Discrepanța dintre prețul „din fermă” și cel raportat oficial riscă să blocheze sprijinul UE pentru lapte, avertizează eurodeputatul Daniel Buda, care cere explicații și un mecanism mai riguros de raportare a datelor, potrivit Agrointel.

Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, susține că în teren o parte dintre fermieri vând „lapte spot” (în afara contractelor) la 70–80 de bani/litru, în timp ce costul estimat de producție ar fi între 1,7 și 2 lei/litru. În aceste condiții, spune el, inclusiv ferme moderne, cu roboți de muls, ajung „în pragul falimentului”, iar cele mai vulnerabile sunt exploatațiile mici și mijlocii, unele fiind nevoite să își închidă activitatea.

Miza economică: fără date credibile, intervenția europeană poate întârzia

Eurodeputatul afirmă că a cerut comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen, bani din rezerva de criză a Uniunii Europene pentru sprijinirea fermierilor români. Răspunsul primit ar fi indicat însă că, potrivit Observatorului Pieței Laptelui, prețul în România este de 2,4 lei/litru și „este în creștere”, ceea ce contrazice situația descrisă de fermieri.

În mesajul său, Buda pune problema unei „incapacități” de a transmite către instituțiile europene date relevante din teren, sugerând că această ruptură între realitate și raportări poate face ca măsurile de sprijin să nu fie activate la timp sau să fie calibrate greșit.

„Plecând de la cele constatate în teren, legate de prețul laptelui, am trimis o scrisoare către comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, cerându-i bani din rezerva de criză pentru fermierii din România! Răspunsul a fost năucitor! Potrivit datelor furnizate de Observatorul Pieței Laptelui, prețul în România este de 2,4 lei pe litru și este în creștere!”

Ce cere Daniel Buda: raportare mai clară între autorități și organizațiile profesionale

Buda solicită un mecanism mai clar de raportare și colaborare între autorități și organizațiile profesionale, astfel încât datele transmise la nivel european să reflecte mai fidel situația reală din ferme. În argumentația sa, el invocă și un episod anterior, legat de criza cerealelor din Ucraina, când ar fi existat dificultăți similare în a furniza date privind impactul real.

În paralel, eurodeputatul indică și alte presiuni asupra pieței, menționând existența unor produse lactate „care au văzut laptele doar pe etichetă” sau realizate din „zăr”, precum și intrări de volume mari din alte state la prețuri foarte mici, dar precizează că acestea sunt subiecte care „vor fi tratate altădată”.

Ce urmează

Din informațiile prezentate, demersul imediat este legat de clarificarea diferențelor dintre prețurile din ferme și cele din rapoartele folosite la nivel european, în contextul cererii de accesare a rezervei de criză. Publicația nu indică un termen sau un calendar pentru un răspuns instituțional din România, iar articolul se bazează pe declarațiile eurodeputatului.