Știri
Știri din categoria Agricultură
Primul focar de pestă porcină africană la porci domestici din Ungaria ridică riscul de restricții și pierderi în regiune, într-un moment în care comerțul cu animale vii și carne este sensibil la orice suspiciune de răspândire a bolii, potrivit Profit.
Virusul a fost raportat la o fermă din satul Vallaj, județul Szabolcs-Szatmar-Bereg, în nord-estul Ungariei. Autoritățile ungare spun că pesta porcină africană este inofensivă pentru oameni, dar „extrem de contagioasă și mortală” la porci.
Autoritatea Sanitară Veterinară din Ungaria a anunțat că sacrificarea efectivului de aproximativ 3.000 de porci este în curs și că se desfășoară o anchetă epidemiologică pentru a stabili originea infecției și posibila răspândire.
„Sacrificarea efectivului de aproximativ 3.000 de porci este în curs de desfășurare și are loc o anchetă epidemiologică pentru a determina originea infecției și posibila răspândire ulterioară a acesteia.”
În jurul fermei au fost desemnate o zonă de protecție și una de monitorizare, conform comunicatului citat.
Pesta porcină africană s-a răspândit din Africa în Europa și Asia și a dus, în timp, la restricții comerciale și la perturbarea pieței mondiale a cărnii, notează Agerpres (citată de Profit). Autoritatea veterinară ungară (NEBIH) avertizează că focarul ar putea provoca „pagube economice semnificative”.
Ca dimensiune a sectorului, datele statistice oficiale citate arată că, la sfârșitul anului 2025, Ungaria avea aproximativ 2,9 milioane de porci domestici.
În România, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a vorbit despre măsuri mai ferme pentru limitarea răspândirii pestei porcine africane, cu accent pe controlul strict al mișcării animalelor și combaterea transporturilor ilegale, inclusiv prin implicarea structurilor de ordine publică, pe motiv că actualul sistem de monitorizare este insuficient.
„Trebuie să controlăm mult mai strict mișcarea animalelor în țară. Ne vom întâlni cu Ministerul de Interne, pentru că ANSVSA nu are suficientă forță să oprească mașinile. Analizăm înăsprirea sancțiunilor, confiscarea animalelor și confiscarea mijloacelor de transport care sunt în ilegalitate.”
Oficialul a precizat că nu se pune problema interzicerii creșterii porcilor în gospodăriile populației, dar a indicat drept problemă majoră transporturile necontrolate pe distanțe mari, în afara cadrului legal, și rolul intermediarilor („samsarii”) în astfel de mișcări.
Recomandate
Transportul fără acte a cel puțin 6 porci devine infracțiune, cu risc de închisoare , după ce Parlamentul a votat pe 14 octombrie 2026 modificări la Legea nr. 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane, potrivit AgroInfo . Schimbarea ridică miza de conformare pentru fermieri și transportatori, prin trecerea de la amenzi la răspundere penală peste un anumit prag. Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în colaborare cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , și a fost depus în Parlament cu sprijinul partidelor politice. În timpul dezbaterilor, specialiștii MADR au lucrat cu comisiile de specialitate pentru forma finală a textului, în contextul unei cereri de reexaminare menționate de publicație. Pragul care schimbă regimul sancțiunilor Modificările introduc o delimitare explicită între contravenție (abatere sancționată administrativ) și infracțiune (faptă penală), în funcție de numărul de animale transportate ilegal: de la 6 porci în sus : transportul ilegal constituie infracțiune și „se poate pedepsi cu închisoarea”; în plus, animalele și vehiculele folosite la comiterea faptei vor fi confiscate ; până la 5 porci inclusiv : sunt prevăzute sancțiuni contravenționale . Textul citat de AgroInfo nu detaliază durata pedepselor sau cuantumul amenzilor, ci doar schimbarea de regim și măsura confiscării. Alte schimbări cu impact operațional în ferme și în controlul PPA Actul normativ votat include și măsuri care vizează organizarea intervențiilor și a prevenției în contextul pestei porcine africane (PPA), între care: zonă de monitorizare sanitar-veterinară cu o rază de 10 km în jurul exploatațiilor comerciale autorizate sanitar-veterinar, instituită de direcțiile sanitar-veterinare județene și a municipiului București; reguli privind despăgubirile pentru porcinele ucise din dispoziția autorităților competente, cu plafoane diferențiate: în limita a 5 capete pentru exploatațiile noncomerciale; în limita a 50 capete pentru exploatațiile comerciale asociative și pentru exploatațiile comerciale înregistrate sanitar-veterinar (cu excepția celor definite la art. 3 alin. (1) lit. l), conform textului redat); integral pentru exploatațiile comerciale autorizate sanitar-veterinar; asigurarea plății serviciilor prestate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, implicați în gestionarea focarelor; măsuri privind gestionarea populației de mistreți , descentralizarea deciziilor la nivel local și finanțare pentru biosecuritate. Poziția MADR: sancțiuni mai dure și intervenții mai rapide Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna , a argumentat înăsprirea sancțiunilor prin nevoia de protecție a fermelor și de limitare a pierderilor generate de boală. „Cei care încalcă legea și pun în pericol un întreg sector economic, dar și siguranța alimentară, vor fi sancționați mai aspru.” În același mesaj, ministrul a menționat despăgubirea fermelor unde animalele trebuie sacrificate și plata serviciilor veterinare în focare, precum și dialogul cu Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România în pregătirea actului normativ. Ce urmează Potrivit AgroInfo, Ministerul Agriculturii își reafirmă intenția de a colabora cu ANSVSA, asociațiile profesionale și actorii din lanțul agroalimentar pentru implementarea noilor prevederi . Publicația nu oferă, în materialul citat, un calendar de intrare în vigoare sau norme de aplicare suplimentare. [...]
Schema de ajutor de stat pentru ameliorarea raselor riscă să nu mai aibă finanțare în 2027 , iar efectul ar putea fi blocarea rapidă a activităților de bază din zootehnie (registre genealogice și controlul oficial al producției), potrivit AGRO TV , care relatează declarațiile fostului ministru interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , făcute la plecarea de la MADR . Fostul ministru spune că a depus un proiect legislativ pentru prelungirea schemei și în 2027 și avertizează că, fără banii de la stat, sistemul de ameliorare „se prăbușește” într-un interval foarte scurt. „Am depus proiect de lege pentru a prelungi anul viitor, este vital pentru sectorul zootehnic să meargă mai departe schema de ameliorare, pentru că fără banii de la stat, o să se prăbușească sistemul în două săptămâni. Dacă nu vin banii pentru controlul oficial al producției și pentru registrele genealogice, sistemul și munca de 15 ani de zile se năruie de azi pe mâine.” De ce contează: risc operațional pentru ferme și organizațiile de ameliorare Schema finanțează servicii pe care crescătorii le folosesc pentru funcționarea programelor de ameliorare, inclusiv: întocmirea și menținerea registrelor genealogice; controlul oficial al performanțelor de producție. Aceste activități sunt prezentate ca esențiale pentru îmbunătățirea potențialului genetic al efectivelor și pentru creșterea performanțelor fermelor zootehnice. Ce urmează: fereastră scurtă pentru aprobarea cadrului legal Tanczos Barna susține că autoritățile trebuie să se miște rapid, deoarece contractele pentru anul viitor ar urma să fie pregătite și semnate în perioada următoare. În acest context, el indică drept soluții aprobarea proiectului de lege sau adoptarea unei ordonanțe de urgență, pentru a exista „siguranță” privind continuarea schemei în 2027. „Proiectul de lege sau ordonanța de urgență trebuie aprobate, astfel încât să avem o siguranță și la anul. Mai avem câteva săptămâni și trebuie să se semneze contractul cu fermierii pentru anul viitor, deci lucrurile trebuie grăbite.” Fostul ministru mai afirmă că și Ministerul Finanțelor ar trebui să trateze continuarea sprijinului ca prioritară, pentru a evita întreruperea activităților de ameliorare din cauza lipsei fondurilor. [...]
Reducerea deficitului comercial la alimente și animale vii cu 13,5% în primele șapte luni din 2026 este folosită de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca argument pentru continuarea finanțărilor în procesare și zootehnie, cu miză directă pe scăderea dependenței de importuri și pe creșterea capacității interne de producție. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) , exporturile României la această categorie au crescut cu 8,1%, până la aproximativ 4,5 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au redus cu 1,4%, la circa 6,7 miliarde de euro, în perioada ianuarie–iulie 2026, față de aceeași perioadă din 2025. Ce segmente au tras în sus exporturile și unde se vede corecția importurilor Cea mai mare creștere a exporturilor a fost raportată la „produse lactate și ouă”, cu un avans de 36,7%, până la 352,9 milioane de euro. În același timp, deficitul comercial al acestei categorii s-a redus cu 24,4%. La carne și preparate din carne, importurile au scăzut cu 5,3%, conform datelor citate. De ce leagă MADR deficitul comercial de investițiile în procesare și zootehnie Ministerul susține că dezvoltarea fermelor zootehnice și extinderea capacităților de procesare sunt părți ale aceluiași obiectiv economic: creșterea producției de alimente în România și valorificarea materiei prime pe plan intern, prin produse cu valoare adăugată mai mare. „Am susținut investițiile în procesare și în zootehnie pentru ca România să valorifice mai bine ceea ce produce. Avem nevoie de ferme puternice și de fabrici care să prelucreze materia primă aici, în țară, să creeze locuri de muncă și să aducă mai multe produse românești pe piață. Reducerea deficitului comercial și creșterea exporturilor sunt semnale încurajatoare, care ne arată cât de important este să continuăm această direcție. Fermierii și procesatorii au nevoie de predictibilitate, de finanțare și de sprijin pentru a-și duce investițiile la capăt. Programele trebuie continuate, astfel încât rezultatele să se consolideze de la un an la altul”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu. Ce instrumente de finanțare invocă ministerul și ce urmează MADR indică drept canale de sprijin programul INVESTALIM și intervențiile pentru procesare din Planul Strategic PAC 2023–2027 , care vizează înființarea, extinderea și modernizarea unităților din industria alimentară, pentru creșterea competitivității pe piața internă și la export. În perioada următoare, ministerul spune că urmărește continuarea finanțărilor pentru fermieri și procesatori, cu accent pe finalizarea investițiilor și punerea în funcțiune a noilor capacități, astfel încât legătura dintre ferme și procesare să reducă, pe termen lung, dezechilibrele comerciale din agroalimentar. [...]
Negocierile pentru PAC post-2027 intră într-o fază de „acord parțial”, cu mize directe pentru plățile către fermieri și regulile de aplicare , în condițiile în care miniștrii agriculturii din UE discută la Luxemburg propunerea de regulament care ar urma să simplifice și să flexibilizeze implementarea sprijinului european. România este reprezentată de ministrul Florin-Ionuț Barbu la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit din 26-27 octombrie 2026, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Pe agenda reuniunii se află viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) după 2027, dosare comerciale din agricultură și stabilirea posibilităților de pescuit în Marea Baltică. Ce se discută pe agricultură: reguli mai simple, plăți mai țintite În secțiunea dedicată agriculturii, miniștrii analizează propunerea de regulament privind condițiile de punere în aplicare a sprijinului UE în cadrul PAC. Conform informării, propunerea Comisiei Europene urmărește, între altele: simplificarea și flexibilizarea cadrului de aplicare a PAC; asigurarea veniturilor fermierilor; direcționarea mai eficientă și echitabilă a plăților; consolidarea reînnoirii generațiilor în agricultură; sprijinirea gestionării riscurilor și creșterea rezilienței sectorului agricol; menținerea unui echilibru între norme comune și stimulente pentru obiectivele de climă, mediu și bunăstarea animalelor. Un element procedural important: președinția irlandeză urmărește obținerea unui „acord parțial” asupra textului, deoarece aspectele financiare și cele „orizontale” sunt analizate în negocierile privind Cadrul financiar multianual al UE pentru 2028-2034. Comerț și pescuit: dosare recurente și cote pentru 2027 în Marea Baltică Miniștrii vor avea și un schimb de opinii pe teme agricole legate de comerț, după o informare prezentată de Comisia Europeană. Pe pescuit, Consiliul urmărește un acord politic privind posibilitățile de pescuit în Marea Baltică pentru 2027, care va stabili capturile totale admisibile (TAC) și cotele aferente fiecărui stat membru pentru principalele stocuri comerciale din zonă. Totodată, reuniunea pregătește poziția UE pentru întâlnirea anuală a ICCAT (Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic), programată între 16 și 23 noiembrie, la Vilamoura (Portugalia). „Diverse”: raportări despre simplificare și respectarea legislației La rubrica „Diverse”, Consiliul discută rapoartele anuale pentru 2026 privind progresele în simplificare, punere în aplicare și asigurarea respectării legislației în domeniile agriculturii și pescuitului. [...]
Vremea de la ora 18:00 lasă loc pentru lucrări și transport până seara , cu cele mai bune „ferestre” în Banat și în zona București–Ilfov, în condițiile în care nu sunt semnalate avertizări și ploile estimate sunt nule sau nesemnificative, potrivit Agronet . Pentru fermieri, miza este una operațională: se poate continua recoltarea, pregătirea terenului și logistica, cu verificări punctuale ale accesului pe parcele și ale umezelii solului. Ce înseamnă practic pentru fermieri: lucrări care pot continua În intervalul de final de zi, publicația indică o fereastră favorabilă pentru accesul utilajelor și transportul producției de toamnă în toate regiunile analizate. Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă pot continua „unde solul permite”, cu recomandarea de a evita intrarea pe zone umede. Pentru tratamente, condițiile pot fi bune local, dar decizia rămâne dependentă de verificarea vântului, a frunzei umede și a probabilității de ploaie la nivel de fermă. Diferențe regionale: unde e cel mai sigur și unde e nevoie de prudență Tabloul general rămâne unul stabil, însă există nuanțe care pot schimba planificarea lucrărilor sensibile la umezeală: Banat : cer acoperit, dar condiții stabile și risc redus de ploaie; precipitații estimate 0 mm, probabilitate maximă 12%, vânt slab (4,5 km/h, rafale până la 19 km/h). Fereastra este considerată favorabilă inclusiv pentru continuarea activităților peste noapte, cu verificarea locală a solului înainte de intrarea utilajelor. București–Ilfov : este indicată o fereastră „foarte bună” până la 19:00 , ceea ce susține în special logistica și deplasările de final de zi. (Sursa nu detaliază în fragmentul disponibil indicatorii numerici pentru această zonă.) Moldova : rămâne lucrabil, dar cu cea mai ridicată probabilitate regională de precipitații (maxim 39%); cantitatea estimată este foarte mică (0,006 mm), însă recomandarea este de prudență pentru lucrările sensibile la umezeală și pentru zonele cu sol alunecos sau frunză umedă. În restul regiunilor (Crișana, Maramureș, Transilvania, Dobrogea, Muntenia, Oltenia), evaluarea este, în linii mari, de „ferestre de lucru până seara”, cu accent pe transport și lucrări în câmp, condiționate de starea locală a solului. La ce să fie atenți operatorii: acces pe sole și condiții locale Chiar dacă buletinul indică precipitații estimate nule sau nesemnificative și lipsa avertizărilor, recomandarea recurentă este una de execuție: verificarea locală a accesului pe parcelă și a umezelii solului înainte de intrarea utilajelor, mai ales în zonele cu umiditate mai ridicată sau cu probabilitate mai mare de ploaie. [...]
O firmă bavareză mizează pe electrificare „din piese existente”, combinând un tractor electric chinezesc cu propria tehnologie de amestecare , într-un pariu care poate reduce costurile de hrănire acolo unde există producție proprie de energie. Potrivit Agrarheute , compania Hirl, cunoscută pentru echipamente de furajare și tehnică pentru instalații, a ales să nu proiecteze de la zero un utilaj autopropulsat, ci să adapteze un tractor electric Xeevo din China la un concept de „mixer autopropulsat” complet electric. Un „mixer autopropulsat” electric construit pe baza unui tractor Xeevo Baza tehnică este un tractor electric Xeevo, din care pentru noul concept dispare puntea față. Împreună cu un mixer orizontal dezvoltat intern, rezultă un utilaj articulat (cu șasiu „knicklenker”, adică direcție prin articulație), gândit pentru manevrabilitate în curți înguste și în zona grajdurilor. Conform publicației, utilajul ar urma să acopere electric, pe baterii, întregul lanț de lucru din furajare: deplasare, frezare/încărcare, amestecare și descărcare. Date tehnice relevante: baterie de 105 kWh și două motoare electrice Inima sistemului este o baterie de 105 kWh de la CATL, pe tehnologie litiu-fier-fosfat (LFP). Propulsia și funcțiile de lucru sunt separate între două motoare electrice, fiecare cu 66 kW (90 CP) putere continuă: unul pentru deplasare, celălalt pentru amestecare și funcțiile de lucru. Ideea separării este operațională: producătorul susține că puterea de tracțiune rămâne disponibilă și când utilajul frezează și amestecă, fără a „împărți” aceeași putere între mers și lucru. Alte elemente menționate: rotor de preluare a furajului de 1,7 m, amplasat în spate; trei melci orizontali în cuva de amestecare; volume disponibile ale cuvei: 9, 11 sau 13 m³; viteză maximă: 20 km/h. Încărcare în loc de alimentare: 3–5 cicluri și încărcare rapidă DC Cu o încărcare, ar fi posibile între trei și cinci cicluri complete de furajare, în funcție de condițiile de utilizare. La încărcare rapidă DC, bateria ar putea fi încărcată complet la 120 kW în aproximativ 1,5 ore, iar la 30 kW în circa patru ore, potrivit datelor citate. Publicația notează că modelul devine mai interesant pentru fermele cu fotovoltaice sau instalații de biogaz: folosirea energiei produse intern poate reduce costurile energetice ale furajării. Pe lista de beneficii sunt menționate și eliminarea emisiilor locale, reducerea zgomotului și un potențial necesar mai mic de întreținere față de un autopropulsat diesel. Ce rămâne de demonstrat: dacă economia se confirmă în exploatare Agrarheute descrie abordarea ca una pragmatică de electrificare, bazată pe combinarea tehnicii de serie (tractorul) cu tehnologia proprie (mixerul). Rentabilitatea, însă, ar depinde în principal de necesarul de furajare, condițiile de încărcare și disponibilitatea energiei proprii în fermă. [...]
