Tag: bruxelles
Știri despre „bruxelles”

Rutte afirmă că Europa nu se poate apăra fără SUA - NATO solicită dublarea cheltuielilor militare
Europa nu se poate apăra fără sprijinul militar al SUA , a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte , potrivit AP . Rutte a subliniat că Europa ar trebui să își dubleze cheltuielile militare pentru a putea să se apere singură, în absența sprijinului american. În cadrul unei întâlniri cu parlamentarii europeni la Bruxelles, Rutte a afirmat că Europa și Statele Unite au nevoie una de cealaltă, subliniind că ideea unei apărări europene fără SUA este nerealistă. Această declarație vine în contextul unor tensiuni în cadrul NATO, cauzate de amenințările recente ale președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda, teritoriu semiautonom al Danemarcei, aliat NATO. De asemenea, Trump a amenințat cu impunerea de noi tarife asupra susținătorilor europeni ai Groenlandei, dar și-a retras ulterior amenințările după ce a fost atins un „cadru” de acord privind insula bogată în resurse minerale, cu ajutorul lui Rutte. Detaliile acestui acord rămân însă neclare. La summitul NATO de la Haga din iulie, aliații europeni, cu excepția Spaniei, și Canada au fost de acord cu cererea lui Trump de a investi un procent similar din produsul intern brut (PIB) în apărare ca și Statele Unite, în următorul deceniu. Aceștia s-au angajat să cheltuiască 3,5% din PIB pentru apărare și încă 1,5% pentru infrastructura de securitate, totalizând 5% din PIB până în 2035. „Dacă chiar vreți să mergeți pe cont propriu, uitați că puteți ajunge acolo cu 5%. Va fi 10%. Trebuie să vă dezvoltați propria capacitate nucleară. Asta costă miliarde și miliarde de euro,” a avertizat Rutte. Franța a condus apelurile pentru ca Europa să își dezvolte „autonomia strategică”, iar sprijinul pentru această poziție a crescut de când administrația Trump a avertizat anul trecut că prioritățile sale de securitate se află în altă parte și că europenii vor trebui să se descurce singuri. Rutte a subliniat că, fără Statele Unite, Europa ar pierde „garantul suprem al libertății noastre, care este umbrela nucleară a SUA”. [...]

Lavrov contestă legătura Groenlandei cu Danemarca - Mesaj politic pe fondul tensiunilor arctice
Serghei Lavrov a contestat legătura „naturală” dintre Groenlanda și Danemarca , într-o declarație făcută marți la Moscova, potrivit Digi24 . Șeful diplomației ruse a susținut că insula ar fi rezultatul unei „cuceriri coloniale”, pe fondul reaprinderii disputelor geopolitice legate de Arctica și al tensiunilor dintre SUA și Europa. Contextul este dat de poziția președintelui american Donald Trump , care a spus că își dorește „controlul deplin” asupra Groenlandei, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, invocând motive de securitate națională. Sâmbătă, Trump a anunțat că intenționează să impună tarife vamale împotriva mai multor aliați europeni care se opun unei potențiale preluări a insulei de către SUA. În acest cadru, Moscova a transmis că nu are intenția de a interveni în dosarul Groenlandei și a respins ideea că ar urmări preluarea controlului asupra insulei, o sugestie atribuită lui Trump. Digi24 notează că Rusia a privit favorabil diviziunile tot mai vizibile dintre SUA și Europa pe această temă, dar s-a arătat iritată de asocierea cu un astfel de scenariu. „Nu a fost nici o parte naturală a Norvegiei, nicio parte naturală a Danemarcei. Este o cucerire colonială. Faptul că locuitorii sunt acum obişnuiţi cu asta şi se simt confortabil este o altă chestiune”, a mai spus Lavrov. Disputa are și o dimensiune economică imediată, prin amenințarea cu tarife. Țările europene au afirmat că anunțul lui Trump privind taxele vamale ar încălca un acord comercial încheiat cu administrația sa anul trecut, iar liderii UE urmează să discute posibile represalii la un summit de urgență programat joi, la Bruxelles. [...]

Presa maghiară acuză Comisia Europeană că favorizează România; reacția experților români
Alocările recente de fonduri europene către România au stârnit reacții critice în presa din Ungaria , mai multe publicații susținând că Bruxelles-ul, sub conducerea Ursulei von der Leyen, ar favoriza România în detrimentul Budapestei. Potrivit Digi24 , acest val de nemulțumiri apare în contextul în care Ungaria are fondurile europene blocate de peste doi ani, din cauza problemelor legate de statul de drept. Profesorul de economie Christian Năsulea susține că reacția maghiară reflectă în principal consecințele deciziilor politice luate de guvernul Viktor Orban. România, chiar dacă nu a avut în ultimii ani o guvernare excepțională, a menținut o direcție pro-europeană clară , care a permis Comisiei Europene să colaboreze mai eficient cu autoritățile de la București. „Este o chestiune internă a Ungariei. România nu a fost favorizată, ci pur și simplu nu a blocat reformele și a colaborat cu Bruxelles-ul” , afirmă Năsulea. De ce a primit România fonduri suplimentare Economistul menționează mai multe motive pentru care România a reușit să atragă sume importante de fonduri europene: Deschiderea către Bruxelles : în ultimele 6 luni, autoritățile române au colaborat activ cu Comisia Europeană. Reformularea planurilor PNRR : reeșalonarea și regândirea unor componente ale Planului Național de Redresare și Reziliență. Semne de progres în gestionarea fondurilor : conform datelor oficiale, eficiența în absorbția fondurilor pare să fi crescut recent. Chiar și în acest context pozitiv, Năsulea avertizează că România nu este o poveste de succes completă . Reforme structurale, în special în justiție și la nivelul companiilor de stat, sunt încă întârziate, iar sistemul continuă să fie afectat de rezistențe și privilegii vechi. Ce spun criticile presei ungare și cum le interpretează specialiștii Publicațiile din Ungaria au denunțat ceea ce numesc o „schimbare de abordare fără precedent” la Bruxelles. Năsulea însă consideră că această atitudine reflectă nemulțumirea crescândă față de politica internă a guvernului Orban și izolarea față de instituțiile europene. „În Ungaria se iau frecvent decizii contrare politicii europene, iar presa reflectă frustrările populației. Nu e o chestiune de relații externe, ci una de politică internă maghiară” , a explicat Năsulea. Acesta mai adaugă că deși în România reformele se mișcă lent, pare să existe voință politică, iar acest lucru este esențial pentru îmbunătățirea relației cu UE pe termen lung. [...]
