Știri
Știri din categoria Agricultură
Reforma PAC 2028–2034 ar putea reduce cu aproape 5 miliarde de euro finanțarea pentru România, iar o delegație a Clubului Fermierilor Români a mers la Bruxelles pentru întâlniri care au vizat tocmai înțelegerea și influențarea acestor schimbări, potrivit Agro Business.
Delegația a participat luna trecută la o sesiune de lucru la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE, la FFA Annual Conference 2026 (Forum for the Future of Agriculture) și la o vizită la Parlamentul European, găzduită de eurodeputatul Maria Grapini, membră în Comisia de Agricultură.
Grupul a fost format din 17 tineri absolvenți ai programelor de formare ale Clubului, lideri de echipă la „Maratonul de Business” din cadrul programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”.
În discuția de la Reprezentanța Permanentă, purtată cu Achim Irimescu (fost ministru al agriculturii și negociator al aderării României la UE), delegația a analizat reforma Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2028–2034.
Conform informațiilor prezentate, bugetul PAC ar urma să scadă de la 37% din bugetul UE la 14,8% în 2028–2034, iar alocarea totală pentru România s-ar reduce cu aproape 5 miliarde de euro, de la 21,5 miliarde de euro (aprox. 107,5 miliarde lei) la 16,57 miliarde de euro (aprox. 82,9 miliarde lei).
Materialul indică mai multe modificări cu impact operațional și financiar pentru fermieri:
La Parlamentul European, delegația a primit o prezentare a procedurii legislative (de la propunerea Comisiei, la negocierile în „trialog” cu Consiliul și până la votul final în plen). Un punct evidențiat este că rezoluțiile Parlamentului nu sunt acte legislative și nu sunt obligatorii.
În același context, este menționat că noul Regulament Vamal al UE ar urma să intre în vigoare în circa doi ani, iar România, care administrează peste 2.000 de puncte vamale la granița externă a UE, ar putea fi expusă la riscuri dacă nu are laboratoare de control și personal integru, inclusiv la posibile proceduri de infringement (proceduri UE pentru încălcarea obligațiilor).
Dincolo de componenta de reprezentare, miza imediată pentru sector este una de finanțare și condiționalitate: o PAC cu buget mai mic și cu reguli mai stricte ar putea schimba atât nivelul sprijinului, cât și modul în care fermele românești își planifică investițiile și accesul la subvenții în următorul ciclu bugetar.
„Legile care schimbă agricultura românească nu se scriu la București. Se negociază la Bruxelles. A înțelege cum, și a cunoaște pe cei care le construiesc, nu este un avantaj — este o necesitate. Mulțumim ELO, Reprezentanței Permanente și Parlamentului European pentru deschiderea cu care ne-au primit,” a declarat Andrew Brind, Manager Comunicare, Clubului Fermierilor Români.
Recomandate
Proiectul de amânare generală a datoriilor riscă să blocheze finanțarea pe lanțul agricol , prin mutarea scadențelor și a riscului către campaniile următoare și prin tensionarea relației dintre ferme, furnizori și creditori, potrivit Agronet . Clubul Fermierilor Români și reprezentanți ai distribuției de inputuri critică inițiativa și cer, în schimb, instrumente de restructurare financiară și o analiză de impact înainte de orice intervenție legislativă. Inițiativa aflată în discuție este un proiect depus în Parlament, nu o facilitate în vigoare. În materialele analizate nu apare o formă adoptată a legii, norme de aplicare sau o procedură prin care fermierii să poată solicita deja suspendarea plăților. Ce ar acoperi suspendarea și de ce nu înseamnă „ștergerea” datoriilor Proiectul ar permite, la cererea debitorului, suspendarea unor rate și datorii scadente în 2026 până la 1 august 2027 și oprirea executărilor silite pe lanțul agricol, potrivit AGRO TV. Ar fi vizate obligații restante și rate scadente în 2026, inclusiv principal, dobânzi și comisioane, din contracte precum credite, leasinguri și datorii comerciale rezultate din cumpărarea sau furnizarea de resurse materiale agricole. Până la 1 august 2027 ar urma să fie suspendate și: executările silite; alte măsuri de recuperare a creanțelor; cererile de deschidere a procedurii de insolvență; recuperarea unor datorii pe lanțul dintre fermieri, distribuitori și furnizori. Publicația subliniază că suspendarea nu echivalează cu anularea datoriei: principalul rămâne de achitat, iar proiectul ar trebui să precizeze explicit tratamentul dobânzilor, costurilor de finanțare și noul calendar de rambursare. Efectul economic: presiune mai mare pe capitalul de lucru și pe „creditul furnizor” Criticii proiectului argumentează că o amânare până în vara lui 2027 poate oferi timp pentru încă o recoltă, dar nu garantează venituri suficiente pentru a acoperi simultan costurile noii campanii și obligațiile vechi. O fermă care intră în toamna lui 2026 cu datorii neachitate trebuie să finanțeze, în paralel, inputuri, lucrări, motorină, rate, arendă, salarii și cheltuieli curente, iar datoria amânată revine la plată în 2027. În dezbaterea AGRO TV, Mihai Moraru (Agro-Est Muntenia) a susținut că amânarea nu aduce capital nou în fermă și poate repeta problemele apărute după intervenții anterioare asupra plăților. El a indicat că firma sa ar mai avea de recuperat aproximativ 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei), din care circa 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) ar reprezenta creanțe considerate nerecuperabile, precizând că valoarea este o declarație a companiei și nu este însoțită în material de documente contabile publice. Un punct sensibil este „creditul furnizor” – situația în care inputurile sunt livrate primăvara și plătite după recoltă, furnizorul finanțând indirect campania. Dacă recuperarea creanțelor este suspendată prin lege, furnizorii ar putea reacționa prin: reducerea limitelor de credit acordate fermierilor; solicitarea unor avansuri mai mari; cererea de garanții suplimentare; scurtarea termenelor de plată; creșterea costurilor pentru riscul asumat; refuzul finanțării exploatațiilor cu datorii mari. Impactul nu ar fi uniform: fermele cu bilanț solid, contracte de vânzare și garanții pot păstra accesul la capital, în timp ce exploatațiile dependente de creditul furnizor și fără lichidități pentru înființarea culturilor sunt mai expuse. „Amânarea pe lanț nu funcționează”, a declarat Mihai Moraru în cadrul emisiunii. Clubul Fermierilor Români cere analiză de impact și soluții individuale de restructurare Florian Ciolacu , director executiv al Clubului Fermierilor Români , solicită evaluarea efectelor înaintea adoptării unei noi intervenții asupra contractelor, pe motiv că agricultura funcționează prin interdependențe între producători, bănci, instituții financiare nebancare, distribuitori, procesatori și comercianți, iar blocarea unei plăți poate produce efecte în cascadă. O analiză de impact ar trebui să estimeze, cel puțin, numărul și dimensiunea fermelor care ar solicita suspendarea, valoarea totală a datoriilor eligibile, costul dobânzilor acumulate, efectul asupra furnizorilor și distribuitorilor, impactul asupra creditării campaniilor următoare și riscul ca insolvențele să fie doar amânate. În locul unei amânări generale, participanții la dezbatere indică drept alternativă restructurarea financiară adaptată fiecărei exploatații (prelungirea maturității creditului, corelarea ratelor cu perioadele de încasare, consolidarea datoriilor și garanții). Clubul menționează și un instrument de „reechilibrare bilanțieră” dezvoltat împreună cu instituții financiare, însă materialul nu indică un produs lansat, un buget, o dobândă sau condiții de acces. În paralel, sunt în discuție instrumente încă nelansate sau dependente de decizii publice: programul AgriConnect , negociat cu Grupul Băncii Mondiale, și un mecanism european de lichiditate pentru situații de criză, a cărui aplicare în România depinde de modificări ale planului strategic, iar sprijinul nu este automat disponibil tuturor fermierilor . Până la adoptarea și publicarea unei eventuale legi, Agronet notează că fermierii nu ar trebui să includă suspendarea până la 1 august 2027 în planul de numerar: ratele, datoriile comerciale și recuperările rămân guvernate de contractele și legislația în vigoare. [...]
Eliminarea treptată a cuștilor ar putea împinge fermele spre investiții greu de susținut , iar miza negocierilor din UE va fi calendarul de tranziție și sprijinul financiar, potrivit Agronet . În lipsa unor termene realiste și a unor instrumente de finanțare, schimbarea riscă să afecteze competitivitatea producătorilor europeni, mai ales în sectoarele unde modernizarea înseamnă lucrări și echipamente costisitoare. Contextul este noua strategie europeană pentru zootehnie, în care Comisia Europeană prezintă fermele de animale ca parte a securității alimentare, competitivității și autonomiei strategice a UE. O analiză Agronet menționează că sectorul ar avea nevoie de investiții estimate la aproximativ 18 miliarde de euro, pe care exploatațiile nu le pot acoperi integral din resurse proprii. Ce pregătește Comisia Europeană și când ar putea veni primele propuneri Comisia Europeană intenționează să prezinte până la finalul lui 2026 propuneri de revizuire a normelor pentru găinile ouătoare și puii de carne. Direcțiile aflate în pregătire includ: eliminarea treptată a sistemelor de creștere în cuști; oprirea uciderii puilor masculi; introducerea unor indicatori pentru evaluarea bunăstării animalelor în ferme; stabilirea unor cerințe pentru importuri, raportate la standardele aplicate producătorilor europeni. Acestea nu sunt încă obligații definitive: proiectele trebuie prezentate de Comisie și negociate între statele membre și instituțiile europene, iar forma finală, termenele de tranziție și eventualele derogări nu sunt stabilite. Pentru sectorul porcin, o propunere separată este prevăzută pentru 2027 și ar urma să vizeze trecerea de la boxe individuale la sisteme de cazare în grup, cu detalii tehnice și calendar dependente de viitorul text legislativ. Impact operațional: ce înseamnă tranziția în fermă Pentru exploatații, schimbarea sistemelor de cazare poate presupune modernizarea halelor, reorganizarea fluxurilor de furajare și colectare, modificarea densității animalelor și adaptarea procedurilor de biosecuritate. Agronet notează că o perioadă scurtă de conformare ar putea pune presiune în special pe producătorii care au investit recent în sisteme încă permise de legislația actuală. Finanțarea: cereri de instrumente dedicate, dar fără detalii concrete Conform materialului, organizația Humane World for Animals cere Comisiei și statelor membre finanțare și asistență practică pentru trecerea la sisteme cu standarde mai ridicate și solicită folosirea mai eficientă a fondurilor Politicii Agricole Comune , inclusiv crearea unui instrument financiar dedicat adaptării exploatațiilor. Deocamdată, nu sunt indicate bugetul, intensitatea sprijinului, beneficiarii sau data de la care un astfel de instrument ar putea deveni accesibil. În consecință, fermierii nu au, pe baza informațiilor disponibile, o schemă deschisă la care să poată depune cereri. Importurile, un test pentru concurență și pentru regulile comerciale O altă miză este introducerea unor cerințe echivalente pentru produsele de origine animală importate în UE, pentru a evita ca producătorii europeni să suporte costuri mai mari în timp ce marfa din țări terțe intră pe piață în condiții de producție mai ieftine. Aplicarea unor cerințe echivalente importurilor poate deveni însă un dosar comercial și juridic dificil: Comisia va trebui să stabilească modul de verificare, documentele cerute exportatorilor și compatibilitatea măsurilor cu angajamentele comerciale ale UE. Negocieri complicate între statele membre Discuțiile privind găinile ouătoare arată că adoptarea unui calendar comun va fi dificilă: miniștrii agriculturii din UE sunt împărțiți, iar Polonia este menționată printre statele care se opun unei tranziții rapide. În acest context, ritmul tranziției va depinde în practică de viitoarele regulamente: durata perioadelor de tranziție, costurile eligibile, nivelul finanțării, condițiile pentru importuri și recunoașterea investițiilor realizate înainte de intrarea în vigoare a noilor norme. Până la publicarea propunerilor legislative și a instrumentelor financiare, termenele și investițiile necesare rămân neconfirmate. [...]
Seceta din Arad începe să lovească direct agricultura , după ce fermierii au declarat calamitate mii de hectare, pe fondul scăderii drastice a debitelor: Crișul Alb a ajuns la 7% din nivelul specific lunii iulie, iar râul Teuz a secat complet, potrivit Agerpres . În județul Arad, Crișul Alb are un debit de 14 ori mai mic față de media multianuală a lunii iulie. Marți, la Chișineu-Criș, debitul măsurat a fost de 1 metru cub pe secundă, comparativ cu 14 metri cubi pe secundă, media multianuală aferentă perioadei. În același timp, Lacul Tauț este la 30% din volum, deși, conform aceleiași surse, ar trebui să fie la cel puțin 50% în această perioadă a anului. Efecte operaționale: alimentarea Canalului Morilor și pescăriile, afectate Directorul Administrației Bazinale de Apă (ABA) Crișuri , Sandor Pasztor, a declarat că lipsa precipitațiilor a redus debitele principalelor cursuri de apă din întreg bazinul Crișurilor, iar în zona montană „au secat 40% din pârâurile și pârâiașele existente”, care alimentau râuri ajunse acum la debite foarte scăzute. Pe Crișul Alb, debitul mic afectează și utilizările economice ale apei: „Din cauza debitului mic al Crișului Alb, funcționează foarte greu și alimentarea Canalului Morilor, iar pescăriile nu beneficiază de volumele de apă necesare.” Deficit de precipitații și scăderea nivelului freatic În iulie, ar fi trebuit să se înregistreze 45 de litri pe metru pătrat, însă până acum a căzut o cantitate de trei ori mai mică, potrivit datelor prezentate de ABA Crișuri. Directorul instituției a mai spus că deficitul cumulat a depășit 500 de litri pe metru pătrat, iar nivelul freatic (apa subterană) în Bazinul Crișurilor este cu până la trei metri mai coborât față de normal. Pasztor a făcut apel la populație „să folosească apa rațional” și a estimat că seceta va rămâne pronunțată până la finalul lunii septembrie. Pagube raportate în câmp: grâu, rapiță și orz Prefectura Arad a raportat deja pagube „însemnate” în agricultură. Conform documentului citat, 30% din culturile de grâu au fost declarate calamitate de fermieri: 32.296 de hectare din totalul de 95.121 de hectare cultivate. Fermierii au reclamat pagube și la alte culturi: rapiță: 13.487 hectare (32% din culturi); orz: 4.004 hectare (22%); orzoaică: 716 hectare (18%). [...]
Cotația de referință pentru orzul furajer a trecut de 1 leu/kg în Portul Constanța , însă acest prag nu se traduce automat în același nivel la poarta fermei, din cauza costurilor și a condițiilor comerciale incluse în prețul portuar, potrivit Agronet . Pentru săptămâna 6–12 iulie 2026, cele mai recente date oficiale disponibile indică un reper de 195,46 euro/tonă , echivalentul a 1.024,48 lei/tonă , în condiția FOB Portul Constanța (marfa încărcată la bordul navei). Cotația este publicată de Comisia Europeană și este un reper de piață, nu o ofertă garantată pentru fiecare fermier. Creștere de aproape 3% în două săptămâni, pe seria FOB Constanța În intervalul 22–28 iunie, aceeași serie pentru orz furajer FOB Constanța indica 190,08 euro/tonă (995,24 lei/tonă). Până în săptămâna 6–12 iulie, prețul a urcat cu 5,38 euro/tonă , adică aproximativ 2,83% . De ce „1 leu în port” nu înseamnă „1 leu în fermă” Reperul de 1.024,48 lei/tonă include condiția FOB, ceea ce presupune că în preț sunt reflectate cerințe și costuri până la încărcarea în port. În practică, prețul primit de fermier la plecarea din siloz sau direct din exploatație poate fi mai mic, deoarece cumpărătorul acoperă, între altele, transportul, manipularea și analiza calității. Pentru perioada 29 iunie–5 iulie, datele regionale disponibile (la plecarea din siloz) indicau: Muntenia: 869,80 lei/tonă Banat: 861,79 lei/tonă Oltenia: 803,82 lei/tonă Publicația notează că aceste valori nu sunt direct comparabile cu reperul FOB din săptămâna următoare, deoarece diferă perioadele, piețele și condițiile comerciale. Depozitarea ajută la negociere, dar nu garantează un preț mai bun În debutul recoltării, fermierii fără spații de depozitare sau cu presiuni de plată (inputuri, rate, arendă) au fost mai expuși ofertelor sub 1 leu/kg. Cei care au putut păstra marfa au avut mai multă flexibilitate să aștepte o cotație mai apropiată de pragul urmărit. Totuși, depozitarea vine cu costuri care pot eroda câștigul: uscare și condiționare, pierderi cantitative, energie, manipulare, dobânda capitalului blocat și posibile penalizări de calitate. Recoltă estimată mai mare și riscuri logistice în regiune La începutul campaniei, Coceral estima producția de orz a României la 3,36 milioane de tone în 2026, peste prognoza anterioară de 3,26 milioane de tone. O ofertă mai mare poate pune presiune pe preț când volumele intră simultan pe piață, însă cererea pentru furajare și export a susținut reperul din Constanța. În același timp, contextul logistic din zona Mării Negre poate influența piața: reducerea capacității de export a Ucrainei și posibila redirecționare a unor volume prin România ar putea aglomera terminalele și transportul. Agronet avertizează însă că astfel de riscuri nu garantează un preț mai mare la fermier, deoarece transportul mai scump și întârzierile pot mări diferența dintre cotația portuară și ofertele din interiorul țării. Ce ar trebui să urmărească fermierii în ofertele concrete Înainte de vânzare, comparația corectă este cu un reper care folosește aceeași calitate, aceeași perioadă și aceeași condiție de livrare. Prețul final poate fi ajustat în funcție de umiditate, masa hectolitrică, corpuri străine, cantitatea lotului, termenul de plată și distanța până la baza de recepție. [...]
Întârzierile la plățile APIA au fost puse pe seama blocajelor administrative, nu a lipsei de bani , potrivit Agronet , care relatează declarațiile lui Tanczos Barna din 17 iunie 2026, când acesta exercita interimar funcția de ministru al Agriculturii. În contextul închiderii Campaniei de plăți 2025, Tanczos Barna a spus că, cu aproximativ două săptămâni înainte de termenul final, existau încă intervenții de dezvoltare rurală (DR) pentru care plățile nu fuseseră făcute, deși atât APIA, cât și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) aveau fondurile necesare. Publicația notează că informația este relatată de Agrointeligența. Coordonarea APIA–AFIR, indicată drept cauza întârzierilor Ministrul a atribuit întârzierile lipsei de coordonare și discuțiilor administrative prelungite între instituții, criticând situațiile în care responsabilitatea era pasată între funcționari în loc să fie deblocate autorizările. „Este inacceptabil din punctul meu de vedere. Dar o să închidem campania de plăți în câteva zile, avem toți banii la dispoziție.” Materialul precizează însă că nu sunt indicate intervențiile DR afectate, numărul fermierilor care așteptau plata sau valoarea totală rămasă de autorizat, ceea ce limitează evaluarea amplorii întârzierilor. De asemenea, nu este clar dacă blocajele au ținut de verificări, aplicații informatice, schimb de date între APIA și AFIR sau interpretarea condițiilor de eligibilitate. AFIR: plăți de circa 270 milioane lei după deblocarea disponibilului financiar Separat de problemele administrative invocate la APIA, AFIR efectuase la 16 iunie 2026 plăți de aproximativ 270 de milioane de lei, după rezolvarea unei chestiuni legate de disponibilul financiar primit de la Ministerul Finanțelor. Tanczos Barna a afirmat că întârzierile AFIR fuseseră mai mari decât cele de la APIA, iar fondurile au devenit disponibile în urma unui ordin comun al Ministerului Finanțelor și al Ministerului Agriculturii. Unde se vede impactul pentru ferme În aceeași perioadă, APIA ar fi ajuns la aproximativ 97–98% din plățile aferente ajutorului național tranzitoriu, potrivit procentului citat de Agronet. Publicația subliniază că acest nivel nu înseamnă automat că toate cererile eligibile sunt achitate, întrucât unele dosare pot fi în verificare sau pot avea neconcordanțe. Pentru exploatații, o plată întârziată poate afecta lichiditatea necesară pentru recoltare, rambursarea creditelor, plata arendei și achiziția de inputuri pentru culturile următoare, în funcție de mărimea sprijinului și de structura financiară a fermei. Presiune suplimentară: controalele pentru Campania 2026 După încheierea depunerii cererilor, APIA a selectat 14.802 fermieri pentru verificările Campaniei 2026, controale care vizează sectorul vegetal, condiționalitatea și intervențiile zootehnice, conform unui articol Agronet despre eșantionul de control și obligațiile beneficiarilor. Controalele clasice trebuie finalizate până la 15 octombrie 2026, cu excepții pentru cerințe verificabile doar în alte perioade. În acest context, Agronet notează că succesiunea dintre finalizarea târzie a unei campanii și pornirea controalelor pentru următoarea poate pune presiune pe capacitatea administrativă a agenției, iar predictibilitatea plăților depinde nu doar de buget, ci și de autorizări, verificări și schimbul de informații între instituții. [...]
Din 2027, subvenția APIA pe arabil va fi condiționată de dovada lucrării terenului , iar fermierii vor trebui să prezinte un set de șase documente care să arate activitatea agricolă efectivă, potrivit AgroInfo . Schimbarea este prevăzută la articolul 25^1 din Ordinul MADR nr. 44/2026 și vizează exploatațiile cu teren arabil care solicită plăți. Miza este una de reglementare și control: APIA ar urma să plătească subvenția pe hectar doar celor care pot demonstra, prin acte, că lucrează terenul, nu doar îl dețin. Cele șase tipuri de documente cerute la plată Pentru calificarea la subvenție, APIA va solicita, conform sursei, următoarele categorii de documente: Documente pentru achiziția materialului semincer și/sau săditor : factura pentru sămânța sau răsadul cumpărat. Documente pentru achiziția inputurilor agricole : facturi pentru semințe, material săditor, pesticide, amendamente, îngrășăminte, motorină și apă (la culturile irigate). Procese-verbale interne de înființare a culturii : document întocmit în fermă, cu lucrările efectuate, semințele folosite și data semănatului. Procese-verbale interne pentru plantări : document intern cu cheltuielile generate de lucrări, materialul folosit și data plantării. Bonuri de consum / note de recepție : acte care arată că inputurile cumpărate au fost folosite efectiv la cultura respectivă, nu doar achiziționate. Documente de la terți pentru lucrări : facturi sau contracte de prestări servicii, dacă lucrările (arat, semănat, erbicidat) sunt făcute de un prestator. De ce contează schimbarea pentru fermieri Prin această condiționare, APIA urmărește ca „banii pe hectar” să ajungă la cei care cultivă efectiv pământul, nu la proprietari fără activitate agricolă care solicită subvenția, conform explicației din articol. Pentru ferme, implicația practică este creșterea cerințelor de documentare și trasabilitate a lucrărilor și a consumului de inputuri, începând cu campania 2027. [...]
