Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministrul Agriculturii participă la Consiliul AgriFish pentru a discuta viitorul PAC după 2027, într-o reuniune la Bruxelles cu impact direct asupra fermierilor români. Potrivit Bursa, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, ia parte luni, 23 februarie 2026, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit al Uniunii Europene.
Pe agenda întâlnirii figurează subiecte esențiale pentru direcția agriculturii europene în următorii ani. Un punct central îl reprezintă viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), care va intra în vigoare după 2027. Miniștrii statelor membre urmează să analizeze recomandările Comisiei Europene și să facă un schimb de opinii privind noul cadru strategic, cu implicații directe asupra subvențiilor, investițiilor și condițiilor de mediu impuse fermierilor.
Un alt subiect important este evaluarea Directivei privind practicile comerciale neloiale din lanțul agroalimentar. Raportul Comisiei Europene vizează relațiile dintre producători, procesatori și comercianți, într-un context în care fermierii reclamă presiuni asupra prețurilor și întârzieri la plată.
În cadrul reuniunii sunt prevăzute și:
România va semnala dificultățile cu care se confruntă crescătorii de porci și va susține acordarea unui sprijin excepțional pentru acest domeniu, afectat de costuri ridicate și de dezechilibre pe piața comunitară.
Reprezentanții ministerului subliniază că astfel de reuniuni sunt esențiale pentru coordonarea pozițiilor statelor membre și pentru promovarea intereselor fermierilor români în procesul de elaborare a politicilor agricole europene.
Recomandate
Fermierii ucraineni solicită Uniunii Europene un sprijin financiar de 160 de euro pentru fiecare vacă din fermele industriale , pe fondul crizei din sectorul lactatelor, potrivit informațiilor publicate de Agrointel , care citează publicația Agropolit. Inițiativa aparține Asociației Producătorilor de Lapte (AVM) din Ucraina și vizează implementarea unui program anticriză pentru anul 2026. Ministerul Economiei, Mediului și Agriculturii din Ucraina a transmis oficial către Comisia Europeană solicitarea de a analiza posibilitatea finanțării unui program dedicat sectorului laptelui, în contextul în care prețurile de achiziție pentru laptele crud au scăzut sub pragul de rentabilitate. Potrivit organizațiilor de fermieri, criza este determinată de mai mulți factori: competitivitate redusă la export, în contextul crizei globale a produselor lactate; creșterea costurilor de producție, inclusiv utilizarea generatoarelor diesel peste 16 ore pe zi; condiții dificile de iarnă pentru creșterea animalelor; lipsa forței de muncă, din cauza mobilizării și migrației forțate. AVM propune extinderea programului special de subvenții, finanțat anterior de UE în perioada 2022–2025 prin proiectul ARISE, care a vizat microfermele și fermele mici. De această dată, solicitarea se referă la toate fermele industriale de lapte din Ucraina. Conform datelor oficiale, la 1 ianuarie 2026 erau înregistrate 386.300 de vaci în fermele industriale. La un sprijin de 160 de euro pe cap de animal, necesarul total estimat se ridică la aproximativ 62 de milioane de euro, după cum arată calculul de mai jos: Indicator Valoare Număr vaci eligibile 386.300 Sprijin propus 160 euro/vacă/an Necesar total estimat ~62 milioane euro Sectorul lactatelor este considerat unul strategic pentru economia rurală a Ucrainei, fiind un angajator important și o sursă semnificativă de venituri fiscale. În primele 11 luni din 2025, Ucraina a exportat produse lactate în valoare de 375,43 milioane de dolari. Prin solicitarea adresată Bruxelles-ului, autoritățile ucrainene încearcă să prevină închiderea fermelor industriale și reducerea efectivelor de animale, într-un moment în care costurile ridicate și prețurile mici la lapte pun presiune majoră pe producători. [...]
Mii de fermieri greci protestează în centrul Atenei, după aproape două luni de blocaje, acuzând guvernul că le-a ignorat solicitările privind reducerea costurilor de producție și asigurarea unui trai decent , relatează AgroInfo . Mitingul național, programat la ora 16:00 în Piața Syntagma, în fața Parlamentului, reprezintă punctul culminant al mobilizării agricultorilor, care durează de aproximativ 55 de zile. Protestatarii anunță că vor rămâne în capitală până sâmbătă. Fermierii reclamă creșterea costurilor la combustibili și taxe de drum, care le afectează direct activitatea. Din cauza acestor cheltuieli ridicate, tractoarele din zone precum Karditsa, Larisa, Atalanti și Bralos sunt transportate cu camioane către Atena, urmând să fie preluate de agricultori înaintea manifestației. La protest participă și fermieri din Creta și insulele din Marea Egee, care au ajuns în portul Pireu, precum și sute de agricultori transportați cu zeci de autocare din toate regiunile Greciei. Organizatorii spun că revendicările privind reducerea costurilor de producție și sprijinirea sectorului agricol nu au primit un răspuns satisfăcător din partea autorităților și avertizează că acțiunile de protest vor continua până la soluționarea cererilor. În contextul manifestației, poliția a instituit restricții de circulație în centrul Atenei. [...]
România a ajuns să importe bulion și suc de roșii de 61,3 milioane de euro, iar deficitul total la conserve se apropie de jumătate de miliard de euro , arată o analiză publicată de G4Food.ro , pe baza unui studiu realizat de ASE . În ultimii zece ani, dezechilibrul comercial din acest sector s-a agravat de aproape 4,5 ori. Potrivit datelor citate, deficitul comercial la conserve a crescut de la 108,2 milioane de euro la 480,3 milioane de euro, în timp ce importurile au explodat de la 135,4 milioane de euro la 591,2 milioane de euro. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi s-a menținut la doar 18–20%, iar în 2024 a coborât la 18,7%. Practic, România importă de peste cinci ori mai mult decât exportă la această categorie. Ultimii trei ani au accentuat dezechilibrul: deficitul a crescut cu peste 40% față de 2021 și a depășit pentru prima dată pragul de 400 de milioane de euro în 2023. Printre principalele produse importate se numără: conservele de legume – porumb, mazăre, ciuperci, fasole boabe, pastă de tomate; conservele de pește – ton, sardine, macrou; conservele de fructe – compoturi și fructe în sirop. Tomatele procesate, contribuție majoră la deficit Deficitul în cazul tomatelor preparate sau conservate a crescut de 3,7 ori, de la 16,5 milioane de euro în 2013 la 61,3 milioane de euro în 2024. Categoria tomatelor reprezintă 25–30% din deficitul total al legumelor. Deși România produce tomate proaspete, acestea sunt orientate în mare parte către consum intern sau sunt vândute ca materie primă, fără integrare în procesarea industrială. Lipsa tehnologiilor moderne de conservare și ambalare, dar și absența unor structuri asociative eficiente – cooperative sau centre de colectare – limitează capacitatea de transformare a producției în produse finite cu valoare adăugată. Ciupercile conservate și dezechilibrul persistent Și la categoria ciuperci și trufe conservate deficitul a crescut semnificativ, de la 4,35 milioane de euro în 2013 la 14,89 milioane de euro în 2024, cu fluctuații ample de la un an la altul, dar cu o tendință clară de dezechilibru structural. Problema: materia primă, nu fabricile Concluzia studiului ASE este că problema nu ține de lipsa capacităților industriale, ci de oferta insuficientă și fragmentată de materie primă autohtonă. Deși România dispune de terenuri fertile și condiții climatice favorabile, producția de legume și fructe pentru procesare nu este corelată cu cerințele industriei. Fragmentarea exploatațiilor, lipsa contractelor multianuale și orientarea fermierilor către culturi mai ușor de valorificat rapid creează un decalaj între cererea procesatorilor și oferta internă. În plus, costurile ridicate cu utilitățile, forța de muncă și materiile prime – inclusiv importul de ceapă sau tomate pentru procesare – apasă suplimentar asupra competitivității. Fără dezvoltarea cooperativelor, contracte pe termen lung și investiții în tehnologie, deficitul de aproape 500 de milioane de euro riscă să devină o vulnerabilitate structurală a agro-industriei românești. [...]
Taxele pentru pășuni au urcat până la 1.700 de lei pe hectar , nivel pe care unii crescători îl consideră imposibil de susținut, a avertizat Ionică Sterp , lider al Asociației Profesionale a Ciobanilor, potrivit Agrointeligența . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 21 februarie 2026, la Adunarea Generală a Oierilor organizată la Jina, în județul Sibiu. Sterp a prezentat cazul unui fermier din Poiana Sibiului care achită 1.300 de lei pe hectar chirie pentru pășune, la care se adaugă 300 de lei impozit și aproximativ 120 de lei ajustare cu inflația, ajungând la 1.700 de lei pe hectar. În lipsa unui plafon pentru redevențe, susține acesta, costurile au crescut constant, iar majorările din acest an apasă suplimentar asupra exploatațiilor. Pe scurt, structura costului invocat arată astfel: 1.300 lei/hectar – chirie către primărie; 300 lei/hectar – impozit; circa 120 lei/hectar – actualizare cu inflația; total: aproximativ 1.700 lei/hectar. Solicitat să clarifice dacă ministerul poate interveni, secretarul de stat Emil Dumitru a precizat că Ministerul Agriculturii nu are competența de a impune un preț minim sau maxim pentru pășuni. Instituția poate însă verifica modul în care sunt utilizate suprafețele pentru care se acordă subvenții prin APIA , mai ales în contextul unor constatări ale auditului Comisiei Europene privind pășunile alpine închiriate fără animale efectiv prezente la pășunat. Oficialul a mai arătat că peste 10.000 de hectare au fost scoase din circuitul agricol, inclusiv pentru proiecte de energie în sistem dual, subiect contestat de oieri. În rezoluția adoptată la Jina, crescătorii au cerut: atribuirea pășunilor strict în funcție de numărul real de animale; limitarea redevenței la maximum 20% din valoarea subvenției, diferențiat pe zone; interzicerea transformării izlazurilor în parcuri fotovoltaice; modificarea restricțiilor privind pășunatul în perioada 6 decembrie – 24 aprilie; interzicerea dublei concesionări a pășunilor. Nemulțumirile vin într-un moment tensionat pentru sectorul ovin, în care costurile cresc, iar presiunea controalelor și a regulilor europene se intensifică, fără ca autoritățile să poată interveni direct asupra nivelului chiriilor stabilite de primării. [...]
Oierii ar putea pierde subvențiile APIA dacă nu își reglementează activitatea , avertisment lansat de Ministerul Agriculturii la Adunarea Națională a Ciobanilor, potrivit Agrointeligența . Tema a fost discutată sâmbătă, 21 februarie 2026, la Jina, în județul Sibiu, unde secretarul de stat Emil Dumitru a atras atenția asupra riscurilor legate de lipsa formei juridice și a angajării legale a ciobanilor. În prezent, nu există un proiect legislativ care să elimine explicit persoanele fizice de la plata subvențiilor directe, însă discuțiile au fost alimentate de o misiune de audit care a constatat cazuri în care fermieri cu peste 1.000 de hectare au încasat sume consistente declarând exploatațiile pe persoană fizică. Într-un exemplu invocat public, un fermier ar fi primit 1.250.000 de lei, situație care a determinat solicitări de clarificări din partea Comisiei Europene. Pe lângă statutul juridic, o altă problemă majoră este lipsa formelor legale pentru lucrătorii de la stână. Oficialul a avertizat că, începând de anul viitor, controalele Inspectoratului Teritorial de Muncă s-ar putea solda nu doar cu amenzi, ci și cu pierderea subvențiilor, dacă nu este respectată legislația muncii. Un model invocat ca posibilă soluție este cel din Ungaria, unde funcționează un sistem simplificat pentru zilieri: fermierul cumpără „credite” sau buline de la inspectoratul de muncă; acestea sunt aplicate zilnic lucrătorilor ocazionali; sistemul permite evidență și fiscalizare fără contracte clasice pe termen lung. Reprezentanții oierilor susțin însă că realitatea din teren complică aplicarea strictă a legii. Maniu Vonica , președintele Uniunii Oierilor din România , a arătat că mulți ciobani nu au acte sau părăsesc stâna după câteva zile, ceea ce face dificilă angajarea cu contract de muncă. O soluție discutată ar fi stabilirea unui număr forfetar de angajați raportat la efectivul de animale, cu o contribuție fixă către stat. În lipsa unor ajustări legislative, crescătorii de ovine riscă să devină vulnerabili atât la sancțiuni, cât și la tăieri de subvenții, într-un sector deja afectat de costuri ridicate și instabilitate a forței de muncă. [...]
Agricultura ecologică, în centrul unei controverse după adoptarea OUG 53/2025 , act normativ care, potrivit unui comunicat transmis presei , ar expune operatorii din sectorul inputurilor pentru agricultura bio la riscuri penale semnificative. Documentul susține că actualul cadru legislativ poate transforma neconformarea procedurală într-o infracțiune pedepsită cu închisoare între 2 și 7 ani. Potrivit autorilor comunicatului, problema ar fi legată de aplicarea aceleiași proceduri de autorizare atât pentru pesticide chimice de sinteză, cât și pentru inputuri utilizabile în agricultura ecologică – produse care, la nivel european, sunt permise și au un profil de risc diferit. Ce se reclamă Emitentul susține că: produsele utilizabile în agricultura ecologică ar fi obligate să treacă printr-o procedură complexă, similară celei pentru pesticide de sinteză; ar fi necesare aproximativ 200 de analize și determinări, inclusiv teste toxicologice și ecotoxicologice extinse; în lipsa unei proceduri adaptate, neautorizarea produselor ar putea atrage consecințe penale, nu doar sancțiuni administrative. În comunicat este invocată și situația infrastructurii instituționale, fiind menționat Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPPP), despre care se afirmă că nu ar avea acreditări complete pentru anumite tipuri de analize solicitate în cadrul procedurii. Solicitarea mediului de afaceri Ionel Mugurel Gabriel , președinte CA al Chromosome Dynamics, citat în document, afirmă că sectorul nu solicită exceptare de la reglementare, ci „proporționalitate și realism”. În opinia sa, ar fi necesară o procedură distinctă sau simplificată pentru inputurile din agricultura ecologică, adaptată specificului acestora. Potrivit comunicatului, au fost transmise către autorități analize tehnice și juridice și au avut loc întâlniri oficiale, însă operatorii reclamă lipsa unor clarificări ferme sau a unei soluții administrative concrete. Context OUG 53/2025 nu este analizată în detaliu în materialul OTS, iar poziția autorităților competente nu este prezentată în comunicat. De asemenea, informațiile privind eventualele acreditări sau cerințe tehnice nu sunt însoțite de documente oficiale în cadrul articolului publicat. Rămâne de văzut dacă Ministerul Agriculturii sau instituțiile implicate vor oferi un punct de vedere oficial asupra acestor acuzații și dacă vor exista modificări sau clarificări legislative în perioada următoare. [...]
