Știri
Știri din categoria Agricultură
Prețurile la îngrășăminte în Europa au urcat puternic, iar UE pregătește măsuri de urgență pentru a limita impactul asupra fermierilor și costurilor din agricultură, în contextul perturbării rutelor maritime și al scumpirii energiei pe fondul războiului din Iran, potrivit Al Jazeera. Miniștrii agriculturii din statele membre se întâlnesc la Bruxelles pentru a discuta disponibilitatea îngrășămintelor, în timp ce Comisia Europeană împinge un nou „Plan de acțiune pentru îngrășăminte”, cu obiectivul de a reduce presiunea de cost și dependența de importuri alimentare.
Miza pentru piață este mai ales una de preț, nu de lipsă fizică imediată: UE este „mai puțin direct” afectată de penurii decât alte regiuni, însă este lovită prin scumpirea globală a îngrășămintelor și prin creșterea costurilor cu gazul, esențial în producția europeană de îngrășăminte pe bază de azot.
Blocajele și perturbările din Strâmtoarea Hormuz – rută care, în mod normal, transportă aproximativ o treime din comerțul maritim global cu îngrășăminte – alimentează temeri privind costurile, inclusiv prin scumpirea combustibililor și a energiei. Deși Orientul Mijlociu reprezintă doar circa 3% din importurile de amoniac ale UE și 1–2% din importurile de îngrășăminte azotate, efectul se transmite prin prețurile globale și prin energia mai scumpă.
În plus, producția internă de îngrășăminte azotate depinde puternic de gaz importat, iar creșterea prețului gazului face mai scump și îngrășământul produs în Europa. Potrivit informațiilor citate în material, prețurile îngrășămintelor azotate în Europa sunt acum cu aproximativ 70% peste media din 2024.
Datele UE citate arată volume mari importate în 2024:
Vulnerabilitatea nu este nouă: după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, prețurile ridicate la gaz au forțat mai multe fabrici europene de îngrășăminte să reducă producția sau să se oprească temporar, pentru că producția devenise neprofitabilă.
Planul Comisiei combină măsuri imediate pentru accesibilitate și securitatea aprovizionării cu pași pe termen mai lung pentru întărirea producției interne și reducerea dependenței de importuri. Printre instrumentele menționate:
Separat, UE a trecut la suspendarea taxelor vamale pentru unele îngrășăminte azotate (inclusiv uree și amoniac) din țări altele decât Rusia și Belarus. Unele importuri erau taxate cu tarife între 5,5% și 6,5%. Agenția Reuters a relatat că suspendarea ar putea economisi importatorilor aproximativ 60 milioane euro (aprox. 300 milioane lei).
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris planul ca o încercare de a construi „o industrie europeană a îngrășămintelor mai puternică”, sprijinind în același timp fermierii și accelerând „soluții durabile, dezvoltate în Europa”.
Impactul nu este uniform. Irlanda este prezentată ca fiind deosebit de vulnerabilă, din cauza producției interne reduse și a dependenței de importuri, într-un sistem agricol puternic orientat spre zootehnie, care folosește îngrășăminte azotate pentru pajiști. Irlanda a importat 1,7 milioane de tone de îngrășăminte în 2025, ceea ce o expune la volatilitatea prețurilor internaționale.
În contrast, Finlanda are de mult timp rezerve pentru securitatea aprovizionării, inclusiv îngrășăminte, cereale și combustibil. Suedia a anunțat, la rândul ei, planuri de stocare a îngrășămintelor, semințelor și cerealelor, ca parte a strategiei de „apărare totală” după aderarea la NATO.
Criza scoate la suprafață tensiuni între state și grupuri de interese. Italia și Franța au cerut relaxări legate de Mecanismul de Ajustare la Frontieră în funcție de Carbon (CBAM), care adaugă costuri importurilor cu intensitate mare de carbon. Unele sindicate agricole susțin că această taxă devine încă o povară într-un moment de criză, în timp ce organizațiile de mediu avertizează împotriva slăbirii regulilor privind poluarea cu azot, pe motiv că ar putea crește poluarea și costurile de sănătate dacă nitrații ajung în sursele de apă.
În același timp, Polonia și Germania – țări cu producători importanți de îngrășăminte azotate – sunt mai concentrate pe protejarea industriei interne și, potrivit materialului, sunt mai reticente față de măsuri care ar reduce taxele pe importuri.
Oficialii UE nu se așteaptă la un șoc imediat al prețurilor alimentelor, deoarece mulți fermieri folosesc încă îngrășăminte cumpărate înainte ca războiul din Iran să perturbe lanțurile de aprovizionare. Totuși, există îngrijorări pentru a doua parte a anului: efectul îngrășămintelor asupra alimentelor vine cu întârziere – gazul devine îngrășământ, îngrășământul susține culturile, iar culturile ajung ulterior în lanțul alimentar – iar impactul poate fi resimțit până la șase luni după perturbarea inițială.
În acest context, Comisia încearcă să limiteze o spirală a costurilor care ar putea eroda competitivitatea fermierilor europeni și ar putea reaprinde tensiunile politice în mediul rural, deja afectat de scumpirea combustibililor, energiei și inputurilor agricole.
Recomandate
ANSVSA își intensifică mesajele de biosecuritate către micii crescători, pe fondul creșterii riscului de gripă aviară în sezonul rece , odată cu aderarea la campania europeană #NoBirdFlu derulată de EFSA și Comisia Europeană , potrivit Economedia . Miza este reducerea riscului de infectare în gospodării și ferme, într-un context în care transmiterea este asociată frecvent cu contactul indirect cu păsările sălbatice migratoare. Campania vizează în primul rând micii fermieri și crescătorii din gospodăriile populației, pe baza unor cercetări care indică faptul că aceștia au, în medie, mai puține informații despre riscuri și măsuri de prevenire și întâmpină dificultăți în aplicarea lor zilnică. „Sezonul de risc începe acum. Numărul cazurilor de gripă aviară creşte în Europa în lunile reci, când păsările sălbatice migratoare traversează continentul şi se adună în număr mare.” România este inclusă între cele zece state pe care se concentrează campania, alături de Belgia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Spania, țări cu producție avicolă importantă și afectate în ultimii ani de boală. Ce presupune, concret, „biosecuritatea” cerută în campanie Mesajul campaniei este structurat în jurul a cinci măsuri de biosecuritate menite să țină virusul departe de adăposturi. În esență, recomandările includ: limitarea intrării persoanelor, vehiculelor, uneltelor și lăzilor doar la situațiile necesare; curățarea și dezinfectarea periodică a spațiilor, în special după fiecare ciclu de producție; folosirea acoperișurilor solide, a pereților etanși și a împrejmuirilor bine închise; separarea speciilor (găini, rațe, curcani) pentru a reduce transmiterea între ele; recunoașterea semnelor de îmbolnăvire (scăderea consumului de hrană sau apă, mortalitate bruscă, semne respiratorii). Dacă apar suspiciuni, recomandarea este izolarea păsărilor bolnave și anunțarea imediată a medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau a Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene. De ce contează pentru sectorul avicol Din perspectiva impactului operațional, campania pune presiune pe zona de gospodării și micro-exploatații să aplice reguli mai stricte, într-o perioadă în care riscul crește sezonier. În ferme, sursa majorității infecțiilor este indicată ca fiind contactul indirect cu păsările sălbatice, ceea ce face ca măsurile de control al accesului și igienă să fie esențiale pentru limitarea răspândirii. (Informațiile sunt atribuite în materialul Economedia agenției Agerpres.) [...]
Comisia Europeană a deblocat plata ajutorului pentru fermele de porci , astfel că schema națională poate trece de la cereri la verificări și autorizare la plată până la finalul anului, potrivit Agronet . Decizia a venit pe 24 septembrie 2026, chiar în ultima zi stabilită de APIA pentru depunerea solicitărilor, iar sprijinul poate ajunge la maximum 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pe întreprindere. Schema are un buget de aproximativ 58,8–59 milioane lei (circa 11,5 milioane euro) și este instituită prin Legea nr. 175/2026. Până la aprobarea de la Bruxelles, plata era condiționată de acordul Comisiei Europene, condiție care acum a fost eliminată. Cum se calculează sprijinul: pe loc de cazare, nu pe numărul de porci Ajutorul nu se acordă „pe cap de animal”, ci în funcție de numărul de locuri de cazare eligibile din exploatație. Cuantumurile din schemă sunt: 11,9 euro/loc de cazare pentru porcii grași; 13,7 euro/loc de cazare pentru scroafe și scrofițe de reproducție; plafon maxim: 50.000 euro/întreprindere (nu o sumă automată pentru fiecare beneficiar). Publicația dă și exemple de calcul: la o fermă de îngrășare, 1.000 de locuri eligibile ar însemna 11.900 euro, iar 3.000 de locuri – 35.700 euro. Plafonul de 50.000 euro începe să limiteze calculul teoretic de la aproximativ 4.202 locuri (îngrășare) și 3.650 locuri (reproducție). Cine este eligibil și ce condiții trebuie îndeplinite Schema se adresează fermelor comerciale autorizate sanitar-veterinar, care desfășoară activități de creștere și/sau reproducție în perioada 1 martie–31 decembrie 2026 . Printre condițiile menționate se numără: autorizație sanitar-veterinară valabilă la data depunerii cererii; înscriere în Registrul Unic de Identificare și existența unui cod unic APIA; cel puțin un ciclu de producție raportat la capacitatea exploatației (pentru îngrășare); efectiv mediu de minimum 30% din capacitate (pentru reproducție); întreprinderea să nu fi fost în lichidare sau faliment la 28 februarie 2026. Ajutorul este acordat ca grant direct , pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare asociate scumpirilor la combustibili și îngrășăminte. Calendar: cererile s-au închis, urmează verificarea și plata până la 31 decembrie Cererile au putut fi depuse la APIA în intervalul 1–24 septembrie 2026 (inclusiv) , la centrele județene sau la Centrul Municipiului București, împreună cu documentele justificative prevăzute în ghidul schemei. Decizia Comisiei Europene din 24 septembrie nu deschide o nouă sesiune, ci deblochează o schemă pentru care cererile erau deja în curs. Legea prevede că plățile trebuie făcute până la 31 decembrie 2026 , iar pasul rămas este verificarea cererilor și stabilirea sumelor eligibile pentru fiecare beneficiar. Schema a fost autorizată în cadrul temporar european pentru ajutoare de stat legate de criza din Orientul Mijlociu (adoptat la 29 aprilie 2026), care permite sprijinirea sectoarelor afectate de creșterea costurilor. [...]
O creștere a producției de porumb a Chinei cu 5–8 milioane de tone ar putea pune presiune pe prețuri și pe fluxurile comerciale , într-un moment în care importurile chineze sunt așteptate să scadă ușor, potrivit informațiilor prezentate de AGRO TV , care citează Reuters via AGERPRES. Anunțul a fost făcut de Zhang Dalong , director de cercetare la COFCO (companie de stat chineză din agribusiness), pe fondul unor rezultate bune în nordul țării. În acest context, oficialul a indicat că livrările de porumb din SUA „nu sunt încă o opțiune”, deoarece rămân neviabile economic. Ce se schimbă în cererea Chinei Estimarea prezentată pentru anul agricol 2026/2027 indică importuri de porumb de 3,5 milioane de tone, în scădere cu 170.000 de tone față de anul precedent. Zhang Dalong a detaliat și o structură orientativă a provenienței: 1,2 milioane de tone din Brazilia; 1,2 milioane de tone din Argentina; 900.000 de tone din SUA; restul, de la alți furnizori. În paralel, el a descris o dinamică mixtă în producția internă: în nord-est a crescut suprafața semănată, dar au scăzut randamentele, în timp ce în nordul Chinei producția și calitatea s-au îmbunătățit. De ce urmăresc traderii relația China–SUA Traderii globali urmăresc dacă Beijingul va majora achizițiile de produse agricole din SUA, în condițiile în care cele două țări au prezentat o listă de produse pentru care sunt reduse taxele vamale, inclusiv porumb, grâu și uleiuri vegetale, potrivit Reuters. Totuși, reprezentantul COFCO a susținut că importurile de porumb din SUA nu mai sunt viabile comercial „chiar cu taxe vamale de 1%”, deoarece marjele la import rămân negative. Context: presiune deja vizibilă în prețuri Informațiile din China vin la o zi după un raport al Departamentului Agriculturii al SUA (USDA), care a indicat o creștere cu circa 6 milioane de tone a producției estimate pentru sezonul 2026/2027, evoluție care a fost urmată de o scădere puternică a prețurilor la porumb pe bursa din Chicago, conform materialului. Alte estimări pentru cereale furajere Pe lângă porumb, Zhang Dalong a prezentat și estimări pentru alte importuri: sorg: 8 milioane de tone în 2026/2027, în creștere cu 550.000 de tone; orz: 10 milioane de tone, în scădere anuală cu 3,14 milioane de tone. Pentru trimestrul al patrulea, el a indicat importuri estimate de 400.000 de tone de porumb, 2,95 milioane de tone de sorg și 2,6 milioane de tone de orz. În lipsa unor detalii suplimentare despre calendarul exact al achizițiilor și despre nivelurile de preț vizate, rămâne de urmărit dacă revizuirea producției interne a Chinei se va traduce într-o reducere efectivă a cererii pe piața internațională și într-o presiune suplimentară asupra cotațiilor. [...]
Ungaria extinde irigațiile de urgență folosind apa din iazurile piscicole , o soluție operațională care poate aduce rapid resurse de apă către agricultură în anii de secetă, potrivit G4Media . Fermele piscicole colaborează cu autoritatea națională a apelor pentru a utiliza apa rămasă în bazinele mari după recoltarea peștilor, astfel încât aceasta să fie direcționată către irigarea terenurilor agricole afectate de secetă și către parcuri. Informația este transmisă de Reuters, citată de Agerpres. Contextul este o vară cu secetă accentuată și valuri de căldură la nivel european, care a dus la scăderi record ale nivelului râurilor, cu efecte asupra transportului fluvial și asupra activității centralei nucleare de la Paks . Ce se schimbă în utilizarea apei din iazuri În mod tradițional, apa din bazine era deversată în canale și râuri după strângerea peștilor. În ultimii ani, Organizația Interprofesională pentru Acvacultură și Pescuit din Ungaria (MA-HAL) a redirecționat o parte din această apă către zone umede din apropiere. Acum, pe fondul cererii crescute, fermierii și reprezentanții parcurilor naționale solicită acces la această resursă, iar MA-HAL spune că vrea să extindă programul la nivel național, la toate bazinele din țară, care ar conține aproape 300 milioane metri cubi de apă. De ce contează pentru agricultură și managementul apei Miza este creșterea rapidă a disponibilității apei pentru irigații, într-un moment în care sursele clasice sunt sub presiune. În august, guvernul ungar a anunțat o strategie care prioritizează „metodele naturale de reținere a apei”, cu scopul de a limita pe viitor pagubele produse de secetă. Șeful MA-HAL, Nandor Puskas, a argumentat extinderea programului prin rolul iazurilor în perioadele critice: „În 2026, iazurile noastre cu pești au reprezentat ultima sursă de apă pentru multe viețuitoare. De aceea este important să extindem programul la nivel național.” Deși în această toamnă a plouat și seceta nu mai este la fel de severă, premierul Peter Magyar a recunoscut urgența investițiilor și a lucrărilor de gestionare a apei: „Ar fi trebuit să începem aceste lucrări cu ani în urmă. Am întârziat cu câțiva ani. Dar aceasta nu poate fi o scuză.” [...]
Prețul florii-soarelui rămâne blocat la 473 euro/tonă FOB Constanța , deși exporturile României au accelerat la început de sezon, pentru că oferta puternică din bazinul Mării Negre și competiția pe lanțul uleiului limitează spațiul de scumpire, potrivit Agrointel . În săptămâna 2–9 octombrie, oleaginoasele au fost sub presiune: floarea-soarelui a scăzut cu 4 euro/tonă, iar rapița cu 18 euro/tonă. În paralel, piața cerealelor a mers în direcții opuse: grâul a urcat cu 6 euro/tonă (cerere de export activă), în timp ce porumbul a coborât cu 7 euro/tonă, pe fondul avansului recoltării și al creșterii ofertei. Exporturi mai mari, dar concurență și estimări divergente de producție România a intrat în sezonul 2026/27 cu estimări diferite privind producția de floarea-soarelui: 2,8 milioane tone (USDA) versus 2,45 milioane tone (Coceral). În același timp, exporturile extra-UE au pornit mai tare decât anul trecut: 130.920 tone de la începutul sezonului, cu 26% peste intervalul similar din 2025 (circa 116.523 tone). Turcia rămâne principala destinație, cu 76.550 tone, însă sub nivelul de anul trecut pentru perioada comparabilă (103.060 tone). Cererea din interiorul UE este susținută de recolte afectate de secetă în unele regiuni, dar, pentru prețurile interne, publicația notează că ritmul exporturilor ajută la absorbția recoltei fără a garanta o creștere consistentă a cotațiilor. Factorul care apasă decisiv este concurența regională: recoltele „aproape record” din Rusia, Ucraina și Bulgaria, care limitează perspectivele unei scumpiri puternice în România. Semnale din regiune: Rusia apasă pe preț la ulei, Ucraina are probleme logistice Pe piața uleiului de floarea-soarelui, Rusia își consolidează poziția la export cu prețuri cu 10–15 dolari/tonă (aprox. 45–70 lei) sub cele ucrainene, potrivit Uniunii Agrare Ucrainene (UAC) , citată de Agrointel. În același timp, exporturile Ucrainei încetinesc, iar atacurile asupra porturilor din Marea Neagră au majorat costurile logistice cu cel puțin 50 dolari/tonă (aprox. 230 lei) față de sfârșitul lunii iulie și au prelungit transportul către Egipt până la 30 de zile. În acest context, chiar dacă România exportă mai mult la început de sezon, piața rămâne ancorată într-o competiție regională dură, care reduce șansele unei creșteri rapide a prețului la floarea-soarelui pe termen scurt. [...]
Raportul USDA din octombrie menține neschimbate estimările de producție pentru principalele culturi din România, dar taie puternic soia , printr-o reducere a suprafeței, într-un context internațional care poate influența direct prețurile și oportunitățile de export, potrivit Agrointel . România: cifre stabile la grâu și porumb, corecție doar la soia În raportul WASDE (World Agricultural Supply and Demand Estimates) pe octombrie, USDA păstrează neschimbate estimările pentru România la: grâu: 12,5 milioane tone (2,375 milioane hectare) orz: 3,45 milioane tone (635.000 hectare) porumb: 7,837 milioane tone (1,68 milioane hectare) floarea-soarelui: 2,8 milioane tone (1,17 milioane hectare) rapiță: 3,22 milioane tone (1 milion de hectare) Singura ajustare este la soia: producția este redusă la 240.000 tone, de la 310.000 tone, după ce suprafața scade la 103.000 hectare, de la 143.000 hectare (minus 28%). Context extern: presiune pe porumb, tablou mixt la grâu Miza pentru fermieri și traderi nu este doar stabilitatea estimărilor locale, ci direcția pieței globale. La porumb, USDA a majorat semnificativ estimarea producției americane (407,3 milioane tone, de la 401,3 milioane tone) și a urcat stocurile finale din SUA la 47 milioane tone (de la 39,8 milioane tone). La nivel mondial, stocurile finale cresc cu 8,3 milioane tone, la 280,4 milioane tone, evoluție care, potrivit articolului, pune presiune pe prețuri într-o piață care aștepta o ofertă americană mai strânsă. În paralel, în UE apar reduceri de producție la porumb (48 milioane tone), iar în Franța producția este prognozată cu 38% sub cea de anul trecut, pe baza rezultatelor din recoltare și a estimărilor guvernamentale revizuite. La grâu, USDA reduce exporturile Rusiei cu 3 milioane tone, la 40 milioane tone, cel mai scăzut nivel din ultimii ani, în timp ce producția UE este revizuită în jos la 133 milioane tone, iar comerțul mondial este estimat la circa 209 milioane tone. De ce contează pentru România: fereastră de export, condiționată de logistică În lectura Agrointel , combinația dintre exporturile rusești la minimul ultimilor cinci ani și deficitul de porumb din unele zone ale UE poate crește nevoia de marfă din regiune. România, cu „un excedent exportabil mare la grâu și porumb”, ar putea beneficia, dacă fluxurile logistice prin Constanța rămân funcționale. [...]
