Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan i-a promis lui Florin Barbu că Ministerul Agriculturii nu va mai fi reorganizat, potrivit Digi24. Ministrul Agriculturii (PSD) susține că reorganizarea internă a fost făcută în decembrie 2025, iar angajamentul premierului ar scoate instituția de sub incidența următoarei runde de restructurări pregătite de Guvern.
Declarația vine în contextul în care Executivul pregătește o ordonanță de urgență (OUG) pentru reducerea cheltuielilor de personal cu 10% în administrația publică centrală, măsură care a generat tensiuni în Coaliție. Barbu afirmă că, pe baza promisiunii primite, nu va aviza actul normativ, deși spune că nu dorește să blocheze reforma.
Barbu își leagă poziția de o discuție directă cu premierul, pe care o prezintă ca pe o garanție politică pentru ministerul pe care îl conduce. În relatarea sa, reorganizarea din decembrie 2025 ar fi fost acceptată ca un „pachet” care închide subiectul pentru Ministerul Agriculturii la următoarea etapă de restructurare guvernamentală.
„Atunci când am făcut reorganizarea Ministerului Agriculturii, în decembrie 2025, domnul prim-ministru a spus foarte clar că, dacă se face această reorganizare, Ministerul Agriculturii nu mai intră sub incidenţa următoarei reorganizări şi asumări în Guvern pe această ordonanţă.”
Ministrul invocă și economiile la fondul de salarii, susținând că instituția ar fi avut în 2025 o economie de 14% la acest capitol. Tot el afirmă că reorganizarea ar fi inclus desființarea a peste 390 de funcții de conducere și a peste 77 de ordonatori de credite (niveluri de decizie bugetară în instituțiile publice).
Miza promisiunii invocate de Barbu este practică: dacă Ministerul Agriculturii ar fi exceptat de la o nouă reorganizare, atunci presiunea de a aplica o reducere uniformă a cheltuielilor de personal ar scădea, cel puțin pentru această instituție. În schimb, Guvernul urmărește o reducere de 10% a cheltuielilor de personal în administrația centrală, ceea ce ar presupune ajustări în mai multe ministere și agenții.
Barbu spune că nu se opune reformei, dar contestă ideea că „tăierile” ar echivala cu reforme, sugerând că măsura ar fi mai degrabă una de austeritate. În același timp, poziția sa indică o linie de fractură în interiorul Coaliției, în condițiile în care adoptarea unei OUG cere avize și coordonare politică.
Ministrul afirmă că, după ce el și alți doi miniștri PSD au anunțat că nu vor semna ordonanța, premierul ar fi cerut convocarea unei ședințe a Coaliției. Barbu indică drept posibil moment ziua de luni, 16 februarie 2026, în linie cu informațiile despre o discuție politică pe acest subiect.
În paralel, Ministerul Dezvoltării a publicat, pentru transparență, proiectul de lege privind măsuri administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale, care include reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal la nivel central și diminuarea numărului de posturi ocupate la autoritățile locale. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că reforma ar urma să fie adoptată „cel mai probabil” prin ordonanță de urgență, invocând constrângeri de calendar și nevoia ca prevederile să intre rapid în vigoare pentru a contribui la bugetul de anul viitor.
Recomandate
George Simion spune că AUR e aproape să guverneze singur , iar mesajul are o miză directă de încredere pentru mediul economic: liderul partidului afirmă că, din discuțiile purtate de oficiali AUR cu investitori străini, ar fi rezultat că „nu are nimeni nicio problemă” cu venirea formațiunii la guvernare, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, în contextul poziționării AUR față de formulele de guvernare. Simion a susținut că partidul nu va vota „guverne din care nu facem parte” și a argumentat că, în lipsa unui premier „deplin”, nu ar putea fi făcute „cheltuieli nesăbuite”. Mesajul către investitori: „nu are nimeni nicio problemă” În intervenția sa, președintele AUR a spus că reprezentanți ai partidului au discutat cu investitori străini și că, în urma acestor discuții, concluzia ar fi fost una favorabilă pentru AUR din perspectiva acceptabilității la guvernare. Afirmația nu este însoțită, în relatarea news.ro, de detalii despre cine au fost investitorii, când au avut loc discuțiile sau ce teme au fost abordate, astfel că nu poate fi evaluată independent dimensiunea sau relevanța acestor contacte. Ținta politică: guvern pe patru ani, cu majoritate Simion a prezentat drept „singura soluție” pentru stabilizarea țării și pentru „măsuri de redresare economică” formarea unui guvern pe patru ani, susținut de o majoritate parlamentară. Totodată, el s-a declarat convins că AUR va ajunge la guvernare și a formulat explicit perspectiva unei guvernări fără parteneri. „Astăzi mai avem puțin și ajungem să guvernăm singuri, și e o problemă de timp, o problemă de timp.” Context: referirea la demiterea lui Ilie Bolojan În aceeași intervenție, liderul AUR a făcut referire la Ilie Bolojan, despre care a spus că a fost „demis în mai”, susținând că ar fi preferabil „fără niciun premier” decât un „premier Bolojan”. News.ro nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre procedura sau contextul politic la care se referă Simion, dincolo de această afirmație. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de excluderea PSD, iar miza invocată este stabilitatea bugetară , în contextul consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea premierului, potrivit news.ro . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a spus că, dacă PSD va fi la guvernare, liberalii vor intra în opoziție. După discuțiile cu președintele Nicușor Dan, Bolojan a afirmat că PNL rămâne la decizia luată în ultimele luni de a nu intra într-o guvernare cu PSD, „având în vedere ceea ce s-a întâmplat în această perioadă”. „Rămânem consecvenţi deciziilor pe care PNL le-am luat în ultimele luni, şi anume că nu vom fi într-o guvernare cu Partidul Social-Democrat (...), situaţie în care dacă PSD va fi în guvernare, PNL va intra în opoziţie.” Ce pune PNL pe masă: rectificare, controlul cheltuielilor și ținta de deficit Liderul PNL a legat discuția despre formula de guvernare de nevoia de a evita prelungirea „blocajului politic” și de priorități bugetare imediate. El a enumerat, între altele, necesitatea unei rectificări bugetare „care să asigure sumele necesare pentru funcționarea serviciilor publice” acolo unde bugetele „n-au fost întocmite corespunzător”, precum și măsuri de control al cheltuielilor pentru încadrarea în „ținta de deficit bugetar”. Bolojan a mai spus că viitorul guvern ar trebui să pregătească anul 2027 și că România are nevoie „nu de orice fel de guvern”, ci de unul care să mențină „echilibrile noastre bugetare”. Argumentul de risc: datoria crește rapid, dobânzile rămân ridicate În declarațiile sale, președintele PNL a susținut că problema nu este neapărat nivelul datoriei ca procent din PIB, ci „viteza mare de creștere” din ultimii ani, pe care o pune pe seama lipsei de control bugetar. În același timp, a atras atenția asupra nivelului dobânzilor plătite de România, despre care a spus că este „mare”. Bolojan a afirmat că, deși există presiuni externe (războaie, inflație, deficite guvernamentale mari), România ar plăti și „o primă de risc mare”, pe care a asociat-o cu „lipsa încrederii” în capacitatea decidenților de a lua măsuri de corecție în anii următori. Ce urmează: discuții după nominalizarea premierului PNL spune că va aștepta nominalizarea premierului și va discuta cu premierul desemnat, urmând ca decizia finală să fie luată în forurile interne ale partidului. „Vom aştepta nominalizarea, vom discuta cu viitorul premier desemnat şi vom lua deciziile în forurile interioare ale PNL pe baza acestor argumente.” [...]
USR cere alegeri anticipate pentru a evita un guvern sprijinit „de pe o zi pe alta” , pe motiv că o majoritate conjuncturală ar prelungi blocajul politic și ar slăbi capacitatea executivului de a guverna, potrivit HotNews . Dominic Fritz , președintele USR, a spus după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan că partidul vrea un guvern susținut „constant” de o majoritate parlamentară, nu unul care să depindă de voturi ocazionale, inclusiv de combinații punctuale între PSD și AUR. În acest context, USR i-a cerut șefului statului dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate. „Un guvern ce ar depinde de o majoritate de o zi, care apoi să depindă de majorități conjuncturale între PSD și AUR nu ar fi un guvern cu puteri depline.” Linia roșie a USR: fără PSD la guvernare Fritz a insistat că USR nu acceptă „iluzia stabilității” și că va discuta cu un eventual premier nominalizat, dar va cere explicit răspunsul la întrebarea „cu ce majoritate” poate livra rezultate pe termen mai lung. Liderul USR a admis că un candidat de prim-ministru ar putea strânge cele 233 de voturi necesare învestirii, însă a susținut că acest prag nu garantează existența unei majorități stabile. În același timp, USR exclude o soluție negociată cu PSD, inclusiv varianta susținerii unui guvern condus de un independent. „Nu vom vota un guvern din care să facă parte PSD, indiferent de cine este premierul.” PNL: deschidere la negocieri după nominalizare, dar avertisment privind PSD Separat, președintele PNL Ilie Bolojan a declarat, după consultările cu președintele Nicușor Dan, că liberalii sunt dispuși să discute „cât se poate de serios” contribuția la ieșirea din criza politică, însă doar după ce președintele va face nominalizarea de premier. Bolojan a mai spus că, dacă PSD intră la guvernare, PNL va trece în opoziție, conform deciziilor anterioare ale conducerii partidului. În perioada următoare, miza imediată rămâne nominalizarea premierului și conturarea unei majorități care să poată susține guvernarea dincolo de votul de învestitură. [...]
Deplasarea la Mykonos cu avion privat reaprinde discuția despre transparența întâlnirilor „de investiții” ale demnitarilor , după ce deputatul PSD Florin Manole a susținut, de la tribuna Parlamentului, că astfel de discuții nu se fac „în Ferentari”, potrivit G4Media . Manole a vorbit miercuri despre deplasarea în Mykonos, cu un avion privat, la care a participat împreună cu judecători și oameni de afaceri descriși de publicație drept „controversați”. În intervenția sa, deputatul PSD a ironizat ideea că întâlnirile în care se discută investiții în România ar putea avea loc într-un cartier precum Ferentari. „De ce Mykonos… Poate că aveți întrebarea asta. Ar fi trebuit oare Camera de Comerț să facă o întâlnire bilaterală în Ferentari, să discute despre investiții în România? Cred că sunteți un pic inocenți.” Ce nu a lămurit deputatul PSD Din informațiile prezentate, Manole nu a explicat despre ce investiții ar fi fost vorba la întâlnirea din Mykonos și nici cu cine s-ar fi întâlnit. El a afirmat însă că deplasarea „nu a costat statul român niciun leu”. Miza politică: comisie de anchetă pentru zborurile Mykonos–Nordis Discuția a avut loc în contextul dezbaterilor din Camera Deputaților privind înființarea unei comisii de anchetă pentru zborurile Mykonos–Nordis. Potrivit articolului, dezbaterile nu s-au încheiat cu un vot. În acest context, deputatul USR Cătălin Drulă a scris pe Facebook că PSD s-a opus votului pe comisie și a cerut ca fiecare deputat să decidă dacă Parlamentul vrea să afle „ce căutau” politicieni PSD, un judecător CCR, un președinte de tribunal și un afacerist „cu condamnare” în același avion privat spre Mykonos. [...]
Blocajul de aproape șase luni în formarea unui guvern cu puteri depline riscă să prelungească paralizia decizională , iar desemnarea diplomatului Luca Niculescu ca premier nu schimbă datele problemei, potrivit Mediafax . Crin Antonescu spune că noua propunere a președintelui Nicușor Dan nu pare „mai bine gândită și mai bine pregătită” decât încercările anterioare. Fostul lider liberal a făcut declarațiile în emisiunea „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul, și a susținut că România s-a obișnuit cu o situație „nefirească”, în condițiile în care țara funcționează fără un executiv cu puteri depline de aproape o jumătate de an, deși se confruntă cu „multiple crize”. „Nu știu dacă va fi sau nu sortită eșecului, dar nu-mi dă sentimentul unei desemnări mai bine gândite și mai bine pregătite decât celelalte dinainte.” De ce contează: guvernarea rămâne în așteptare Antonescu a argumentat că, dincolo de numele propus, miza imediată este instalarea unui guvern care „să poată lua decizii și să acționeze cu puteri depline”. În lipsa acestuia, criza politică se prelungește, iar capacitatea statului de a reacționa și de a gestiona problemele curente rămâne limitată. Critica la adresa desemnării: „irelevant” politic În evaluarea lui Antonescu, Luca Niculescu ar fi „irelevant” din punct de vedere politic, tocmai pentru că ar avea o legătură redusă cu „lumea politică” și cu „jocul politic”. El a comparat această desemnare cu o propunere anterioară a președintelui, cea a lui Eugen Tomac, susținând că Niculescu ar avea „și mai puțină legătură” cu mecanismele politice decât Tomac. „Luca Niculescu, ca persoană, e o chestiune aproape irelevantă, după părerea mea. Pentru că, din punct de vedere politic, domnul Luca Niculescu este irelevant.” Context: a patra desemnare de premier în criza declanșată după moțiune Nicușor Dan l-a desemnat luni seară pe diplomatul Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, după o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni. Este a patra desemnare de premier de la începutul crizei politice, declanșată după ce Guvernul Bolojan a fost demis în luna mai printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. În paralel, Mediafax notează că Luca Niculescu urmează să înceapă negocierile pentru formarea guvernului, cu întâlniri programate joi cu liderii PSD, PNL și UDMR. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu își construiește programul de guvernare pe „echilibru” politic și economic , cu accent pe protejarea puterii de cumpărare și pe răspunsuri la scumpirea energiei, potrivit Mediafax . El spune că lucrează la planul de guvernare și se pregătește de consultări cu partidele parlamentare , într-un moment în care presiunea facturilor din sezonul rece devine un test imediat pentru viitorul Executiv. Într-o postare pe Facebook, Niculescu afirmă că, dincolo de discuțiile despre majorități, negocieri și nume, caută „soluții pentru echilibru politic și economic în România”. În aceeași intervenție, el indică drept așteptări ale publicului cheltuirea „înțeleaptă și corectă” a banilor, posibilitatea de a face față prețurilor și un stat care intervine „când au nevoie”, cu referire explicită la apropierea iernii și la faptul că „facturile nu așteaptă calendarul politic”. Priorități economice: creștere, putere de cumpărare, sprijin pentru firme și energie Premierul desemnat enumeră ca preocupări principale: creșterea economică; protejarea puterii de cumpărare; măsuri de redresare pentru mediul de afaceri; „răspunsuri” la problema prețurilor la energie. Niculescu leagă direct agenda socială de performanța economică și de disciplina bugetară, susținând că „grija pentru oameni” înseamnă o economie sănătoasă, colectare mai bună a banilor publici și atenție la modul în care sunt cheltuiți. Miza consultărilor: un program „realist” și continuitate administrativă Niculescu spune că va ține cont de ce îi transmit partidele în aceste zile, recunoscând că au priorități diferite, iar rolul său este să le aducă împreună într-un program „realist”. În același timp, transmite un mesaj de continuitate în politicile publice: „Cred că România nu trebuie să pornească de la zero de fiecare dată. Trebuie să păstrăm ce funcționează și să reparăm ce nu.” La final, premierul desemnat afirmă că va prezenta public rezultatele discuțiilor cu partidele, fără a oferi, în acest stadiu, un calendar sau detalii despre măsurile concrete care ar urma să fie incluse în planul de guvernare. [...]
