Știri
Știri din categoria Agricultură

Sute de oieri reclamă restanțe de peste 10 milioane de euro la exporturi, o situație care pune presiune directă pe lichiditatea fermelor și pe capacitatea lor de a-și finanța furajarea și activitatea curentă, potrivit AGRO TV.
Constanța Ștefan, președinta Asociației Țara Loviștei, susține că mai mulți crescători așteaptă de peste un an și jumătate plata pentru animalele vândute către intermediari sau firme implicate în transporturi pentru piețe externe, inclusiv Algeria. În multe cazuri, plata ar fi fost promisă la termene de 10, 20 sau 40 de zile, însă banii nu ar fi ajuns nici după mai bine de un an.
Reprezentanta oierilor descrie situația ca fiind „extrem de gravă”, în condițiile în care fermierii ar fi fost nevoiți să vândă animale pe fondul secetei, al costurilor ridicate cu furajele și al problemelor sanitar-veterinare care au afectat sectorul ovin.
„Avem o problemă extraordinar de serioasă. Sunt sute de fermieri care au vândut animalele către firmele de transport care duc animalele în Algeria și nu au primit banii. Avem bani de primit de peste un an și jumătate.”
Potrivit Constanței Ștefan, fermierilor li s-ar transmite că plățile întârzie pentru că banii nu au fost încasați de exportatori sau ajung greu, însă aceste explicații nu i-ar mai convinge pe crescători. Ea afirmă că responsabilitatea ar aparține celor care au cumpărat animalele de la fermieri și le-au valorificat ulterior pe piețele externe.
„Li se spune oamenilor că nu au primit banii, mai așteptați, că vin greu. Eu nu cred.”
Lidera asociației susține că nu ar fi vorba despre cazuri izolate, ci despre o situație extinsă, care ar viza „sute de oameni”, iar suma restantă ar depăși 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) la nivelul fermierilor afectați.
„Dacă ar fi unul, doi, trei, ar fi, dar sunt sute de oameni, peste 10 milioane de euro de încasat de către fermierii din România de la cei care au vândut animale în străinătate.”
Recomandate

Aproape 100.000 de fermieri riscă să piardă subvențiile dacă nu depun cererea APIA până la 5 iunie 2026 , iar agenția anunță că după acest termen-limită nu mai pot fi înregistrate solicitări, potrivit AGRO TV . APIA a transmis vineri, într-o postare pe Facebook, un avertisment către fermieri: „Nu amânați depunerea cererii!”, reamintind că termenul final pentru Campania 2026 este 5 iunie 2026. Unde este blocajul: cereri mai puține decât anul trecut Conform unui comunicat al APIA remis redacției AgroTV, până la data publicării informației fuseseră depuse 609.365 de cereri de plată , pentru o suprafață de 7.382.439,95 hectare . Prin comparație, anul trecut au fost depuse 708.012 cereri , pentru 9.875.710 hectare . Din acest decalaj, publicația estimează că încă mai sunt circa 100.000 de fermieri care trebuie să depună cererile, pentru aproximativ 2,5 milioane de hectare . Măsuri operaționale: APIA lucrează și sâmbătă Pentru a accelera depunerile în ultima săptămână, conducerea agenției a decis ca activitatea de primire a cererilor să continue și sâmbătă, 30 mai , mai arată sursa citată. APIA recomandă, totodată, ca fermierii să respecte programările stabilite și să finalizeze depunerea cererilor în timp util. Ce trebuie să facă fermierii Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează prin aplicația AGI Online , precizează articolul. Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a transmis că accesarea sprijinului financiar din Politica Agricolă Comună depinde de depunerea cererii de plată, ca prim pas pentru obținerea finanțării. [...]

Sectorul agricol și-a erodat masiv profitabilitatea, pe fondul unui șoc combinat de prețuri și costuri , iar multe firme au ajuns să funcționeze cu lichiditate insuficientă: între 2022 și 2025, cifra de afaceri a producătorilor a scăzut cu 28,6% (de la 43,2 la 30,9 miliarde lei), iar profitul net s-a prăbușit cu 70%, potrivit Economedia , care citează o analiză sectorială realizată de Infinexa . Problema nu este doar una de rezultate contabile: la finalul lui 2024, 66% dintre companiile agricole funcționau cu capital de lucru negativ, ceea ce indică presiune directă pe plăți curente și pe finanțarea activității (stocuri, inputuri, salarii). Ce a împins sectorul în criză: prețuri în cădere, costuri în urcare Analiza indică o deteriorare rapidă a raportului dintre prețurile de vânzare și costurile de producție. Prețul grâului a coborât de la un vârf de 435 euro/tonă în 2022 la sub 210 euro/tonă în 2025, în timp ce inputurile au devenit semnificativ mai scumpe. În paralel: îngrășămintele s-au scumpit cu 344% în doi ani; costul per hectar la porumb s-a dublat. Presiune suplimentară: importuri și secetă prelungită Peste șocul economic s-au suprapus doi factori care au redus și mai mult puterea de negociere și capacitatea de producție. Importurile de cereale ucrainene au crescut de 20 de ori în 2022, ceea ce, potrivit analizei, a slăbit poziția fermierilor locali în piață. Pe partea climatică, România a avut 41 de luni consecutive de secetă în perioada 2022–2025, descrisă drept cea mai lungă din istoria recentă, cu efecte severe asupra producției. Efecte în lanț: nici traderii nu au fost ocoliți Dificultățile nu s-au limitat la producători. Traderii au înregistrat o contracție a veniturilor de peste 41%, iar marjele brute au coborât sub 1%, semn că presiunea pe prețuri și volatilitatea au afectat întregul lanț comercial. Un element structural suplimentar menționat în analiză este că, din 2025, România nu mai are producție internă de îngrășăminte, după închiderea Azomureș , ceea ce crește dependența de importuri într-un moment de costuri ridicate. [...]

APIA a început plățile pentru renta viageră agricolă 2025, virând 12.008.615 lei către 8.162 de beneficiari , potrivit AGRO TV . Sumele sunt achitate prin centrele județene ale agenției, după vizarea carnetelor de rentier agricol și autorizarea la plată. Conform comunicatului citat, în perioada 1 martie–27 mai 2026 au fost vizate la nivel național 14.222 de carnete de rentier agricol. În același interval, APIA a autorizat la plată 12.475 de beneficiari, dintre care: 12.070 rentieri agricoli, pentru o sumă totală de 17.763.609 lei; 405 moștenitori, pentru o sumă totală de 287.515 lei. Termene-limită pentru documente și solicitări APIA precizează că rentierii agricoli (sau împuterniciții/mandatarii/curatorii acestora) pot transmite documentele necesare pentru acordarea rentei viagere agricole aferente anului 2025 până la 31 august 2026 . Pentru moștenitorii rentierilor decedați, plata rentei cuvenite până la data decesului poate fi solicitată prin depunerea documentelor justificative prevăzute de legislație, la orice centru județean APIA, până la 15 octombrie 2026 , inclusiv. Cum se face vizarea și când intră banii Viza anuală pe carnetele de rentier agricol poate fi solicitată: prin prezentare la sediile centrelor județene APIA (inclusiv Centrul Municipiul București); prin mijloace electronice de comunicații; prin poștă sau curier. Plata rentei viagere agricole se face într-o singură tranșă anuală, cel târziu până la 30 noiembrie 2026 , prin mandat poștal sau virament bancar, în funcție de opțiunea beneficiarului, mai arată instituția pe site-ul APIA . [...]

Frații Pavăl fac primul exit complet dintr-o investiție și ies din Moldova Farming după aproape 10 ani , prin vânzarea participației de 19% către fondatorul Cătălin Grigoriu, într-un moment în care sectorul agricol traversează tensiuni financiare și restructurări, potrivit Profit . Participația a fost preluată inițial în 2017 și a marcat intrarea proprietarilor Dedeman în agricultură, alături de familia Grigoriu. Moldova Farming are peste 10.000 de hectare de teren agricol, din care exploatează circa 7.000 de hectare în județele Neamț, Bacău și Vrancea. Ce se schimbă în grupul Moldova Farming După tranzacție, Cătălin Grigoriu a radiat firma Moldova Farming la începutul acestui an, după ce activitatea a fost transferată pe alte societăți, inclusiv pe linii de business separate (inputuri, combustibil și producție agricolă). Conform informațiilor din articol, operațiunile au fost împărțite astfel: Comfert Agricultura – comercializare îngrășăminte chimice; Moldova Farming Agricultura – comercializare semințe și pesticide; Moldova Farming Fuel – comercializare motorină; Moldova Fitofarming – semințe și pesticide către fitofarmacii; Moldova Farming Nord, Moldova Farming Sud, Moldova Farming Organic – producția agricolă. În cadrul grupului, aproximativ 4.200 de hectare sunt în exploatare în sistem convențional (grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță, sfeclă de zahăr), iar circa 1.800 de hectare sunt cultivate ecologic (în principal lucernă). Din terenurile agricole, aproximativ 1.100 de hectare sunt în proprietate, restul fiind operate în cadrul structurii menționate. De ce contează exit-ul pentru piață Ieșirea este o noutate în modelul investițional al fraților Pavăl: Profit notează că, până acum, nu au realizat exit-uri totale din companii în care au intrat ca investitori, deși la începutul acestui an și-au redus pentru prima dată o participație deținută la o companie listată la bursă. Tranzacția vine și pe fondul unui climat dificil în agribusiness. În articol este citat un punct de vedere al lui Cătălin Grigoriu, acordat publicației Agrointeligența , care vorbește despre insolvențe și ieșiri din piață și estimează pierderi cumulate de „peste 2-2,5 miliarde de euro (aprox. 10-12,5 miliarde lei)” în lanțul agricol, de la fermieri și traderi până la sistemul bancar, acumulate din 2021–2022 până în prezent. Reprezentanții Dedeman nu au răspuns solicitării Profit privind motivul retragerii, până la publicarea articolului. Context: expunerea fraților Pavăl pe agricultură rămâne, prin PIF Industrial Chiar dacă ies din Moldova Farming, interesul lor pentru agricultură s-a manifestat ulterior și prin vehiculul investițional PIF Industrial, care, potrivit articolului, a ajuns să dețină circa 10.000 de hectare de teren în regiuni agricole cheie, precum și ferme închiriate unor parteneri care le operează. [...]

APIA a început să elibereze adeverințe care permit crescătorilor eligibili de oi și capre să ia credite garantate cu subvenția europeană pe cap de animal , în condițiile în care pentru 2026 cuantumul planificat al sprijinului cuplat (SCVZ) este de 20,80 euro/cap (aprox. 104 lei), potrivit AgroInfo . Mecanismul vizează crescătorii de ovine și/sau caprine eligibili pentru „sprijin cuplat pentru venit zootehnic” (SCVZ) și le oferă acces la finanțare înainte de plata efectivă a subvenției, pe baza unei adeverințe eliberate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . APIA a anunțat că a demarat eliberarea acestor adeverințe miercuri, 27 mai 2026. Ce sume sunt prevăzute în PNS 2023–2027 pentru ovine/caprine AgroInfo arată că informațiile provin din Planul Național Strategic 2023–2027 , unde pentru intervenția PD-24 „Sprijin cuplat pentru venit ovine/caprine” sunt menționate următoarele repere: cuantum unitar planificat: 20,80 euro/cap (aprox. 104 lei/cap ); cuantum minim: 12,54 euro/cap (aprox. 63 lei/cap ); cuantum maxim: 24,00 euro/cap (aprox. 120 lei/cap ). Publicația notează că, pentru anul trecut, APIA a achitat crescătorilor cuantumul minim al acestei subvenții. De ce contează: subvenția poate fi „monetizată” mai devreme prin credit Eliberarea adeverințelor are un impact operațional direct pentru fermele de ovine și caprine: subvenția viitoare poate fi folosită ca garanție pentru împrumuturi, ceea ce poate îmbunătăți lichiditatea într-o perioadă în care cheltuielile curente (furaje, lucrări, servicii) apasă pe cash-flow. AgroInfo nu precizează în articol condițiile de creditare (dobânzi, bănci participante) sau calendarul plăților efective, astfel că rămâne neclar în ce măsură accesul la finanțare va depinde de ofertele comerciale ale creditorilor și de ritmul de procesare al APIA. [...]

Fermierii europeni cer schimbări rapide în reguli și taxe care le apasă costurile , de la îngrășăminte și CBAM până la comerțul cu Mercosur, pe agenda discuțiilor de la Bruxelles, potrivit AGRO TV . Subiectele au fost ridicate în jurul ultimei reuniuni a Consiliului AgriFish, în întâlniri ale delegației COPA-COGECA cu reprezentanți ai președinției Consiliului și cu comisarul european pentru comerț, pe baza unui comunicat al Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC). Miza, din perspectiva fermierilor și cooperativelor, este una de reglementare cu efect direct în cash-flow: organizațiile susțin că noile taxe și mecanisme birocratice cresc artificial costurile de producție și întârzie compensările, într-un moment în care sectorul este „subcapitalizat și puternic îndatorat”, conform comunicatului citat. Îngrășăminte și CBAM: presiune pe capitalul de lucru Prima temă vizează fertilizanții și include un pachet de solicitări: eliminarea temporară a tarifelor la îngrășăminte (cu excepția Rusiei și Belarusului) și suspendarea măsurilor antidumping pentru importurile de UAN din SUA și Trinidad și Tobago. AAC afirmă că o decizie „de vinerea trecută” ar trebui prelungită cu „minimum 1 an” pentru a-și păstra efectul. În același capitol, fermierii cer: mai multă flexibilitate în Directiva privind nitrații, pentru a facilita utilizarea gunoiului de grajd și a digestatului, unde este justificat agronomic; suspendarea CBAM (mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon) și mecanisme de compensare pentru fermieri și cooperative sau reducerea „de la 1% la 0,1%” a taxei nou impuse; reguli obligatorii de transparență pe piața îngrășămintelor, pe motiv că măsurile voluntare nu ar preveni speculațiile. În comunicatul AAC este citat Florentin Bercu (reprezentant AAC în conducerea COGECA), care avertizează asupra efectului de blocare a banilor la achiziție și a întârzierii restituirilor. „Agricultorii europeni sunt subcapitalizați și puternic îndatorați; nu mai pot oferi credite sau sprijin financiar autorităților naționale și europene (...).” Tot în acest context, comunicatul indică un ordin de mărime pentru CBAM: „820 de milioane de euro numai în 2026” (aprox. 4,1 miliarde lei), sumă menționată ca exemplu de impact la nivelul mecanismului. Mercosur: condiții mai dure pentru importuri și certificate obligatorii A doua temă este acordul UE–Mercosur. COPA și COGECA spun că susțin comerțul deschis, dar cer implementare „echitabilă” și monitorizare atentă, invocând epuizarea rapidă a unor contingente tarifare (exemplul din comunicat: contingentul inițial pentru miere, epuizat în mai puțin de o săptămână doar de Argentina). Printre cereri se află obligativitatea certificatelor de sănătate (sanitar-veterinare sau fitosanitare) pentru produsele agroalimentare importate și suspendarea livrărilor de carne de vită și alte produse de origine animală din Brazilia (sau din alte țări care nu respectă normele UE) până la garantarea respectării „depline și efective” a regulilor. Etichetarea originii: extinderea obligativității A treia temă este etichetarea de origine. Fermierii salută discuția inițiată de mai multe state membre și susțin extinderea etichetării obligatorii, cu indicarea cel puțin „UE/non-UE” ca bază comună și, pentru unele sectoare, etichetarea țării/țărilor de origine. Uleiul de soia și riscul iLUC: efecte în lanț în zootehnie A patra temă privește propunerea de clasificare a uleiului de soia ca materie primă cu risc ridicat de efecte iLUC (Schimbarea Indirectă a Destinației Terenurilor). COPA-COGECA avertizează că restricționarea utilizării uleiului de soia în biocombustibili ar reduce procesarea soiei în Europa, ceea ce ar însemna disponibilitate mai mică de șrot (făină) de soia pentru hrana animalelor și costuri mai mari pentru fermieri. Organizațiile cer Consiliului să reevalueze propunerea, invocând consecințe pentru reziliența alimentară și energetică. Lactate: stabilizare inegală și riscuri comerciale A cincea temă este piața produselor lactate. COPA-COGECA vorbește despre semne de stabilizare pe anumite piețe, dar „inegală” între statele membre, în timp ce costurile de producție rămân ridicate (îngrășăminte, furaje, energie). În plus, comunicatul menționează incertitudini comerciale, inclusiv cerere mai slabă din China și riscul de perturbări ale rutelor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz, cu potențial impact asupra exporturilor către Asia și Orientul Mijlociu. PAC și regula N+2 vs N+3: risc de complicații administrative A șasea temă vizează implementarea Politicii Agricole Comune (PAC) și preocupările legate de trecerea de la regula N+2 la N+3, cu referire la dificultăți semnalate de Bulgaria. COPA-COGECA cere Consiliului și Comisiei o soluție „practică și simplă” pentru derularea programelor de dezvoltare rurală și plăți la timp către beneficiari. Prădători piscivori: cereri de gestionare la nivel UE A șaptea temă privește impactul prădătorilor piscivori, în special al cormoranului mare, asupra pescuitului și acvaculturii. COPA-COGECA solicită măsuri de gestionare mai puternice și coordonate, flexibilitate mai mare pentru statele membre și proceduri de derogare mai simple, în contextul procesului de simplificare a legislației de mediu și al „testului de rezistență” pentru directivele privind păsările și habitatele. În ansamblu, mesajul fermierilor către decidenții UE este că pachetul de reguli și taxe trebuie calibrat astfel încât să nu blocheze finanțarea activității curente și investițiile, într-un sector care funcționează sezonier și are nevoie de lichiditate exact în momentele-cheie ale ciclului agricol. [...]