Știri
Știri din categoria Agricultură
Importurile de făină ale Franței au urcat cu 45% în doi ani, pe fondul presiunii de preț exercitate de marile lanțuri de retail, deși țara este cel mai mare producător de grâu din Europa, potrivit HotNews, care citează un raport al industriei franceze de morărit (ANMF) transmis de AFP.
În 2025, producția franceză de făină a rămas aproape stabilă, la „aproape 4 milioane de tone de făină din grâu 100% francez”, echivalentul a peste 11% din producția europeană, Franța fiind pe locul al doilea în UE după Germania, conform ANMF. Cu toate acestea, asociația notează că rentabilitatea sectorului este „foarte scăzută”, iar schimburile comerciale indică o „presiune concurențială în creștere”.
Raportul ANMF arată că, în 2025, Franța a exportat 204.000 de tone de făină, dar a importat 420.000 de tone, ceea ce adâncește deficitul comercial, trend prezent din 2018. Peste 80% din importuri vin din Germania și Belgia, însă sunt menționate și achiziții din Italia, România și Bulgaria.
Jean-François Loiseau, președintele Asociației Naționale a Morarilor Francezi, pune evoluția pe seama achizițiilor în creștere ale marilor lanțuri de distribuție, care „trag prețurile în jos” prin vânzarea de făină mai ieftină sub mărci proprii (MDD – mărci ale distribuitorilor).
Potrivit raportului, anul trecut achizițiile de făină din străinătate au ajuns la 11% din consumul național al Franței. În interpretarea ANMF, această pondere reflectă o schimbare de comportament în retail, cu efect direct asupra industriei locale: concurența pe preț se intensifică, iar producătorii francezi sunt împinși într-o zonă de marje tot mai mici, în ciuda rolului „strategic” invocat de asociație pentru suveranitatea alimentară.
În acest context, România apare ca furnizor secundar în fluxul de importuri către Franța, într-o piață în care decizia de achiziție este influențată tot mai mult de prețul făinii, nu de proveniența grâului.
Recomandate
Confirmarea primului caz uman cu virusul Shamonda ridică miza supravegherii în ferme , într-un moment în care agentul patogen s-a extins rapid în zootehnia europeană și poate produce pierderi prin scăderea producției de lapte și probleme de reproducție, potrivit Agronet . Franța a anunțat oficial la 22 octombrie că un pacient imunodeprimat, internat la Lyon, a fost diagnosticat cu Shamonda și a murit la începutul lunii octombrie, ancheta fiind în desfășurare. Pacientul era tratat pentru o boală gravă și a dezvoltat complicații cerebrale considerate „foarte probabil” asociate infecției. Autoritățile franceze investighează în continuare rolul exact al virusului în deces și modul de infectare, iar în acest stadiu nu indică un risc sanitar pentru populația generală. De ce contează pentru zootehnie: virusul e deja prezent în multe țări Cazul uman apare după ce Shamonda, cunoscut anterior pentru îmbolnăviri la bovine și alte animale, a fost depistat pentru prima dată în Europa în vara lui 2026. Într-o comunicare din 22 octombrie, ECDC arată că primele simptome la animale au fost observate în iunie, iar identificarea virusului a avut loc la finalul lunii iulie. Până în octombrie, infecții la animale fuseseră raportate în Austria, Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Liechtenstein, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Elveția, precum și în Jersey. Extinderea a ajuns și în Europa Centrală și de Est: Autoritatea Veterinară din Slovenia a confirmat la 9 octombrie un caz național într-o exploatație din regiunea Savinja, conform Guvernului Sloveniei . În Republica Cehă, Administrația Veterinară de Stat a introdus de la 1 octombrie testarea obligatorie în anumite situații (inclusiv avorturi la bovine și viței cu malformații), potrivit SVS . Impact operațional în ferme: simptome, pierderi și limitele controlului Conform evaluării publicate la 22 octombrie de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OMSA) , infecțiile afectează în principal bovinele, dar au fost documentate și la ovine, caprine, cai și alpaca. Manifestările raportate includ: febră, diaree și reducerea apetitului; scăderea producției de lapte; avorturi și tulburări de reproducere; malformații congenitale; manifestări neurologice (mai rar, inclusiv la cai). În multe cazuri la bovine adulte, simptomele sunt temporare, însă pierderile de producție pot afecta veniturile exploatațiilor, iar consecințele asupra gestației necesită monitorizare pe termen mai lung. OMSA menționează și existența a două variante europene (Shamonda Europe 1 și 2), ale căror efecte complete asupra fertilității și productivității nu sunt încă stabilite. Pe partea de control, Franța recomandă măsuri de reducere a expunerii la insectele vector (musculițe din genul Culicoides), eliminarea zonelor cu apă stătătoare și controlul insectelor în jurul adăposturilor și transportului, potrivit Ministerului Agriculturii din Franța . În prezent, nu există vaccin comercial și nici tratament antiviral specific, iar îngrijirea vizează ameliorarea simptomelor. Ce se știe despre transmitere și riscul pentru consumatori Ipoteza principală analizată pentru cazul uman este infectarea prin înțepătura unei musculițe Culicoides, într-o zonă din estul Franței unde virusul circula deja la animale. Inserm precizează că diagnosticul a fost stabilit după manifestări neurologice, iar confirmarea a venit prin analize genetice și probe biologice recoltate la date diferite, conform Inserm . Până acum, nu există dovezi de transmitere de la om la om. Pentru consumatori, Ministerul Agriculturii din Franța afirmă că datele științifice disponibile nu documentează transmiterea virusului prin consum de carne, lapte sau produse derivate, conform ministerului . Produsele provenite de la animale bolnave sunt excluse de la consum potrivit regulilor sanitare aplicabile. În paralel, ECDC monitorizează situația împreună cu autoritățile franceze, Comisia Europeană și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară. Pentru ferme, miza imediată rămâne limitarea pierderilor din producția de lapte și gestionarea riscurilor de reproducție, în condițiile în care transmiterea este legată de sezonul de activitate al insectelor Culicoides, care tinde să scadă odată cu răcirea vremii, dar diferă în funcție de specie și condiții meteo. [...]
Ploile torențiale din Oltenia și Muntenia pot bloca lucrările de câmp și transportul agricol după prânz , iar fermierii riscă să rămână cu utilajele pe sol îmbibat dacă nu își ajustează rapid programul, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la 31 octombrie 2026, ora 12:00 , indică presiune ridicată a precipitațiilor și avertizări active în sud, cu efect direct asupra accesului pe parcele și a logisticii. Unde se strânge „fereastra” de lucru și de ce contează În Oltenia și Muntenia, după-amiaza este descrisă ca interval cu risc maxim pentru operațiuni: accesul pe sole, transportul și lucrările sensibile (în special cele care depind de un sol portant și de o aplicare corectă a tratamentelor) sunt cele mai expuse. Agronet include în aceeași zonă de prudență și București–Ilfov , unde este indicată „ploaie persistent probabilă”, cu lucrări „în așteptare”. Transilvania și zona montană rămân, de asemenea, sub presiunea precipitațiilor, ceea ce poate restrânge lucrările care nu suportă umezeala (de la pregătirea terenului până la intervenții care cer intrare cu utilaje grele). Regiunile cu condiții mai bune pentru operațiuni Pentru recoltare de toamnă, transport și pregătirea terenului, cele mai bune condiții relative sunt în: Crișana Moldova Dobrogea Chiar și aici, publicația recomandă verificarea locală a umezelii din sol înainte de intrarea pe parcelă, pentru a evita tasarea (compactarea) solului și blocarea utilajelor. Decizii practice pentru fermieri (după-amiaza de 31 octombrie) Agronet sintetizează câteva măsuri cu impact operațional imediat: amânarea tratamentelor în regiunile cu ploaie, probabilitate ridicată de precipitații sau avertizare activă; verificarea accesului înainte de a intra cu utilajele în Oltenia, Muntenia, Transilvania, București–Ilfov și în zona montană, cu recomandarea explicită de a nu lucra pe sol îmbibat; irigarea „nu este presantă” în niciuna dintre regiunile analizate. Context regional: diferențe mari între vest și sud În vest, Agronet notează că Banatul poate avea un interval util după prânz pentru transport și unele lucrări, dar numai cu monitorizare locală, pe fondul unei avertizări active și al posibilității de averse, ceea ce poate impune oprirea lucrărilor sensibile. În Crișana, fereastra este descrisă drept cea mai stabilă pentru câmp și logistică, cu mențiunea că vântul poate afecta lucrările care cer depunere uniformă. Pentru sud (Oltenia și Muntenia), mesajul central rămâne același: ploaia din a doua parte a zilei poate limita rapid accesul și poate împinge lucrările către amânare, cu efect direct asupra ritmului de recoltare, transport și pregătire a terenului. [...]
Guvernul a schimbat formula de calcul a despăgubirilor pentru secetă, pentru ca plățile APIA să se facă pe suprafețele confirmate în controale , nu pe cele trecute în procesele-verbale, potrivit AgroInfo . Miza este una operațională și de control bugetar: aceeași schemă de sprijin poate genera sume diferite dacă baza de calcul nu este unitară și verificabilă. În ședința din 30 octombrie 2026, Executivul a adoptat o hotărâre care modifică și completează HG nr. 751/2026, actul care reglementează ajutorul financiar de urgență pentru producătorii din sectorul vegetal cu suprafețe cultivate cu porumb și/sau floarea-soarelui afectate de seceta pedologică din 2025. Ce se schimbă în calculul ajutorului Hotărârea introduce o definiție unitară pentru indicatorul de calamitate „grad de afectare”, care devine „valoarea procentuală prevăzută în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor”. În același timp, este revizuit art. 9 alin. (2) pentru a clarifica metodologia de calcul. Concret, suma totală acordată unui beneficiar se stabilește prin: înmulțirea grantului pe hectar (calculat conform alin. (1)); cu suprafața determinată de APIA după toate controalele în IACS (sistemul integrat de administrare și control), din suprafața declarată în cererea de plată pentru anul 2025. De ce contează: suprafața din procesul-verbal poate diferi de cea validată de APIA Motivul invocat este diferența posibilă între suprafața declarată în procesul-verbal și cea determinată de APIA în urma verificărilor administrative. Folosirea suprafeței din procesul-verbal ca referință ar putea duce la calcularea sprijinului raportat la o suprafață care nu corespunde celei confirmate în controale. Măsurile urmăresc compensarea pierderilor de venit rezultate direct din daunele produse culturilor de floarea-soarelui și porumb, dar și protejarea bugetului de stat prin raportarea plăților la suprafețe „certe”, determinate în IACS. Ce se întâmplă cu cererile deja depuse Cererile de sprijin depuse înainte de intrarea în vigoare a hotărârii „își mențin valabilitatea” din perspectiva eligibilității. Determinarea și plata sumelor se vor face însă prin aplicarea noii formule de calcul prevăzute la art. 9 alin. (2). Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a spus că a fost identificată o eroare în modul de calcul al despăgubirilor, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. „Am identificat o eroare în modul de calcul al despăgubirilor pentru secetă, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. Am discutat cu întreaga conducere a APIA pentru a corecta urgent această situație și pentru a veni cu o formulă de calcul corectă, care să permită plata cât mai rapidă a despăgubirilor către fermierii afectați. Este important ca sprijinul financiar să fie calculat corect, pe baza unor date verificate, iar fermierii să primească sumele cuvenite.” [...]
Fermierii anticipează că tehnologia va reduce nevoia de muncitori în ferme , pe măsură ce automatizarea și inteligența artificială intră tot mai mult în agricultura din România , cu efect direct asupra costurilor și viabilității economice a exploatațiilor, potrivit HotNews . Reprezentanți ai fermierilor citați de publicație spun că fermele vor avea nevoie de „tot mai puțini lucrători” odată cu avansul tehnologiei, în special al inteligenței artificiale, iar această schimbare ar face exploatațiile „mai viabile economic”. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite la materialul integral publicat de StartupCafe, disponibil aici: StartupCafe . [...]
România a obținut acceptul pentru continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii după 2027 , un pas care poate menține o sursă de sprijin pentru fermieri în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) , potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Acceptul a fost obținut la solicitarea României, după ce Președinția Consiliului Uniunii Europene a acceptat includerea prevederilor privind continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) după 2027 în textul de compromis al regulamentului pentru viitoarea PAC. Ce s-a decis și unde s-a negociat Rezultatul a fost consemnat în negocierile de la Consiliul Agricultură și Pescuit , desfășurate în perioada 26–27 octombrie 2026, la Luxemburg, la care participă ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin-Ionuț Barbu. Ministerul precizează că menținerea ANT este principala prioritate a României în aceste negocieri, iar ministrul a cerut explicit introducerea acestui sprijin în textul regulamentului, indicând că includerea sa este o condiție esențială pentru susținerea de către România a poziției Consiliului asupra propunerii. „Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România. Fermierii au nevoie să știe pe ce sprijin se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile. Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului și vom susține în continuare o finanțare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu. De ce contează pentru fermieri și ce urmează Din perspectiva impactului economic și de reglementare, includerea ANT în textul de compromis crește șansele ca acest tip de sprijin să rămână posibil și după 2027, oferind fermierilor un orizont mai predictibil pentru planificarea activității și a investițiilor. Ministerul subliniază însă că miza rămâne păstrarea prevederilor în forma finală a regulamentului, ceea ce indică faptul că procesul de negociere nu este închis. Alte poziții susținute de România în negocierile privind PAC În intervenția sa, ministrul a susținut: o finanțare adecvată a PAC pentru perioada 2028–2034 și continuarea reducerii diferențelor dintre nivelurile plăților acordate fermierilor din statele membre; menținerea caracterului opțional pentru plafonarea și reducerea progresivă a plăților pe suprafață; finanțarea infrastructurii de irigații, prin includerea acesteia în categoria investițiilor neproductive, cu acces atât pentru fermieri, cât și pentru organizațiile și grupurile acestora; simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, astfel încât pierderile să poată fi evaluate la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate. Separat de dosarul PAC, ministerul mai arată că Florin-Ionuț Barbu a continuat discuțiile cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor românești de ovine către țări terțe, demers care vizează ridicarea restricțiilor în condiții de siguranță sanitar-veterinară și restabilirea accesului crescătorilor români la piețele de export. [...]
Prețurile cerealelor scad puternic, iar grâul coboară sub 230 euro/tonă , pe fondul așteptărilor privind reluarea negocierilor Rusia–Ucraina și al semnalelor de ofertă mai mare pe piața globală, potrivit Agrarheute . Mișcarea contează direct pentru veniturile fermierilor și pentru deciziile comercianților, într-un moment în care fluxurile din zona Mării Negre rămân fragile, dar apar rute alternative de export. Scăderea este legată de perspectiva reluării, la începutul lui noiembrie, a discuțiilor trilaterale Moscova–Kiev–Washington, confirmată de Ucraina. În același timp, atacurile din regiunea Mării Negre continuă să blocheze o parte importantă din capacitatea de export a ambelor țări, ceea ce obligă cererea internațională să caute rapid surse alternative. Grâul: presiune din SUA și semnale mixte din emisfera sudică Publicația notează că, în SUA, prețul grâului a coborât la cel mai redus nivel din 8 iulie, pe fondul speranțelor că eforturile diplomatice conduse de SUA ar putea debloca, cel puțin parțial, comerțul cu cereale în bazinul Mării Negre. În paralel, Rusia ar fi extins exporturile pe rute alternative, inclusiv prin porturi la Marea Baltică. Pe partea de ofertă globală, sunt menționate recolte mai mari în Australia și Argentina, ceea ce mărește disponibilul pe termen scurt. În acest context, producția mondială de grâu ar urma să ajungă la al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, reducând temerile privind disponibilitatea. Totuși, situația nu este uniform pozitivă: bursa din Buenos Aires a redus evaluarea stocurilor de grâu din Argentina încadrate la „bun până la excelent” cu 3 puncte procentuale, la 61%, invocând precipitații excesive și temperaturi scăzute care au afectat potențialul de producție și au întârziat maturizarea culturilor. Separat, ministrul ucrainean al agriculturii prognozează o scădere cu 18% a suprafeței cultivate cu grâu de iarnă, pe măsură ce fermierii se pregătesc pentru recolta de anul viitor. Porumb: exporturi slabe și recoltă americană în avans Și porumbul este sub presiune, în special din cauza evoluției negative din Chicago, unde piața resimte intrarea noii recolte americane. Agrarheute indică și un factor suplimentar: exporturile SUA au fost dezamăgitoare în ultimele săptămâni. Datele USDA citate arată că exporturile au scăzut cu aproape 49%, la 672.475 tone, cel mai mic nivel săptămânal din octombrie 2024. La 18 octombrie, recoltatul porumbului în SUA ajunsese la 44% (de la 33% cu o săptămână înainte), iar vremea uscată din zone întinse ale Midwest-ului ar putea accelera lucrările. În plus, USDA prognozează pentru 2026/27 o producție record în SUA, ceea ce întărește percepția de ofertă abundentă și limitează șansele unei reveniri rapide a prețurilor. Rapiță: rezistă la Euronext, dar complexul de oleaginoase rămâne fragil Rapița „se ține” la Euronext, însă este frânată de slăbiciunea generală din complexul oleaginoaselor, în condițiile în care soia pierde teren în Chicago. Publicația leagă această scădere de presiunea noii recolte americane și de așteptarea ca produsele braziliene să redevină mai competitive pe piața internațională. În același timp, sunt menționate vânzări americane active către China în ultimele săptămâni, în timp ce prețurile uleiurilor au fost trase în jos de scăderea cotațiilor petrolului, pe fondul unor inițiative diplomatice ale statelor din Golf față de Teheran. Chiar și după corecție, petrolul rămâne la un nivel „foarte ridicat”, iar consumul de ulei vegetal în industria americană de biodiesel este descris ca robust. Pentru soia, Agrarheute notează că prețurile au coborât la cel mai redus nivel de la finalul lui august, pe fondul așteptărilor de recolte record în SUA și America de Sud. În raportul WASDE din octombrie, USDA și-a majorat estimarea pentru recolta de soia a SUA în 2026/27 cu 1% față de evaluarea anterioară, până la un nivel record, cu 7% peste anul precedent. Ce urmărește piața în continuare Direcția prețurilor rămâne legată de câteva variabile cu impact imediat: dacă negocierile anunțate pentru începutul lui noiembrie se concretizează și în ce măsură pot influența fluxurile de cereale din zona Mării Negre; ritmul exporturilor și al recoltării în SUA (în special la porumb), care alimentează percepția de ofertă abundentă; evoluțiile meteo din principalele regiuni producătoare, inclusiv efectele deja raportate în Argentina. [...]
