieței mondiale a cărnii, notează Agerpres (citată de Profit). Autoritatea veterinară ungară (NEBIH) avertizează că focarul ar putea provoca „pagube economice semnificative”. Ca dimensiune a sectorului, datele statistice oficiale citate arată că, la sfârșitul anului 2025, Ungaria avea aproximativ 2,9 milioane de porci domestici. Context în România: accent pe controlul transporturilor ilegale În România, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , a vorbit despre măsuri mai ferme pentru limitarea răspândirii pestei porcine africane, cu accent pe controlul strict al mișcării animalelor și combaterea transporturilor ilegale, inclusiv prin implicarea structurilor de ordine publică, pe motiv că actualul sistem de monitorizare este insuficient. „Trebuie să controlăm mult mai strict mișcarea animalelor în țară. Ne vom întâlni cu Ministerul de Interne, pentru că ANSVSA nu are suficientă forță să oprească mașinile. Analizăm înăsprirea sancțiunilor, confiscarea animalelor și confiscarea mijloacelor de transport care sunt în ilegalitate.” Oficialul a precizat că nu se pune problema interzicerii creșterii porcilor în gospodăriile populației, dar a indicat drept problemă majoră transporturile necontrolate pe distanțe mari, în afara cadrului legal, și rolul intermediarilor („samsarii”) în astfel de mișcări. [...]

Fermierii care amână depunerea cererilor APIA până la finalul campaniei riscă să nu-și mai „închidă” dosarele la timp , pe fondul aglomerării din ultimele zile și al limitelor de personal și logistică din centrele agenției, potrivit Agrointel . Termenul-limită pentru finalizarea procedurilor este vineri, 5 iunie (inclusiv), când se închide campania de cereri pentru subvențiile din acest an. Fermierii trebuie să se prezinte la centrele APIA pentru a finaliza depunerea și pentru a preda documentele care dovedesc calitatea de „fermier activ”. Între actele menționate se află și adeverințele eliberate de primării, cu date din registrul agricol, folosite pentru a proba activitatea agricolă a solicitanților. Presiunea operațională a crescut în condițiile în care, deși funcționarii APIA au lucrat și în weekend în ultimele săptămâni, mulți beneficiari nu au folosit aceste zile pentru depunere, iar acum există riscul formării de cozi și al întârzierilor care pot bloca finalizarea dosarelor. Avertismentul APIA: aglomerarea poate afecta calitatea dosarelor Daniel Ovidiu Săvâșcă , director executiv al APIA Mureș, a transmis – citat de publicația locală Zi de Zi – că beneficiarii ar trebui să se prezinte din timp și să colaboreze direct cu funcționarii desemnați pentru preluarea și verificarea preliminară, inclusiv pentru stabilirea unei programări (data și ora) și, pe cât posibil, a parametrilor cererii de plată. „Această nedorită situație ar putea genera un impact negativ asupra calității și completitudinii cererilor/ dosarelor de plată, existând riscul chiar ca unele cereri să nu poată fi «închise» datorită supra-aglomerării, dar și a limitelor umane, profesionale și logistice ale funcționarilor APIA angrenați în acest proces.” Unde era campania la final de mai La nivel național, până pe 29 mai erau depuse 609.365 cereri, pentru o suprafață de 7.382.439,95 hectare, conform datelor citate în articol. În acest context, recomandarea APIA este ca fermierii să respecte programările stabilite și să finalizeze depunerea cererilor de plată în timp util, pentru a evita blocajele din ultimele zile ale campaniei. [...]

Importurile de făină ale Franței au urcat cu 45% în doi ani , pe fondul presiunii de preț exercitate de marile lanțuri de retail, deși țara este cel mai mare producător de grâu din Europa, potrivit HotNews , care citează un raport al industriei franceze de morărit (ANMF) transmis de AFP. În 2025, producția franceză de făină a rămas aproape stabilă, la „aproape 4 milioane de tone de făină din grâu 100% francez”, echivalentul a peste 11% din producția europeană, Franța fiind pe locul al doilea în UE după Germania, conform ANMF. Cu toate acestea, asociația notează că rentabilitatea sectorului este „foarte scăzută”, iar schimburile comerciale indică o „presiune concurențială în creștere”. Deficit comercial în creștere: importuri de 420.000 de tone, exporturi de 204.000 Raportul ANMF arată că, în 2025, Franța a exportat 204.000 de tone de făină, dar a importat 420.000 de tone, ceea ce adâncește deficitul comercial, trend prezent din 2018. Peste 80% din importuri vin din Germania și Belgia, însă sunt menționate și achiziții din Italia, România și Bulgaria. Jean-François Loiseau, președintele Asociației Naționale a Morarilor Francezi, pune evoluția pe seama achizițiilor în creștere ale marilor lanțuri de distribuție, care „trag prețurile în jos” prin vânzarea de făină mai ieftină sub mărci proprii (MDD – mărci ale distribuitorilor). De ce contează pentru piață: presiune pe preț și pe marjele morilor Potrivit raportului, anul trecut achizițiile de făină din străinătate au ajuns la 11% din consumul național al Franței. În interpretarea ANMF, această pondere reflectă o schimbare de comportament în retail, cu efect direct asupra industriei locale: concurența pe preț se intensifică, iar producătorii francezi sunt împinși într-o zonă de marje tot mai mici, în ciuda rolului „strategic” invocat de asociație pentru suveranitatea alimentară. În acest context, România apare ca furnizor secundar în fluxul de importuri către Franța, într-o piață în care decizia de achiziție este influențată tot mai mult de prețul făinii, nu de proveniența grâului. [...]

Vânzările rapide din prima zi arată că piața directă producător–consumator poate susține prețuri „corecte” la fructe de sezon : la Festivalul Cireșelor și Căpșunilor din București, „până la ora 16:00, jumătate dintre producători își vânduseră toată marfa”, potrivit Agrointel . Evenimentul a debutat pe esplanada din fața Pieței Matache și este organizat de Primăria Sectorului 1 în parteneriat cu Asociația Forța Fermierilor . Festivalul se desfășoară de vineri, 5 iunie, până duminică, 7 iunie. Prețuri la tarabă și cerere peste așteptări Publicația notează că festivalul reunește producători locali de fructe de sezon, iar „prețurile corecte” au ridicat interesul cumpărătorilor. Intervalele de preț comunicate sunt: Cireșe: de la 15 lei/kg până la 30 lei/kg , în funcție de soi Căpșuni: între 15 și 20 lei/kg În prima zi, un producător ecologic a participat cu fructe certificate, iar cireșele bio au fost „cele mai vândute”, conform aceleiași surse. Cine vinde și ce mesaj transmite administrația locală La Piața Matache au fost prezenți „peste 10 producători români”, unii cu livezi de „peste 60 de hectare”, iar o parte dintre fructe sunt menționate ca fiind certificate ecologic. Primarul Sectorului 1, George Tuță, a salutat prezența fermierilor și a pus accent pe contactul direct dintre producători și consumatori. „Până la ora 16:00, jumătate dintre producători își vânduseră toată marfa. Atât de mare a fost interesul la Festivalul Cireșelor și Căpșunilor din Piața Matache.” „Oamenii au apreciat calitatea, dar și prețurile cinstite: cireșele au pornit de la 15 lei/kg, direct de la producător.” Program și activități în weekend Sâmbătă și duminică, festivalul are program 09:00–20:00 . Pe lângă tarabele cu fructe, Primăria Sectorului 1 a anunțat activități pentru copii și zone de relaxare, iar vizitatorii pot cumpăra și produse alimentare tradiționale din piață. [...]

Fermierii din Olt ajung să dea varza gratis, după prăbușirea prețului sub costul de producție , pe fondul unei supraproducții pe care piața nu o mai absoarbe, potrivit Antena 3 . În lipsa unei ieșiri comerciale, o parte din producție este donată celor dispuși să o recolteze, folosită ca hrană pentru animale sau tocată direct pe teren. Ion Păunel , președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, citat de Agerpres, spune că supraproducția a împins prețul „la poarta fermei” sub costuri: varza timpurie a ajuns la circa 50 de bani/kg, după ce, cu aproximativ două săptămâni înainte, se vindea cu 2–3 lei/kg. În piețe, prețul este menționat la 1,50–2 lei/kg, diferență care indică o presiune puternică pe marja producătorilor, în timp ce consumatorul final nu vede aceeași ieftinire. De ce s-a ajuns la supraproducție Potrivit explicațiilor din articol, factorii principali au fost: plantarea concentrată într-un interval scurt , după o primăvară rece care a întârziat calendarul lucrărilor, ceea ce a dus la recoltare „în același timp” pentru mulți producători; cerere mai mică decât oferta , inclusiv pe fondul scăderii puterii de cumpărare, menționată de reprezentantul sindical; sensibilitatea culturii la vreme , varza timpurie fiind afectată de ploile din ultima perioadă: dacă ajunge la maturitate și plouă, poate crăpa, iar apoi se degradează rapid. Păunel mai afirmă că, în această perioadă, prețul mic nu ar fi cauzat de importuri , deoarece marfa din piață ar proveni din România. Pierderi operaționale: marfă perisabilă, costuri nerecuperate Tudor Neagu, producător din comuna Cilieni (Olt), una dintre localitățile cu suprafețe mari cultivate cu varză timpurie, descrie efectul practic al blocajului: cantități mari rămase nevândute, care se strică și ajung tocate. El spune că a cultivat varză timpurie pe circa 2,5 hectare și că, în Cilieni, aproximativ 70 de legumicultori ar fi plantat varză timpurie, pe o suprafață totală de circa 100 de hectare. În cazul său, producătorul afirmă că a investit 70.000 de lei, a încasat 80.000 de lei după recoltare, iar restul producției rămase a fost tocată, pe fondul vânzării dificile și al perisabilității accentuate după alternanța ploi–căldură. Context: cum se produce varza timpurie Articolul notează că varza timpurie în câmp oferă producții rapide la final de primăvară, prin răsaduri plantate la final de martie–aprilie, când solul ajunge la 8°C. Se folosesc, de regulă, hibrizi cu vegetație scurtă, iar recoltarea poate începe aproximativ la jumătatea lunii mai, însă cultura necesită udări regulate și prășire pentru combaterea buruienilor. [...]