COST$1,006.08-7.01%S_1$1,189.85-0.23%

Organizațiile de fermieri cer înghețarea CBAM și tăieri de tarife la îngrășăminte, pe fondul presiunii de cost – potrivit Economica, tema a fost ridicată înaintea Consiliului AGRIFISH de la Bruxelles, în discuții ale delegației COPA-COGECA cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai statelor membre, la care a participat și vicepreședintele COGECA, Florentin Bercu (informații transmise de Agerpres).

Miza este una de cost și competitivitate: fermierii și cooperativele susțin că nu mai pot absorbi noile taxe și sarcini administrative, într-un context în care prețurile la fertilizanți rămân ridicate, iar presiunea pe finanțare și investiții se accentuează.

Ce cer fermierii: CBAM suspendat și relaxări pe fertilizanți

În comunicatul Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), organizațiile agricole europene solicită un pachet de măsuri cu impact direct asupra costurilor de producție, între care:

• eliminarea temporară a tarifelor la îngrășăminte, cu excepția celor provenite din Rusia și Belarus;
• suspendarea măsurilor antidumping pentru anumite importuri de fertilizanți;
• flexibilizarea Directivei privind nitrații;
• suspendarea CBAM (mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon) și introducerea unor mecanisme de compensare pentru fermieri și cooperative.

Argumentul economic: taxe și birocrație care „cresc artificial” costurile

Florentin Bercu a avertizat că fermierii europeni sunt „subcapitalizați și puternic îndatorați” și că noile taxe și mecanisme administrative riscă să împingă sectorul în pierderea competitivității și în reducerea capacității de investiții.

„Nu putem accepta ca protecţia mediului să fie folosită doar ca pretext pentru introducerea constantă a unor noi taxe, mecanisme birocratice şi constrângeri legislative, care nu fac altceva decât să crească artificial costurile de producţie pentru fermieri şi cooperative, să îi împingă în datorii şi să le submineze capacitatea de a investi şi de a rămâne competitivi, fără niciun impact real sau măsurabil asupra mediului.”

În același timp, el susține că obiectivele de mediu și investițiile în durabilitate sunt acceptate de sector, dar ar trebui construite pe „fundamente economice realiste” și pe măsuri eficiente, nu pe constrângeri administrative.

Context de reglementare și comerț: Mercosur, etichetare și riscuri pe lanțurile comerciale

Pe lângă costurile interne, COPA-COGECA a ridicat și teme legate de comerț și reguli de piață:

• pentru acordul UE–Mercosur, organizația spune că susține comerțul deschis, dar cere aplicare echitabilă și monitorizare atentă;
• solicită ca importurile agroalimentare să fie însoțite obligatoriu de certificate de sănătate (sanitar-veterinare sau fitosanitare), invocând riscul concentrării licențelor de export și certificatelor de origine la câțiva exportatori dominanți, mai ales în sectoarele cărnii de pasăre și de vită;
• susține extinderea etichetării obligatorii a originii produselor agroalimentare (cel puțin UE vs. non-UE);
• avertizează că o eventuală clasificare a uleiului de soia ca materie primă cu risc ridicat de schimbare indirectă a utilizării terenurilor (iLUC) ar putea reduce procesarea soiei în Europa și ar crește costurile pentru fermieri.

Organizația mai semnalează dificultăți în sectorul lactatelor, pe fondul costurilor ridicate la îngrășăminte, furaje și energie, precum și riscuri de perturbare a rutelor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz pentru exporturile către Asia și Orientul Mijlociu. De asemenea, cere o abordare coordonată la nivel european privind impactul prădătorilor piscivori, în special al cormoranului mare, asupra pescuitului și acvaculturii.