Știri
Știri din categoria Agricultură
ANSVSA a înăsprit și detaliat obligațiile de notificare în ferme printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial, care stabilește ce informații trebuie transmise rapid și ce măsuri trebuie luate imediat la suspiciuni de boală, tăieri de urgență sau mortalități, potrivit Agrointel.
Ordinul nr. 504/2026 al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 462 din 2 iunie și actualizează procedura pe care crescătorii, medicii veterinari și autoritățile trebuie să o urmeze în cazurile de îmbolnăvire, tăiere de urgență sau moarte a animalelor. Actul normativ acoperă și pașii de notificare, declarare și stingere a bolilor, respectiv ridicarea restricțiilor după eradicarea ultimului focar.
Obligația de anunțare nu vizează doar fermierii, ci o plajă largă de operatori și persoane care intră în contact cu animale sau produse/subproduse de origine animală, inclusiv responsabili ai stânelor/taberelor de vară, personal din rezervații și parcuri naturale, fonduri cinegetice și de vânătoare, grădini zoologice, penitenciare, puncte de control la frontieră, precum și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.
Crescătorii trebuie să anunțe, printr-un mijloc de comunicare rapidă sau direct, medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial, în funcție de organizarea locală (circumscripție sanitar-veterinară ori direcția sanitar-veterinară județeană/a municipiului București).
Ordinul detaliază explicit setul minim de date care trebuie comunicate la raportare, inclusiv:
În plus, ordinul stabilește fluxuri de informare între medicii veterinari: dacă sesizarea ajunge la medicul veterinar de liberă practică împuternicit, acesta trebuie să informeze imediat medicul veterinar oficial al circumscripției; dacă sesizarea ajunge la direcția sanitar-veterinară județeană/București, aceasta informează de îndată circumscripția.
Până la sosirea medicului veterinar, crescătorii au obligații operaționale care vizează limitarea riscului de răspândire, între care:
Ordinul actualizează și Registrul epizootiilor. În material este menționat că în registru figurează, între altele, variola ovină și caprină, pesta porcină africană, gripa aviară și Salmonella la păsări.
Pentru ferme, schimbarea are impact direct de conformare: notificarea devine mai standardizată (cu informații obligatorii), iar măsurile imediate de izolare și restricționare sunt explicitate, ceea ce poate influența modul de operare în primele ore după apariția unei suspiciuni sau a unui caz de mortalitate.
Recomandate
Dependența României de importurile de porc rămâne structurală, cu un deficit comercial de 1,4 mld. euro , iar pesta porcină africană blochează exporturile și împinge procesatorii într-un model paradoxal: importă carne, o procesează local și o reexportă cu valoare adăugată. Imaginea de ansamblu este descrisă de Alin Zamfira , acționar și președinte al consiliului de administrație al Abatorului Periș, într-o intervenție citată de Ziarul Financiar . „Importăm mii de tone de carne, le procesăm în România şi ulterior le trimitem în Spania, cu valoare adăugată, doar datorită faptului că le dăm gustul din România“, spune Zamfira, rezumând situația în care „gustul românesc” ajunge la export, dar nu și „carnea românească”. Deficitul: importuri de 72%–74% din consum și exporturi blocate Potrivit antreprenorului, România importă între 72% și 74% din carnea de porc pe care o consumă, iar deficitul comercial pe acest segment a ajuns la 1,4 miliarde de euro. Cauza principală invocată este pesta porcină africană, care „ține granițele închise” pentru export și lasă industria fără stabilitate. În acest context, Zamfira descrie România ca pe „un lac”, în sensul că producătorii nu pot ieși cu produse românești pe piața comunitară, cu atât mai puțin pe piețe precum China sau Japonia. „Brand de țară” fără volum și competitivitate: problema nu e doar legislația În comparație cu piețe precum Franța sau Marea Britanie, unde steagul țării apare pe multe produse alimentare, iar consumatorii răspund cu loialitate, Zamfira susține că state precum Germania, Spania sau Italia își „securizează” piața internă. El indică și o limitare de cerere: consumatorii declară că vor carne românească, dar sunt mai puțin dispuși să plătească un preț mai mare pentru calitate sau prospețime. Soluția propusă de antreprenor este una operațională, nu de imagine: creșterea calității la un preț comparabil cu importurile, până când diferențele de gust și prospețime devin evidente pentru cumpărător. Efectul pestei porcine asupra producției: de la 13–14 milioane de porci la circa 3 milioane Zamfira afirmă că România creștea în anii ’90 aproximativ 13–14 milioane de porci pe an, iar acum a ajuns la circa 3 milioane. În viziunea sa, revenirea presupune integrarea lanțului și coordonare între fermieri, abatoare, procesatori și instituțiile statului, pentru redeschiderea treptată a granițelor. În același timp, el descrie presiunea constantă asupra fiecărei verigi din lanț: „Fiecare fermier şi fiecare abator stau tot timpul cu o sabie deasupra capului.” Investiții și repoziționare: extindere de capacitate și export de produse procesate Abatorul Periș, deținut de Jabbar Kanani și Alin Zamfira, a încheiat 2025 cu afaceri de 753 milioane de lei (circa 150 mil. euro), în creștere cu 24% față de anul anterior, apropiindu-se de primii cinci jucători din industria cărnii, potrivit datelor din articol. Compania construiește la Periș (Ilfov) o nouă unitate de procesare de circa 38 milioane de euro, descrisă ca fiind „ultramodernă”, mai automatizată și „robotizată”. Separat de Periș, Zamfira spune că a investit 9 milioane de lire sterline într-o fabrică de procesare în Marea Britanie, destinată inclusiv unui brand românesc pentru comunitatea de acolo, iar următoarea țintă menționată este Italia. În paralel, compania încearcă să-și crească ponderea mărcii proprii la raft: în prezent, circa 85% din producție merge sub marcă privată pentru marile lanțuri de retail, în timp ce „brand Periș” se bazează pe carne de porc crescută în ferme din România și pe o rețea de peste 80 de parteneri (număr redus față de 120 la început, pe fondul pestei porcine). În concluzie, tabloul descris la ZF Retail Summit 2026 indică faptul că un „brand de țară” în carne nu poate fi susținut doar prin etichetare, ci depinde de refacerea producției, de competitivitate la preț și de redeschiderea exporturilor; până atunci, valoarea adăugată se va face în continuare în România, dar pe materie primă importată. [...]
Fermierii care amână depunerea cererilor APIA până la finalul campaniei riscă să nu-și mai „închidă” dosarele la timp , pe fondul aglomerării din ultimele zile și al limitelor de personal și logistică din centrele agenției, potrivit Agrointel . Termenul-limită pentru finalizarea procedurilor este vineri, 5 iunie (inclusiv), când se închide campania de cereri pentru subvențiile din acest an. Fermierii trebuie să se prezinte la centrele APIA pentru a finaliza depunerea și pentru a preda documentele care dovedesc calitatea de „fermier activ”. Între actele menționate se află și adeverințele eliberate de primării, cu date din registrul agricol, folosite pentru a proba activitatea agricolă a solicitanților. Presiunea operațională a crescut în condițiile în care, deși funcționarii APIA au lucrat și în weekend în ultimele săptămâni, mulți beneficiari nu au folosit aceste zile pentru depunere, iar acum există riscul formării de cozi și al întârzierilor care pot bloca finalizarea dosarelor. Avertismentul APIA: aglomerarea poate afecta calitatea dosarelor Daniel Ovidiu Săvâșcă , director executiv al APIA Mureș, a transmis – citat de publicația locală Zi de Zi – că beneficiarii ar trebui să se prezinte din timp și să colaboreze direct cu funcționarii desemnați pentru preluarea și verificarea preliminară, inclusiv pentru stabilirea unei programări (data și ora) și, pe cât posibil, a parametrilor cererii de plată. „Această nedorită situație ar putea genera un impact negativ asupra calității și completitudinii cererilor/ dosarelor de plată, existând riscul chiar ca unele cereri să nu poată fi «închise» datorită supra-aglomerării, dar și a limitelor umane, profesionale și logistice ale funcționarilor APIA angrenați în acest proces.” Unde era campania la final de mai La nivel național, până pe 29 mai erau depuse 609.365 cereri, pentru o suprafață de 7.382.439,95 hectare, conform datelor citate în articol. În acest context, recomandarea APIA este ca fermierii să respecte programările stabilite și să finalizeze depunerea cererilor de plată în timp util, pentru a evita blocajele din ultimele zile ale campaniei. [...]
Eurodeputatul Daniel Buda avertizează că noile reguli de mediu ale UE pot crește costurile și birocrația pentru ferme , în special prin extinderea obligațiilor și controalelor asociate Directivei privind emisiile industriale (IED), potrivit AGRO TV . Buda a avut marți, la Bruxelles, un discurs în care a acuzat Comisia Europeană că „îngenunchează” agricultura comunitară prin „noi obligații, controale și costuri administrative” impuse fermierilor în numele politicilor de mediu. Mesajul a fost transmis în cadrul reuniunii Comisiei pentru Agricultură (Agri) a Parlamentului European , desfășurată în această săptămână. În intervenția sa, europarlamentarul a susținut că agricultura nu poate fi tratată ca un sector industrial și că IED „ignoră realitățile din teren”, riscând să îi transforme pe fermieri în principalii responsabili pentru probleme „pe care nu le-au creat”. „Agricultura nu este o fabrică și nu poate fi reglementată ca atare. (…) Directiva privind emisiile industriale (IED) ignoră realitățile din teren și riscă să transforme fermierii în principalii vinovați pentru probleme pe care nu le-au creat.” De ce contează: risc de presiune suplimentară pe ferme și pe producția europeană Buda a argumentat că agricultorii și crescătorii de animale din UE respectă deja standarde stricte și că introducerea de cerințe suplimentare ar adăuga costuri și sarcini administrative, într-un moment în care sectorul se confruntă deja cu dificultăți legate de îngrășăminte, combustibil și contextul geopolitic. În același timp, el a legat presiunea de reglementare de competitivitatea fermelor europene, invocând concurența importurilor, inclusiv din Ucraina, unde condițiile de producție ar fi diferite, și a criticat suprapunerea dintre acorduri comerciale și înăsprirea regulilor interne. „Banii nu sunt suficienți” în fața condițiilor impuse Europarlamentarul a avertizat că, dacă agricultura va fi încărcată în continuare cu reguli „gândite pentru industrie”, există riscul pierderii de ferme, locuri de muncă și producție alimentară europeană. În opinia sa, finanțarea nu rezolvă problema dacă cerințele fac activitatea imposibil de continuat pentru fermieri. „Banii nu sunt suficienți! Puteți veni cu câți bani vreți voi, din moment ce veniți cu niște condiții care îi pun într-o imposibilitate materială pe fermieri să își continue activitatea.” [...]
Lipsa a 272.742 de puieți din pepinierele Romsilva a generat un prejudiciu de 94.757 lei și 18 sancțiuni disciplinare , iar regia spune că diferența dintre stocurile din acte și cele din teren reprezintă 0,9% din producția anuală, potrivit Digi24 . Cazul ridică o problemă de control operațional și de trasabilitate în pepinierele silvice, într-un moment în care statul derulează campanii anuale de împădurire. Romsilva afirmă că Garda Forestieră Timișoara a făcut, în ultimul trimestru al anului trecut, un control în pepinierele silvice ale celor 17 ocoale silvice din cadrul Direcției Silvice Caraș-Severin. Verificările au indicat diferențe între stocul scriptic și cel faptic la 7 ocoale, cu o lipsă cumulată de 272.742 de puieți forestieri. Regia susține că este vorba despre „pierderi tehnologice admisibile” care nu au fost consemnate. Valoarea medie de inventar a unui puiet forestier a fost indicată la 0,34 lei (cu TVA), iar prejudiciul calculat se ridică la 94.757 lei. Măsuri interne: recuperarea prejudiciului și sancțiuni Potrivit instituției, noua conducere a Direcției Silvice Caraș-Severin a dispus măsuri pentru recuperarea prejudiciului și a aplicat 18 sancțiuni disciplinare personalului silvic care ar fi încălcat îndatoririle de serviciu. Garda Forestieră Timișoara a fost informată despre demersuri și sancțiuni la 28 ianuarie 2026. Romsilva mai precizează că produce anual, în 514 pepiniere silvice, peste 30 de milioane de puieți forestieri, din care circa 23 de milioane sunt folosiți în cele două campanii de împăduriri (primăvara și toamna). În acest context, deficiența din Caraș-Severin ar reprezenta 0,9% din producția anuală la nivelul regiei. Context: acuzații de „puieți pe hârtie” și sesizare penală Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , a declarat că aproximativ 250.000 de puieți care ar fi trebuit plantați în anii următori existau în documente, dar nu au fost găsiți în teren. În plus, controlul a indicat că personalul care gestiona pepinierele ar fi știut despre lipsa puieților, dar ar fi continuat să îi treacă în acte și, în unele situații, să deconteze lucrări de întreținere pentru culturi care nu mai existau efectiv. Ministrul a apreciat situația drept un mecanism prin care „se fură pădurile viitoare” și a anunțat depunerea unei sesizări penale. Romsilva afirmă, la rândul ei, că nu tolerează consemnarea în documente oficiale a unor date care nu reflectă situația din teren și că aplică sancțiunile prevăzute de lege. [...]
Seceta pedologică moderată și puternică se extinde în zone agricole-cheie , iar deficitul de apă din sol pune presiune pe culturile de grâu și porumb la început de iunie, potrivit prognozei agrometeorologice citate de AGRO TV , pe baza datelor Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). ANM indică o rezervă de umiditate „scăzută” sau „deosebit de scăzută” în sol în mai multe regiuni importante pentru producția vegetală, ceea ce înseamnă secetă pedologică (deficit de apă în sol) cu intensitate moderată și puternică. Din perspectivă operațională, acest tip de secetă afectează direct ritmul de vegetație și potențialul de producție, mai ales când se instalează înaintea perioadelor critice de consum de apă. Unde sunt cele mai mari probleme la grâu și porumb La grâul de toamnă, pe profilul de sol 0–100 cm, umiditatea se încadrează în limite scăzute și deosebit de scăzute în Maramureș, Crișana, Banat și Transilvania, dar și local în Moldova și Dobrogea. În restul zonelor agricole, aprovizionarea cu apă a solului este, în general, satisfăcătoare, apropiată de optim sau optimă. La porumb, rezerva de umiditate pe adâncimea 0–100 cm este estimată ca scăzută și deosebit de scăzută în Maramureș, Crișana, cea mai mare parte a Banatului și Transilvaniei, local în nordul și centrul Dobrogei, precum și izolat în Moldova și nordul Munteniei. ANM notează că, în aceste areale, culturile intră în prima lună de vară cu un deficit de apă în sol. Vremea: temperaturi aproape normale, ploi locale fără garanția refacerii rezervei din sol Prognoza indică un regim termic al aerului, în general, apropiat de normalul perioadei, cu maxime între 17 și 28°C și minime între 6 și 18°C, cu valori ușor mai scăzute posibile în zonele depresionare. Sunt așteptate și ploi locale, cu descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii izolate și posibile căderi de grindină. Totuși, ANM avertizează că episoadele de instabilitate nu rezolvă automat deficitul de apă din sol, în special acolo unde seceta pedologică este deja instalată. [...]
Un control al Gărzii Forestiere Timișoara a găsit lipsă în teren circa 250.000 de puieți trecuți în acte , iar cazul a ajuns la organele penale, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, spune că puieții ar fi trebuit plantați în anii următori, însă „existau doar pe hârtie”. Verificările au vizat 55 de pepiniere din zona Timișoara – Direcția Silvică Caraș-Severin . Concluzia controlului: personalul silvic care gestiona pepinierele ar fi știut că puieții lipsesc, dar ar fi continuat să îi treacă în documente și, în unele situații, să deconteze lucrări de întreținere pentru culturi care „nu mai existau efectiv în teren”. Prejudiciul estimat este de 77.000 de lei, conform ministrului. „Documentele arătau o realitate, iar terenul arăta alta”, a scris pe Facebook Diana Buzoianu. Impact operațional și de reglementare: sesizare penală și schimbarea modului de evaluare Buzoianu afirmă că Garda Forestieră de la Timișoara a făcut sesizare către organele penale. În paralel, ministrul critică sancțiunile disciplinare aplicate la nivelul Direcției Silvice Caraș-Severin, pe care le descrie ca fiind limitate la reduceri salariale de 10% pentru personalul silvic și avertismente scrise pentru șefii de ocol. În acest context, ministrul interimar leagă cazul de reforma anunțată la Romsilva, care ar urma să introducă „contracte de mandat” pentru șefii de ocoale, cu criterii de performanță „clare”. Potrivit declarațiilor sale, de anul viitor, în urma evaluărilor, neîndeplinirea criteriilor – inclusiv realizarea efectivă a lucrărilor planificate în pepiniere – ar urma să ducă la desfacerea contractului, nu la avertismente. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorii pași depind de ancheta organelor penale și de măsurile administrative interne. Ministrul spune că „vom vedea ce măsuri se vor lua la final”, în timp ce reforma la Romsilva este prezentată ca mecanism menit să reducă riscul repetării unor situații similare pe termen mediu. [...]
