Știri
Știri din categoria Agricultură
Reforma PAC 2028–2034 ar putea reduce cu aproape 5 miliarde de euro finanțarea pentru România, iar o delegație a Clubului Fermierilor Români a mers la Bruxelles pentru întâlniri care au vizat tocmai înțelegerea și influențarea acestor schimbări, potrivit Agro Business.
Delegația a participat luna trecută la o sesiune de lucru la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE, la FFA Annual Conference 2026 (Forum for the Future of Agriculture) și la o vizită la Parlamentul European, găzduită de eurodeputatul Maria Grapini, membră în Comisia de Agricultură.
Grupul a fost format din 17 tineri absolvenți ai programelor de formare ale Clubului, lideri de echipă la „Maratonul de Business” din cadrul programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”.
În discuția de la Reprezentanța Permanentă, purtată cu Achim Irimescu (fost ministru al agriculturii și negociator al aderării României la UE), delegația a analizat reforma Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2028–2034.
Conform informațiilor prezentate, bugetul PAC ar urma să scadă de la 37% din bugetul UE la 14,8% în 2028–2034, iar alocarea totală pentru România s-ar reduce cu aproape 5 miliarde de euro, de la 21,5 miliarde de euro (aprox. 107,5 miliarde lei) la 16,57 miliarde de euro (aprox. 82,9 miliarde lei).
Materialul indică mai multe modificări cu impact operațional și financiar pentru fermieri:
La Parlamentul European, delegația a primit o prezentare a procedurii legislative (de la propunerea Comisiei, la negocierile în „trialog” cu Consiliul și până la votul final în plen). Un punct evidențiat este că rezoluțiile Parlamentului nu sunt acte legislative și nu sunt obligatorii.
În același context, este menționat că noul Regulament Vamal al UE ar urma să intre în vigoare în circa doi ani, iar România, care administrează peste 2.000 de puncte vamale la granița externă a UE, ar putea fi expusă la riscuri dacă nu are laboratoare de control și personal integru, inclusiv la posibile proceduri de infringement (proceduri UE pentru încălcarea obligațiilor).
Dincolo de componenta de reprezentare, miza imediată pentru sector este una de finanțare și condiționalitate: o PAC cu buget mai mic și cu reguli mai stricte ar putea schimba atât nivelul sprijinului, cât și modul în care fermele românești își planifică investițiile și accesul la subvenții în următorul ciclu bugetar.
„Legile care schimbă agricultura românească nu se scriu la București. Se negociază la Bruxelles. A înțelege cum, și a cunoaște pe cei care le construiesc, nu este un avantaj — este o necesitate. Mulțumim ELO, Reprezentanței Permanente și Parlamentului European pentru deschiderea cu care ne-au primit,” a declarat Andrew Brind, Manager Comunicare, Clubului Fermierilor Români.
Recomandate
Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru îngrășăminte pune pe masă bani de criză și măsuri de urgență , pe fondul scumpirii accelerate a îngrășămintelor azotoase, iar fermierii români cer ca intervenția să fie rapidă și să includă o soluție pentru costurile generate de CBAM , potrivit Agro Business . Documentul Comisiei Europene (COM(2026) 310 final), prezentat la 19 mai 2026, este salutat de Clubul Fermierilor Români ca o recunoaștere a vulnerabilităților structurale ale pieței europene a îngrășămintelor și a impactului asupra competitivității agriculturii. În România, presiunea este amplificată de evoluția prețurilor: îngrășămintele azotoase sunt cu 40% mai scumpe față de decembrie 2025 și cu 70% peste media anului 2024. Ce finanțare și măsuri propune Comisia Europeană pe termen scurt Planul prevede mobilizarea a aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) din rezerva agricolă de criză a Politicii Agricole Comune, la care „s-ar putea adăuga” încă 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) pentru sprijin de lichiditate destinat fermierilor europeni. Pe lângă bani, documentul include un pachet de intervenții rapide: lansarea unui parteneriat european pe lanțul valoric al îngrășămintelor (producători–fermieri–state membre); suspendarea temporară a taxelor vamale pentru amoniac și uree din țări terțe, cu economii estimate la 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane de lei); activarea cadrului temporar de ajutor de stat adoptat în aprilie 2026 pentru sectoarele agricole afectate de creșterile de prețuri. De ce contează pentru România: dependența de importuri și riscul operațional Clubul Fermierilor Români leagă direct vulnerabilitatea pieței de situația Azomureș, descris drept cel mai mare producător de îngrășăminte din România și singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei, care ar asigura aproximativ 75% din necesarul pieței interne. În acest context, producția, procesarea, transportul și depozitarea îngrășămintelor chimice au fost recunoscute ca subsector de infrastructură critică națională, printr-un demers legislativ susținut de organizație și adoptat în unanimitate în Senat. Organizația a cerut, totodată, Camerei Deputaților, Guvernului și Administrației Prezidențiale ca agricultura să fie declarată sector strategic național și ca mecanismul CBAM (taxa pe carbon la frontieră) aplicat îngrășămintelor să fie suspendat total sau temporar. CBAM, cost transferat către fermieri, potrivit organizației Clubul Fermierilor Români susține că CBAM, intrat în faza definitivă în 2026, transferă costuri suplimentare către fermieri, ca utilizatori finali ai îngrășămintelor azotoase importate. Deși planul Comisiei include mecanisme de finanțare prin ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii) pentru producători, organizația invocă poziția Copa & Cogeca privind un dezechilibru între industrie și fermieri și cere un mecanism de compensare directă pentru agricultori înainte de recalcularea valorilor implicite CBAM programată pentru decembrie 2027. Ce urmează: presiune pentru decizii rapide și un risc pe termen lung Clubul Fermierilor Români avertizează că reducerea utilizării îngrășămintelor poate duce la pierderi de fertilitate a solului, discontinuități ale ciclurilor agricole și scăderi de producție, cu efecte în lanț asupra prețurilor alimentelor. În acest context, organizația cere transformarea rapidă a direcțiilor europene în măsuri concrete și „finanțare nouă”, iar Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, afirmă: „În actualul context, este necesară mobilizarea unui sprijin financiar european adecvat amplitudinii impactului economic asupra sectorului agricol, având în vedere că aceste presiuni depășesc capacitatea de intervenție a statelor membre”. Separat, organizația indică drept „oportunitate concretă și urgentă” lanțul Neptun Deep – Azomureș – fermieri români și solicită deblocarea negocierilor Romgaz „înainte de închiderea definitivă a platformei industriale”, însă articolul nu detaliază calendarul sau stadiul acestor negocieri. [...]
O rețea suspectată că a încasat ilegal peste 3 milioane de euro din subvenții agricole UE a fost destructurată în Creta , după arestarea a 20 de persoane, potrivit Digi24 . Cazul se înscrie într-o anchetă mai amplă a Parchetului European privind fraude care vizează interesele financiare ale Uniunii Europene în Grecia. Din informațiile prezentate, printre suspecții considerați lideri ai grupului se află doi contabili și angajați ai statului care ar fi ajutat fermieri să depună cereri pentru fonduri agricole pe baza unor declarații false despre terenuri. Digi24 notează că detaliile sunt relatate de Reuters, potrivit News.ro. De ce contează: risc de înăsprire a controalelor pe plățile agricole Dosarul are relevanță directă pentru modul în care sunt verificate și plătite subvențiile agricole: ancheta indică vulnerabilități în zona de depunere și validare a cererilor, inclusiv prin implicarea unor persoane din sectorul public. În astfel de cazuri, consecința tipică este creșterea presiunii pentru controale mai stricte și pentru accelerarea investigațiilor, cu efecte operaționale asupra beneficiarilor și instituțiilor care gestionează plățile. Context: anchetă europeană și efecte politice în Grecia Arestările din Creta sunt prezentate ca parte a unei serii de cazuri locale legate de investigația Parchetului European, instituție independentă a UE condusă de Laura Codruța Kovesi . În 2025, procurorii europeni au acuzat zeci de crescători de animale din Grecia că ar fi falsificat drepturi de proprietate asupra pășunilor pentru a solicita milioane de euro sub formă de subvenții, cu presupus ajutor din partea unor angajați ai statului și a unor politicieni conservatori. Scandalul a generat anchete parlamentare (fără concluzii, potrivit sursei), demisii de miniștri și solicitări de alegeri anticipate din partea opoziției. Ce urmează La cererea procurorului-șef european, parlamentul Greciei a votat în aprilie ridicarea imunității pentru 13 parlamentari ai partidului de guvernământ Noua Democrație, pentru a putea fi anchetați în dosare separate. Premierul Kyriakos Mitsotakis a cerut procurorilor UE să decidă rapid dacă vor formula acuzații, în condițiile în care următoarele alegeri parlamentare sunt programate pentru primăvara lui 2027. [...]
PerPlant a atras 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) pentru a scala o tehnologie de „documentare” a stropirilor la nivel de plantă , mizând pe faptul că fermierii europeni sunt tot mai presați să dovedească reducerea chimicalelor, potrivit The Next Web . Startup-ul agtech din Copenhaga montează pe tractor o cutie cu cameră și software de inteligență artificială care decide, în timp real, ce plante sunt stropite și care nu. Runda de finanțare este condusă de Jytte Rosenmaj (președinta platformei de credite de carbon Agreena) și Kræn Østergaard Nielsen (fost CEO al Coop Danmark, investitor în AI). Capitalul se adaugă unor finanțări nerambursabile (non-dilutive) de la EIFO (Danemarca), Agenția Spațială Europeană și Innovation Fund Denmark. De ce contează: „hârtia” devine produsul comercial PerPlant susține că poate reduce cu 90% utilizarea erbicidelor pentru un fermier danez „mediu” cu circa 200 de hectare și că îngrășămintele scad cu 30%. Investitorii estimează economii de aproximativ 269.000 coroane daneze pe fermă, pe an, suficient cât sistemul să se amortizeze într-un singur sezon agricol, conform materialelor distribuite odată cu runda. Miza comercială principală este însă documentarea: compania afirmă că senzorii de pe tractor oferă o rezoluție de 2–10 centimetri, față de 10–30 de metri în cazul imaginilor satelitare. PerPlant spune că acest nivel de detaliu poate funcționa ca documentație „de audit” pe care bănci, asigurători și autorități din UE o pot folosi pentru a verifica ce s-a stropit, unde și pe ce. Presiunea de reglementare din UE și cursa pentru „precision spraying” Contextul este unul de reglementare: fermierii europeni sunt sub presiune să reducă utilizarea substanțelor chimice și să demonstreze acest lucru. Strategia UE „Farm to Fork” a setat ca țintă înjumătățirea utilizării pesticidelor până în 2030, iar subvențiile sunt tot mai legate de performanța de mediu demonstrabilă. În același spațiu, publicația amintește și de runda de 5 milioane de euro atrasă de startup-ul olandez BBLeap pentru un sistem diferit tehnic, dar orientat spre același rezultat (stropire de precizie). Cele două nu sunt încă rivali direcți „la scară”, însă vizează aceeași problemă. Unde este compania acum și ce urmează PerPlant a fost fondată în 2022 de CEO-ul Rasmus Emil Hansen și CTO-ul Sumod Nandanwar (prin programul Antler Nordic). Tehnologia are origini în cercetare dezvoltată la KTH Stockholm, cu accent pe procesare „la margine” (edge processing) — adică inferență în timp real fără trimiterea datelor în cloud. Compania are 15 angajați și derulează implementări comerciale în 12 țări, inclusiv Danemarca, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Norvegia, Polonia, Letonia, Estonia, Lituania, Spania, Irlanda și Chile. Următoarea țintă declarată este extinderea în Statele Unite, iar Hansen pune accentul pe reducerea birocrației și pe oprirea pulverizării deasupra zonelor sensibile (de exemplu, cele legate de protecția apelor subterane), cu precizie la nivel de centimetru. [...]
România a început exportul aerian de ovine către Algeria , o schimbare logistică ce reduce drastic timpul de livrare și poate ridica standardele (și costurile) pentru exporturile de animale vii, potrivit AGRO TV . Duminică a plecat primul transport aerian cargo din România spre Algeria, cu peste 4.000 de oi, care a ajuns la destinație în aproximativ două ore și jumătate. Prin comparație, un transport maritim de animale vii pentru aceeași destinație poate dura până la 8 zile. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) spune că alte trei transporturi sunt programate în perioada următoare, tot către Algeria. De ce contează: eficiență logistică și presiune pe lanțul operațional Trecerea la transport aerian scurtează expunerea animalelor la stresul unui drum lung și comprimă fereastra operațională pentru exportatori (organizare, încărcare, documente, coordonare cu operatorul cargo). În același timp, mutarea pe avion implică, în mod tipic, costuri logistice mai mari decât pe mare, ceea ce poate împinge exportul într-o zonă de „premium”, așa cum indică și poziția ANSVSA. Într-o declarație publicată de instituție, președintele ANSVSA, Alexandru Bociu , leagă transportul aerian de „eficiență logistică și siguranță pentru animale” și de consolidarea încrederii pe o piață deschisă anul trecut: „Folosirea de zboruri cargo pentru a importa ovine din România plasează calitatea cărnii românești într-un segment super-premium. [...] Ovinele ajung la destinație în doar două ore și jumătate, spre deosebire de un transport maritim care poate dura până la 8 zile.” Context: Algeria, o piață majoră pentru ovinele din România Materialul notează că, în ultimele 30 de zile, peste 600.000 de ovine au fost exportate către Algeria, transportate pe nave „special autorizate”, în condiții de siguranță. Totodată, AGRO TV arată că Algeria a decis anul trecut ca necesarul pentru 2026, inclusiv pentru sărbătoarea Eid el-Adha , să fie asigurat exclusiv din România. Primul export către Algeria a avut loc anul trecut, după un proces de confirmare a procedurilor sanitar-veterinare. [...]
Ministerul Mediului lansează un program de 60 mil. euro (aprox. 300 mil. lei) care combină investiții în controlul poluării cu sprijin practic pentru ferme , prin Proiectul RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural, derulat până în iunie 2028, potrivit AgroInfo . Inițiativa este finanțată printr-un acord de împrumut între România și Banca Mondială , iar miza operațională este reducerea poluării provenite din agricultură (inclusiv din utilizarea fertilizanților, pesticidelor sau antibioticelor), fără a frâna performanța economică din ferme. Două direcții: instituții mai bine echipate și fermieri cu acces la demonstrații în teren Proiectul are două componente majore: Consolidarea capacității instituțiilor publice de a monitoriza și preveni poluarea din agricultură, prin investiții în digitalizare, echipamente moderne, instrumente de laborator și instruirea personalului. Sprijin direct pentru fermieri , prin transfer de cunoștințe și promovarea bunelor practici, cu accent pe învățare practică și schimb de experiență. În zona instituțională, sunt vizate organizații cu rol în evaluarea impactului agriculturii asupra mediului, între care Administrația Națională „Apele Române ”, Autoritatea Națională Fitosanitară și structuri din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Direcția îmbunătățiri funciare și fond funciar). Materialul menționează și dezvoltarea unor instrumente aferente componentei PNRR gestionate în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. 72 de ferme modernizate, folosite ca „ferme-gazdă” pentru demonstrații Componenta dedicată fermierilor se bazează pe Rețele de Transfer de Cunoștințe , cu grupuri de discuții sprijinite de un Centru de consiliere. La baza acestor rețele stau organizații de fermieri, respectiv Federația Națională „Pro Agro” și Asociația Fermierilor din România. Un element concret al implementării este modernizarea a 72 de ferme existente , care vor deveni ferme-gazdă pentru demonstrații practice, discuții și schimb de experiență între fermieri și specialiști. Proiectul include și o campanie națională de conștientizare adresată fermierilor, consumatorilor și altor categorii interesate, cu scopul de a explica sursele de poluare agricolă, efectele asupra mediului și sănătății și soluțiile de reducere a riscurilor. Pentru informații suplimentare, articolul indică site-ul apanoastra.ro . [...]
Franța pregătește pedepse mai dure pentru furturile din ferme, după pierderi tot mai mari de recoltă, combustibil și echipamente , pe fondul unei creșteri a infracționalității în agricultură, potrivit Focus . Miza este una economică: fermele reclamă pagube tot mai mari, iar autoritățile vor să ridice costul penal al acestor fapte pentru a descuraja rețelele care vizează producția agricolă. De la „furturi mărunte” la lovituri de sute de kilograme În Franța, fermierii descriu o schimbare de amploare: de la furturi ocazionale de cantități mici la dispariții masive de produse și bunuri. Un agricultor din departamentul Bouches-du-Rhône , Cédric Seimandi, spune că în apropierea sa au fost furate „mai mult de 500 de kilograme de usturoi”. În regiunea Aix-en-Provence, în doar trei săptămâni au fost raportate mai multe furturi de fructe și legume, inclusiv dispariția a 450 de kilograme de căpșuni dintr-o seră, relatează postul francez BFM, citat de publicație. Un alt fermier, Romain Blanchard, pune sub semnul întrebării varianta unui furt „artizanal”, sugerând că operațiunea ar fi fost organizată. Pe partea operațională, unele exploatații au început să își securizeze terenurile cu sârmă ghimpată sau să renunțe la spații deschise de depozitare, măsuri care pot aduce costuri suplimentare și complicații logistice. Ce schimbări de reglementare sunt pe masă Guvernul francez vrea să înăsprească sancțiunile pentru furturile din ferme printr-o lege în regim de urgență, pe fondul „miilor de cazuri” din ultimii ani, potrivit BFM. Concret, planul vizează: încadrarea furturilor de pe exploatații agricole ca „caz deosebit de grav”; creșterea pedepsei maxime de la 3 ani de închisoare și 45.000 de euro (aprox. 225.000 lei) la 5 ani și 75.000 de euro (aprox. 375.000 lei). Ministrul francez al Agriculturii, Annie Genevard , a vorbit despre o presiune în creștere asupra multor ferme. Conform datelor guvernului francez citate de Focus, în 2025 au fost înregistrate peste 15.000 de infracțiuni contra proprietății în zona agricolă. Context regional: furturi în creștere și în Germania Fenomenul nu este limitat la Franța. În Germania, furturile din agricultură ar fi în creștere, inclusiv cazuri în care dispar peste noapte efective întregi de bovine, relatează Euronews, citat de Focus. Anchetele indică frecvent grupări organizate, posibil cu legături în afara țării. În Brandenburg, sunt menționate mai multe cazuri recente: 48 de bovine dispărute în Raddusch (evaluate la circa 75.000 de euro, aprox. 375.000 lei), 74 de animale furate în apropiere de Herzberg și 69 de viței dispăruți anterior în Falkenberg, unde ar fi fost mânați către un camion. Potrivit relatării, indiciile sugerează intervenții nocturne cu vehicule mari și încărcare sistematică a animalelor. În lipsa unor măsuri eficiente de descurajare, fermele rămân expuse unor pierderi directe de producție și capital, iar costurile de securizare tind să se transfere în funcționarea curentă a exploatațiilor. [...]
