Știri
Știri din categoria Agricultură
Prețurile la îngrășăminte în Europa au urcat puternic, iar UE pregătește măsuri de urgență pentru a limita impactul asupra fermierilor și costurilor din agricultură, în contextul perturbării rutelor maritime și al scumpirii energiei pe fondul războiului din Iran, potrivit Al Jazeera. Miniștrii agriculturii din statele membre se întâlnesc la Bruxelles pentru a discuta disponibilitatea îngrășămintelor, în timp ce Comisia Europeană împinge un nou „Plan de acțiune pentru îngrășăminte”, cu obiectivul de a reduce presiunea de cost și dependența de importuri alimentare.
Miza pentru piață este mai ales una de preț, nu de lipsă fizică imediată: UE este „mai puțin direct” afectată de penurii decât alte regiuni, însă este lovită prin scumpirea globală a îngrășămintelor și prin creșterea costurilor cu gazul, esențial în producția europeană de îngrășăminte pe bază de azot.
Blocajele și perturbările din Strâmtoarea Hormuz – rută care, în mod normal, transportă aproximativ o treime din comerțul maritim global cu îngrășăminte – alimentează temeri privind costurile, inclusiv prin scumpirea combustibililor și a energiei. Deși Orientul Mijlociu reprezintă doar circa 3% din importurile de amoniac ale UE și 1–2% din importurile de îngrășăminte azotate, efectul se transmite prin prețurile globale și prin energia mai scumpă.
În plus, producția internă de îngrășăminte azotate depinde puternic de gaz importat, iar creșterea prețului gazului face mai scump și îngrășământul produs în Europa. Potrivit informațiilor citate în material, prețurile îngrășămintelor azotate în Europa sunt acum cu aproximativ 70% peste media din 2024.
Datele UE citate arată volume mari importate în 2024:
Vulnerabilitatea nu este nouă: după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, prețurile ridicate la gaz au forțat mai multe fabrici europene de îngrășăminte să reducă producția sau să se oprească temporar, pentru că producția devenise neprofitabilă.
Planul Comisiei combină măsuri imediate pentru accesibilitate și securitatea aprovizionării cu pași pe termen mai lung pentru întărirea producției interne și reducerea dependenței de importuri. Printre instrumentele menționate:
Separat, UE a trecut la suspendarea taxelor vamale pentru unele îngrășăminte azotate (inclusiv uree și amoniac) din țări altele decât Rusia și Belarus. Unele importuri erau taxate cu tarife între 5,5% și 6,5%. Agenția Reuters a relatat că suspendarea ar putea economisi importatorilor aproximativ 60 milioane euro (aprox. 300 milioane lei).
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris planul ca o încercare de a construi „o industrie europeană a îngrășămintelor mai puternică”, sprijinind în același timp fermierii și accelerând „soluții durabile, dezvoltate în Europa”.
Impactul nu este uniform. Irlanda este prezentată ca fiind deosebit de vulnerabilă, din cauza producției interne reduse și a dependenței de importuri, într-un sistem agricol puternic orientat spre zootehnie, care folosește îngrășăminte azotate pentru pajiști. Irlanda a importat 1,7 milioane de tone de îngrășăminte în 2025, ceea ce o expune la volatilitatea prețurilor internaționale.
În contrast, Finlanda are de mult timp rezerve pentru securitatea aprovizionării, inclusiv îngrășăminte, cereale și combustibil. Suedia a anunțat, la rândul ei, planuri de stocare a îngrășămintelor, semințelor și cerealelor, ca parte a strategiei de „apărare totală” după aderarea la NATO.
Criza scoate la suprafață tensiuni între state și grupuri de interese. Italia și Franța au cerut relaxări legate de Mecanismul de Ajustare la Frontieră în funcție de Carbon (CBAM), care adaugă costuri importurilor cu intensitate mare de carbon. Unele sindicate agricole susțin că această taxă devine încă o povară într-un moment de criză, în timp ce organizațiile de mediu avertizează împotriva slăbirii regulilor privind poluarea cu azot, pe motiv că ar putea crește poluarea și costurile de sănătate dacă nitrații ajung în sursele de apă.
În același timp, Polonia și Germania – țări cu producători importanți de îngrășăminte azotate – sunt mai concentrate pe protejarea industriei interne și, potrivit materialului, sunt mai reticente față de măsuri care ar reduce taxele pe importuri.
Oficialii UE nu se așteaptă la un șoc imediat al prețurilor alimentelor, deoarece mulți fermieri folosesc încă îngrășăminte cumpărate înainte ca războiul din Iran să perturbe lanțurile de aprovizionare. Totuși, există îngrijorări pentru a doua parte a anului: efectul îngrășămintelor asupra alimentelor vine cu întârziere – gazul devine îngrășământ, îngrășământul susține culturile, iar culturile ajung ulterior în lanțul alimentar – iar impactul poate fi resimțit până la șase luni după perturbarea inițială.
În acest context, Comisia încearcă să limiteze o spirală a costurilor care ar putea eroda competitivitatea fermierilor europeni și ar putea reaprinde tensiunile politice în mediul rural, deja afectat de scumpirea combustibililor, energiei și inputurilor agricole.
Recomandate
România cere activarea rapidă a rezervei agricole a UE și un buget mai mare pe termen lung , pe fondul crizelor care apasă asupra fermierilor și al negocierilor care urmează pentru viitorul buget multianual european, potrivit News . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , după discuții la Bruxelles, în Consiliul Agricultură și Pescuit. Miza este dublă: pe termen scurt, acces la „măsuri și resurse imediate” din rezerva agricolă a UE pentru gestionarea situațiilor de criză din agricultură; pe termen lung, creșterea alocărilor pentru agricultură în viitorul cadru financiar al Uniunii, într-un moment în care, susține ministrul, „pare să scadă sprijinul pentru menținerea unui buget separat pentru agricultură”. Presiune pentru bani de criză: costuri, lapte, secetă Tanczos Barna afirmă că discuțiile cu miniștrii europeni au indicat „multiple crize” care afectează competitivitatea și situația fermierilor, între care: creșterea costurilor de producție; probleme pe piața laptelui; fenomene climatice extreme, „în special seceta”. În acest context, ministrul a invocat și planul european de acțiune privind fertilizanții, despre care spune că trebuie aplicat „urgent” și sprijinit prin alocări „semnificative” din rezerva de criză. Negocierile bugetare: România, alături de încă 15 state membre Ministrul interimar spune că România a transmis, împreună cu alte 15 state membre, că așteaptă „alocări mai mari decât cele propuse” pentru agricultură și coeziune în viitorul buget multianual al UE. Potrivit lui Tanczos Barna, declarația reprezintă o poziție politică în interiorul Uniunii, în opoziție cu statele contributoare nete care ar dori reducerea bugetului. El avertizează că „negocierile din următoarele luni” vor fi esențiale pentru fermierii români, pe fondul discuțiilor despre arhitectura bugetului european și a riscului de diminuare a sprijinului pentru un buget agricol separat. Protecția pieței interne și acordul UE–Mercosur Pe lângă finanțare, ministrul a pus pe agendă și protejarea agriculturii autohtone în contextul acordului UE–Mercosur . Tanczos Barna susține că impactul trebuie analizat și la nivelul piețelor naționale, deoarece importurile ar putea afecta „disproporționat” anumite state membre. În acest cadru, el cere ca UE să nu lase statele membre „singure” în fața efectelor negative și ca măsurile de salvgardare (instrumente care limitează temporar importurile când piața este perturbată) să fie aplicate rapid atunci când situația o impune. [...]
Ungaria reintroduce interdicția la importuri agricole din Ucraina , o decizie care poate tensiona din nou piața regională a cerealelor și a produselor alimentare și care riscă să redeschidă un conflict de reglementare în interiorul UE privind măsurile unilaterale. Potrivit Adevărul , anunțul a fost făcut de noul premier Péter Magyar , care invocă o „eroare legislativă” ce ar fi permis ridicarea temporară a restricțiilor. Guvernul de la Budapesta susține că măsura este necesară pentru protejarea fermierilor maghiari și pentru „stabilizarea pieței interne”, iar executivul vorbește despre corectarea unei situații administrative care ar fi lăsat piața expusă unor importuri considerate dezechilibrante, notează dialog.ua. Ce produse intră sub interdicție Lista produselor vizate este amplă și include atât materii prime, cât și produse procesate. Sunt menționate, între altele: carne de porc, vită și pasăre; ouă și miere; legume, cereale și făină; ulei de floarea-soarelui și semințe; produse procesate precum pâinea sau vinul. În total, restricțiile acoperă peste 20 de categorii de bunuri agricole. Miza economică: presiune pe prețuri și pe producătorii locali Autoritățile maghiare indică drept problemă principală faptul că produse ucrainene ar ajunge pe piața UE fără a fi reexportate, ceea ce ar pune presiune pe producătorii locali. Ministrul agriculturii, Szabolcs Bona, a justificat decizia prin protejarea veniturilor fermierilor: „Nu vom permite ca importurile ucrainene să pună în pericol mijloacele de trai ale fermierilor maghiari.” Guvernul ungar a avertizat și că vor exista sancțiuni financiare pentru încălcarea noilor reguli. Context: un nou episod într-o dispută mai veche și o reacție așteptată de la UE Disputa nu este nouă: în 2023, Ungaria, alături de Polonia și Slovacia, a impus restricții unilaterale asupra unor produse ucrainene, invocând protejarea fermierilor locali, în pofida regulilor pieței unice europene. Pe fond, decizia vine într-un moment în care Bruxelles-ul încearcă să mențină un echilibru între sprijinirea economiei Ucrainei (în contextul războiului) și protejarea piețelor agricole din statele membre. Reacția oficială a Uniunii Europene este așteptată, potrivit aceleiași surse. În paralel, Ucraina spune că păstrează deschis canalul diplomatic: ministrul de externe Andriy Sybiha a declarat că se discută posibilitatea unei întâlniri la nivel înalt, inclusiv între președintele Volodymyr Zelenskyy și premierul ungar, dar a condiționat evoluția de „rezultatul negocierilor tehnice privind drepturile minorităților”. [...]
Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru îngrășăminte pune pe masă bani de criză și măsuri de urgență , pe fondul scumpirii accelerate a îngrășămintelor azotoase, iar fermierii români cer ca intervenția să fie rapidă și să includă o soluție pentru costurile generate de CBAM , potrivit Agro Business . Documentul Comisiei Europene (COM(2026) 310 final), prezentat la 19 mai 2026, este salutat de Clubul Fermierilor Români ca o recunoaștere a vulnerabilităților structurale ale pieței europene a îngrășămintelor și a impactului asupra competitivității agriculturii. În România, presiunea este amplificată de evoluția prețurilor: îngrășămintele azotoase sunt cu 40% mai scumpe față de decembrie 2025 și cu 70% peste media anului 2024. Ce finanțare și măsuri propune Comisia Europeană pe termen scurt Planul prevede mobilizarea a aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) din rezerva agricolă de criză a Politicii Agricole Comune, la care „s-ar putea adăuga” încă 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) pentru sprijin de lichiditate destinat fermierilor europeni. Pe lângă bani, documentul include un pachet de intervenții rapide: lansarea unui parteneriat european pe lanțul valoric al îngrășămintelor (producători–fermieri–state membre); suspendarea temporară a taxelor vamale pentru amoniac și uree din țări terțe, cu economii estimate la 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane de lei); activarea cadrului temporar de ajutor de stat adoptat în aprilie 2026 pentru sectoarele agricole afectate de creșterile de prețuri. De ce contează pentru România: dependența de importuri și riscul operațional Clubul Fermierilor Români leagă direct vulnerabilitatea pieței de situația Azomureș, descris drept cel mai mare producător de îngrășăminte din România și singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei, care ar asigura aproximativ 75% din necesarul pieței interne. În acest context, producția, procesarea, transportul și depozitarea îngrășămintelor chimice au fost recunoscute ca subsector de infrastructură critică națională, printr-un demers legislativ susținut de organizație și adoptat în unanimitate în Senat. Organizația a cerut, totodată, Camerei Deputaților, Guvernului și Administrației Prezidențiale ca agricultura să fie declarată sector strategic național și ca mecanismul CBAM (taxa pe carbon la frontieră) aplicat îngrășămintelor să fie suspendat total sau temporar. CBAM, cost transferat către fermieri, potrivit organizației Clubul Fermierilor Români susține că CBAM, intrat în faza definitivă în 2026, transferă costuri suplimentare către fermieri, ca utilizatori finali ai îngrășămintelor azotoase importate. Deși planul Comisiei include mecanisme de finanțare prin ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii) pentru producători, organizația invocă poziția Copa & Cogeca privind un dezechilibru între industrie și fermieri și cere un mecanism de compensare directă pentru agricultori înainte de recalcularea valorilor implicite CBAM programată pentru decembrie 2027. Ce urmează: presiune pentru decizii rapide și un risc pe termen lung Clubul Fermierilor Români avertizează că reducerea utilizării îngrășămintelor poate duce la pierderi de fertilitate a solului, discontinuități ale ciclurilor agricole și scăderi de producție, cu efecte în lanț asupra prețurilor alimentelor. În acest context, organizația cere transformarea rapidă a direcțiilor europene în măsuri concrete și „finanțare nouă”, iar Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, afirmă: „În actualul context, este necesară mobilizarea unui sprijin financiar european adecvat amplitudinii impactului economic asupra sectorului agricol, având în vedere că aceste presiuni depășesc capacitatea de intervenție a statelor membre”. Separat, organizația indică drept „oportunitate concretă și urgentă” lanțul Neptun Deep – Azomureș – fermieri români și solicită deblocarea negocierilor Romgaz „înainte de închiderea definitivă a platformei industriale”, însă articolul nu detaliază calendarul sau stadiul acestor negocieri. [...]
APIA deschide accesul la credite-punte pentru zootehnie, cu finanțare de până la 90% din sprijinul estimat , prin eliberarea de adeverințe care confirmă depunerea cererii și efectivele eligibile în Campania 2026, potrivit Agricover . Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că începe eliberarea acestor documente pentru crescătorii de animale care intenționează să contracteze credite bancare în cadrul intervențiilor din sectorul zootehnic aferente Campaniei 2026. Miza este una de lichiditate: adeverința funcționează ca document-suport pentru finanțări destinate susținerii activităților curente (capital de lucru), înainte de încasarea efectivă a subvențiilor. Ce scheme de sprijin sunt acoperite Adeverințele sunt emise pentru următoarele intervenții (scheme) din zootehnie: PD-21 – sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte PD-22 – sprijin cuplat pentru venit – carne vită PD-23 – sprijin cuplat pentru venit – bivolițe de lapte PD-24 – sprijin cuplat pentru venit – ovine-caprine Cum se emit adeverințele și ce confirmă Documentele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții financiare bancare și nebancare, precum și cu fonduri de garantare din domeniul agricol. La solicitarea scrisă a fermierului, APIA emite o adeverință care: confirmă depunerea Cererii de plată în Campania 2026; atestă numărul de animale eligibile pentru intervențiile din sectorul zootehnic. APIA precizează că adeverințele se eliberează conform procedurilor transmise către Centrele Județene APIA. Cât se poate finanța și în ce condiții de dobândă Valoarea finanțării poate ajunge până la 90% din suma calculată prin înmulțirea cuantumului unitar minim planificat în Planul Strategic PAC 2023–2027 (pentru anul de cerere 2026) cu numărul de animale confirmate prin adeverință, pentru fiecare intervenție. Garanțiile pentru creditele acordate fermierilor sunt asigurate de: Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR); Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM). În ceea ce privește costul finanțării, conform Ordinului MADR nr. 703/2013: pentru creditele acordate de instituțiile financiar-bancare, dobânda este RON-ROBOR 6M + maximum 2% ; pentru instituțiile financiare nebancare, dobânda poate ajunge la RON-ROBOR 6M + maximum 8% . Avertismentul APIA: atenție la costul total Directorul general al APIA, Adrian Pintea, recomandă fermierilor să compare atent ofertele, în special comisioanele și costul total al finanțării: „În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, atragem atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.” APIA mai precizează că toate convențiile încheiate cu instituțiile bancare și nebancare și fondurile de garantare urmează să fie publicate pe site-ul instituției, în secțiunea „Convenții, Acorduri, Protocoale”. [...]
Organizațiile de fermieri cer înghețarea CBAM și tăieri de tarife la îngrășăminte, pe fondul presiunii de cost – potrivit Economica , tema a fost ridicată înaintea Consiliului AGRIFISH de la Bruxelles, în discuții ale delegației COPA-COGECA cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai statelor membre, la care a participat și vicepreședintele COGECA, Florentin Bercu (informații transmise de Agerpres ). Miza este una de cost și competitivitate: fermierii și cooperativele susțin că nu mai pot absorbi noile taxe și sarcini administrative, într-un context în care prețurile la fertilizanți rămân ridicate, iar presiunea pe finanțare și investiții se accentuează. Ce cer fermierii: CBAM suspendat și relaxări pe fertilizanți În comunicatul Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), organizațiile agricole europene solicită un pachet de măsuri cu impact direct asupra costurilor de producție, între care: eliminarea temporară a tarifelor la îngrășăminte, cu excepția celor provenite din Rusia și Belarus; suspendarea măsurilor antidumping pentru anumite importuri de fertilizanți; flexibilizarea Directivei privind nitrații; suspendarea CBAM (mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon) și introducerea unor mecanisme de compensare pentru fermieri și cooperative. Argumentul economic: taxe și birocrație care „cresc artificial” costurile Florentin Bercu a avertizat că fermierii europeni sunt „subcapitalizați și puternic îndatorați” și că noile taxe și mecanisme administrative riscă să împingă sectorul în pierderea competitivității și în reducerea capacității de investiții. „Nu putem accepta ca protecţia mediului să fie folosită doar ca pretext pentru introducerea constantă a unor noi taxe, mecanisme birocratice şi constrângeri legislative, care nu fac altceva decât să crească artificial costurile de producţie pentru fermieri şi cooperative, să îi împingă în datorii şi să le submineze capacitatea de a investi şi de a rămâne competitivi, fără niciun impact real sau măsurabil asupra mediului.” În același timp, el susține că obiectivele de mediu și investițiile în durabilitate sunt acceptate de sector, dar ar trebui construite pe „fundamente economice realiste” și pe măsuri eficiente, nu pe constrângeri administrative. Context de reglementare și comerț: Mercosur, etichetare și riscuri pe lanțurile comerciale Pe lângă costurile interne, COPA-COGECA a ridicat și teme legate de comerț și reguli de piață: pentru acordul UE–Mercosur, organizația spune că susține comerțul deschis, dar cere aplicare echitabilă și monitorizare atentă; solicită ca importurile agroalimentare să fie însoțite obligatoriu de certificate de sănătate (sanitar-veterinare sau fitosanitare), invocând riscul concentrării licențelor de export și certificatelor de origine la câțiva exportatori dominanți, mai ales în sectoarele cărnii de pasăre și de vită; susține extinderea etichetării obligatorii a originii produselor agroalimentare (cel puțin UE vs. non-UE); avertizează că o eventuală clasificare a uleiului de soia ca materie primă cu risc ridicat de schimbare indirectă a utilizării terenurilor (iLUC) ar putea reduce procesarea soiei în Europa și ar crește costurile pentru fermieri. Organizația mai semnalează dificultăți în sectorul lactatelor, pe fondul costurilor ridicate la îngrășăminte, furaje și energie, precum și riscuri de perturbare a rutelor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz pentru exporturile către Asia și Orientul Mijlociu. De asemenea, cere o abordare coordonată la nivel european privind impactul prădătorilor piscivori, în special al cormoranului mare, asupra pescuitului și acvaculturii. [...]
Fermierii din agricultura ecologică ar urma să vadă banii în cont în această săptămână , după ce APIA face zilnic autorizări la plată pentru subvențiile aferente Măsurii 11, potrivit Agrointel . Informația a fost transmisă de directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , Adrian Pintea , ca răspuns la întrebările fermierilor privind întârzierile la plata subvențiilor pentru agricultura ecologică. Șeful APIA a indicat că schemele pentru ecologic „vor intra la plată din această săptămână”. Întârzierile au alimentat nemulțumiri mai ales în cazul dosarelor aflate în verificări suplimentare sau în recalculări. În acest context, Pintea a susținut că „zilnic se fac autorizări la plată” și că nu există județe excluse de la plăți. „Zilnic se fac autorizări la plată, o să vedeți săptămâna viitoare și banii în cont!” Ce înseamnă operațional pentru fermieri Pentru beneficiarii Măsurii 11, mesajul APIA indică o accelerare a fluxului de autorizare și o fereastră scurtă de așteptare până la intrarea efectivă a banilor în cont, în condițiile în care autorizarea și plata propriu-zisă nu sunt simultane. Termenul-limită al campaniei de plată APIA reamintește că plata subvențiilor se încheie oficial la 30 iunie, termen care rămâne reperul final pentru închiderea plăților din această etapă. [...]
