Știri
Știri din categoria Agricultură
Aproape 100.000 de fermieri riscă să piardă subvențiile dacă nu depun cererea APIA până la 5 iunie 2026, iar agenția anunță că după acest termen-limită nu mai pot fi înregistrate solicitări, potrivit AGRO TV.
APIA a transmis vineri, într-o postare pe Facebook, un avertisment către fermieri: „Nu amânați depunerea cererii!”, reamintind că termenul final pentru Campania 2026 este 5 iunie 2026.
Conform unui comunicat al APIA remis redacției AgroTV, până la data publicării informației fuseseră depuse 609.365 de cereri de plată, pentru o suprafață de 7.382.439,95 hectare.
Prin comparație, anul trecut au fost depuse 708.012 cereri, pentru 9.875.710 hectare. Din acest decalaj, publicația estimează că încă mai sunt circa 100.000 de fermieri care trebuie să depună cererile, pentru aproximativ 2,5 milioane de hectare.
Pentru a accelera depunerile în ultima săptămână, conducerea agenției a decis ca activitatea de primire a cererilor să continue și sâmbătă, 30 mai, mai arată sursa citată.
APIA recomandă, totodată, ca fermierii să respecte programările stabilite și să finalizeze depunerea cererilor în timp util.
Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează prin aplicația AGI Online, precizează articolul.
Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a transmis că accesarea sprijinului financiar din Politica Agricolă Comună depinde de depunerea cererii de plată, ca prim pas pentru obținerea finanțării.
Recomandate
APIA a început să elibereze adeverințe care le permit crescătorilor de animale să ia credite-punte de până la 90% din subvențiile estimate , un mecanism care poate aduce lichiditate rapidă în ferme înainte de plata efectivă a sprijinului, potrivit Agrointel . Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) spune că adeverințele sunt emise pentru fermierii care vor să acceseze credite bancare în cadrul intervențiilor din sectorul zootehnic aferente Campaniei 2026, respectiv: PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte; PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – carne vită; PD-23 Sprijin cuplat pentru venit – bivolițe de lapte; PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – ovine-caprine. Adeverințele se eliberează în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții financiare bancare și nebancare, precum și cu fonduri de garantare din domeniul agricol. Documentul este emis la solicitarea scrisă a fermierului și atestă depunerea Cererii de plată în Campania 2026, confirmând și numărul de animale pentru intervențiile menționate. APIA precizează că eliberarea se face conform procedurilor transmise spre aplicare centrelor județene. Cum se calculează finanțarea și care sunt costurile maxime ale creditului Valoarea finanțării poate ajunge la 90% din suma rezultată din înmulțirea cuantumului unitar minim planificat (conform Planului Strategic PAC 2023–2027 , pentru anul de cerere 2026) cu numărul de animale confirmate prin adeverință, pentru fiecare intervenție. Pe partea de costuri, APIA reamintește prevederile Ordinului MADR nr. 703/2013: dobânda pentru creditele acordate de instituțiile financiar-bancare este de ROBOR la 6 luni + maximum 2% , iar pentru instituțiile financiare nebancare de ROBOR la 6 luni + maximum 8% . Garanții de stat și recomandarea APIA pentru fermieri Creditele pot fi garantate prin fondurile de garantare menționate de APIA: Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM). Directorul general al APIA, Adrian Pintea, atrage atenția asupra comisioanelor și a costului total al finanțării: „În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, atragem atenția fermierilor (...) să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare (...) în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.” APIA mai precizează că toate convențiile încheiate cu instituțiile bancare și nebancare și cu FGCR/FNGCIMM urmează să fie publicate pe site-ul instituției, în secțiunea „Convenții, Acorduri, Protocoale”. [...]
APIA deschide accesul la credite-punte pentru zootehnie, cu finanțare de până la 90% din sprijinul estimat , prin eliberarea de adeverințe care confirmă depunerea cererii și efectivele eligibile în Campania 2026, potrivit Agricover . Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că începe eliberarea acestor documente pentru crescătorii de animale care intenționează să contracteze credite bancare în cadrul intervențiilor din sectorul zootehnic aferente Campaniei 2026. Miza este una de lichiditate: adeverința funcționează ca document-suport pentru finanțări destinate susținerii activităților curente (capital de lucru), înainte de încasarea efectivă a subvențiilor. Ce scheme de sprijin sunt acoperite Adeverințele sunt emise pentru următoarele intervenții (scheme) din zootehnie: PD-21 – sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte PD-22 – sprijin cuplat pentru venit – carne vită PD-23 – sprijin cuplat pentru venit – bivolițe de lapte PD-24 – sprijin cuplat pentru venit – ovine-caprine Cum se emit adeverințele și ce confirmă Documentele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții financiare bancare și nebancare, precum și cu fonduri de garantare din domeniul agricol. La solicitarea scrisă a fermierului, APIA emite o adeverință care: confirmă depunerea Cererii de plată în Campania 2026; atestă numărul de animale eligibile pentru intervențiile din sectorul zootehnic. APIA precizează că adeverințele se eliberează conform procedurilor transmise către Centrele Județene APIA. Cât se poate finanța și în ce condiții de dobândă Valoarea finanțării poate ajunge până la 90% din suma calculată prin înmulțirea cuantumului unitar minim planificat în Planul Strategic PAC 2023–2027 (pentru anul de cerere 2026) cu numărul de animale confirmate prin adeverință, pentru fiecare intervenție. Garanțiile pentru creditele acordate fermierilor sunt asigurate de: Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR); Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM). În ceea ce privește costul finanțării, conform Ordinului MADR nr. 703/2013: pentru creditele acordate de instituțiile financiar-bancare, dobânda este RON-ROBOR 6M + maximum 2% ; pentru instituțiile financiare nebancare, dobânda poate ajunge la RON-ROBOR 6M + maximum 8% . Avertismentul APIA: atenție la costul total Directorul general al APIA, Adrian Pintea, recomandă fermierilor să compare atent ofertele, în special comisioanele și costul total al finanțării: „În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, atragem atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.” APIA mai precizează că toate convențiile încheiate cu instituțiile bancare și nebancare și fondurile de garantare urmează să fie publicate pe site-ul instituției, în secțiunea „Convenții, Acorduri, Protocoale”. [...]
Fermierii din agricultura ecologică ar urma să vadă banii în cont în această săptămână , după ce APIA face zilnic autorizări la plată pentru subvențiile aferente Măsurii 11, potrivit Agrointel . Informația a fost transmisă de directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , Adrian Pintea , ca răspuns la întrebările fermierilor privind întârzierile la plata subvențiilor pentru agricultura ecologică. Șeful APIA a indicat că schemele pentru ecologic „vor intra la plată din această săptămână”. Întârzierile au alimentat nemulțumiri mai ales în cazul dosarelor aflate în verificări suplimentare sau în recalculări. În acest context, Pintea a susținut că „zilnic se fac autorizări la plată” și că nu există județe excluse de la plăți. „Zilnic se fac autorizări la plată, o să vedeți săptămâna viitoare și banii în cont!” Ce înseamnă operațional pentru fermieri Pentru beneficiarii Măsurii 11, mesajul APIA indică o accelerare a fluxului de autorizare și o fereastră scurtă de așteptare până la intrarea efectivă a banilor în cont, în condițiile în care autorizarea și plata propriu-zisă nu sunt simultane. Termenul-limită al campaniei de plată APIA reamintește că plata subvențiilor se încheie oficial la 30 iunie, termen care rămâne reperul final pentru închiderea plăților din această etapă. [...]
APIA a început plățile pentru renta viageră agricolă 2025, virând 12.008.615 lei către 8.162 de beneficiari , potrivit AGRO TV . Sumele sunt achitate prin centrele județene ale agenției, după vizarea carnetelor de rentier agricol și autorizarea la plată. Conform comunicatului citat, în perioada 1 martie–27 mai 2026 au fost vizate la nivel național 14.222 de carnete de rentier agricol. În același interval, APIA a autorizat la plată 12.475 de beneficiari, dintre care: 12.070 rentieri agricoli, pentru o sumă totală de 17.763.609 lei; 405 moștenitori, pentru o sumă totală de 287.515 lei. Termene-limită pentru documente și solicitări APIA precizează că rentierii agricoli (sau împuterniciții/mandatarii/curatorii acestora) pot transmite documentele necesare pentru acordarea rentei viagere agricole aferente anului 2025 până la 31 august 2026 . Pentru moștenitorii rentierilor decedați, plata rentei cuvenite până la data decesului poate fi solicitată prin depunerea documentelor justificative prevăzute de legislație, la orice centru județean APIA, până la 15 octombrie 2026 , inclusiv. Cum se face vizarea și când intră banii Viza anuală pe carnetele de rentier agricol poate fi solicitată: prin prezentare la sediile centrelor județene APIA (inclusiv Centrul Municipiul București); prin mijloace electronice de comunicații; prin poștă sau curier. Plata rentei viagere agricole se face într-o singură tranșă anuală, cel târziu până la 30 noiembrie 2026 , prin mandat poștal sau virament bancar, în funcție de opțiunea beneficiarului, mai arată instituția pe site-ul APIA . [...]
APIA a început să elibereze adeverințe care permit crescătorilor eligibili de oi și capre să ia credite garantate cu subvenția europeană pe cap de animal , în condițiile în care pentru 2026 cuantumul planificat al sprijinului cuplat (SCVZ) este de 20,80 euro/cap (aprox. 104 lei), potrivit AgroInfo . Mecanismul vizează crescătorii de ovine și/sau caprine eligibili pentru „sprijin cuplat pentru venit zootehnic” (SCVZ) și le oferă acces la finanțare înainte de plata efectivă a subvenției, pe baza unei adeverințe eliberate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . APIA a anunțat că a demarat eliberarea acestor adeverințe miercuri, 27 mai 2026. Ce sume sunt prevăzute în PNS 2023–2027 pentru ovine/caprine AgroInfo arată că informațiile provin din Planul Național Strategic 2023–2027 , unde pentru intervenția PD-24 „Sprijin cuplat pentru venit ovine/caprine” sunt menționate următoarele repere: cuantum unitar planificat: 20,80 euro/cap (aprox. 104 lei/cap ); cuantum minim: 12,54 euro/cap (aprox. 63 lei/cap ); cuantum maxim: 24,00 euro/cap (aprox. 120 lei/cap ). Publicația notează că, pentru anul trecut, APIA a achitat crescătorilor cuantumul minim al acestei subvenții. De ce contează: subvenția poate fi „monetizată” mai devreme prin credit Eliberarea adeverințelor are un impact operațional direct pentru fermele de ovine și caprine: subvenția viitoare poate fi folosită ca garanție pentru împrumuturi, ceea ce poate îmbunătăți lichiditatea într-o perioadă în care cheltuielile curente (furaje, lucrări, servicii) apasă pe cash-flow. AgroInfo nu precizează în articol condițiile de creditare (dobânzi, bănci participante) sau calendarul plăților efective, astfel că rămâne neclar în ce măsură accesul la finanțare va depinde de ofertele comerciale ale creditorilor și de ritmul de procesare al APIA. [...]
Fermierii europeni cer schimbări rapide în reguli și taxe care le apasă costurile , de la îngrășăminte și CBAM până la comerțul cu Mercosur, pe agenda discuțiilor de la Bruxelles, potrivit AGRO TV . Subiectele au fost ridicate în jurul ultimei reuniuni a Consiliului AgriFish, în întâlniri ale delegației COPA-COGECA cu reprezentanți ai președinției Consiliului și cu comisarul european pentru comerț, pe baza unui comunicat al Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC). Miza, din perspectiva fermierilor și cooperativelor, este una de reglementare cu efect direct în cash-flow: organizațiile susțin că noile taxe și mecanisme birocratice cresc artificial costurile de producție și întârzie compensările, într-un moment în care sectorul este „subcapitalizat și puternic îndatorat”, conform comunicatului citat. Îngrășăminte și CBAM: presiune pe capitalul de lucru Prima temă vizează fertilizanții și include un pachet de solicitări: eliminarea temporară a tarifelor la îngrășăminte (cu excepția Rusiei și Belarusului) și suspendarea măsurilor antidumping pentru importurile de UAN din SUA și Trinidad și Tobago. AAC afirmă că o decizie „de vinerea trecută” ar trebui prelungită cu „minimum 1 an” pentru a-și păstra efectul. În același capitol, fermierii cer: mai multă flexibilitate în Directiva privind nitrații, pentru a facilita utilizarea gunoiului de grajd și a digestatului, unde este justificat agronomic; suspendarea CBAM (mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon) și mecanisme de compensare pentru fermieri și cooperative sau reducerea „de la 1% la 0,1%” a taxei nou impuse; reguli obligatorii de transparență pe piața îngrășămintelor, pe motiv că măsurile voluntare nu ar preveni speculațiile. În comunicatul AAC este citat Florentin Bercu (reprezentant AAC în conducerea COGECA), care avertizează asupra efectului de blocare a banilor la achiziție și a întârzierii restituirilor. „Agricultorii europeni sunt subcapitalizați și puternic îndatorați; nu mai pot oferi credite sau sprijin financiar autorităților naționale și europene (...).” Tot în acest context, comunicatul indică un ordin de mărime pentru CBAM: „820 de milioane de euro numai în 2026” (aprox. 4,1 miliarde lei), sumă menționată ca exemplu de impact la nivelul mecanismului. Mercosur: condiții mai dure pentru importuri și certificate obligatorii A doua temă este acordul UE–Mercosur. COPA și COGECA spun că susțin comerțul deschis, dar cer implementare „echitabilă” și monitorizare atentă, invocând epuizarea rapidă a unor contingente tarifare (exemplul din comunicat: contingentul inițial pentru miere, epuizat în mai puțin de o săptămână doar de Argentina). Printre cereri se află obligativitatea certificatelor de sănătate (sanitar-veterinare sau fitosanitare) pentru produsele agroalimentare importate și suspendarea livrărilor de carne de vită și alte produse de origine animală din Brazilia (sau din alte țări care nu respectă normele UE) până la garantarea respectării „depline și efective” a regulilor. Etichetarea originii: extinderea obligativității A treia temă este etichetarea de origine. Fermierii salută discuția inițiată de mai multe state membre și susțin extinderea etichetării obligatorii, cu indicarea cel puțin „UE/non-UE” ca bază comună și, pentru unele sectoare, etichetarea țării/țărilor de origine. Uleiul de soia și riscul iLUC: efecte în lanț în zootehnie A patra temă privește propunerea de clasificare a uleiului de soia ca materie primă cu risc ridicat de efecte iLUC (Schimbarea Indirectă a Destinației Terenurilor). COPA-COGECA avertizează că restricționarea utilizării uleiului de soia în biocombustibili ar reduce procesarea soiei în Europa, ceea ce ar însemna disponibilitate mai mică de șrot (făină) de soia pentru hrana animalelor și costuri mai mari pentru fermieri. Organizațiile cer Consiliului să reevalueze propunerea, invocând consecințe pentru reziliența alimentară și energetică. Lactate: stabilizare inegală și riscuri comerciale A cincea temă este piața produselor lactate. COPA-COGECA vorbește despre semne de stabilizare pe anumite piețe, dar „inegală” între statele membre, în timp ce costurile de producție rămân ridicate (îngrășăminte, furaje, energie). În plus, comunicatul menționează incertitudini comerciale, inclusiv cerere mai slabă din China și riscul de perturbări ale rutelor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz, cu potențial impact asupra exporturilor către Asia și Orientul Mijlociu. PAC și regula N+2 vs N+3: risc de complicații administrative A șasea temă vizează implementarea Politicii Agricole Comune (PAC) și preocupările legate de trecerea de la regula N+2 la N+3, cu referire la dificultăți semnalate de Bulgaria. COPA-COGECA cere Consiliului și Comisiei o soluție „practică și simplă” pentru derularea programelor de dezvoltare rurală și plăți la timp către beneficiari. Prădători piscivori: cereri de gestionare la nivel UE A șaptea temă privește impactul prădătorilor piscivori, în special al cormoranului mare, asupra pescuitului și acvaculturii. COPA-COGECA solicită măsuri de gestionare mai puternice și coordonate, flexibilitate mai mare pentru statele membre și proceduri de derogare mai simple, în contextul procesului de simplificare a legislației de mediu și al „testului de rezistență” pentru directivele privind păsările și habitatele. În ansamblu, mesajul fermierilor către decidenții UE este că pachetul de reguli și taxe trebuie calibrat astfel încât să nu blocheze finanțarea activității curente și investițiile, într-un sector care funcționează sezonier și are nevoie de lichiditate exact în momentele-cheie ale ciclului agricol. [...]
