Știri din categoria Politică & Externe
Știri Politică & Externe
Germania propune o Uniune Europeană „cu două viteze” - format al celor șase economii pentru politici-cheie
Germania propune o Uniune Europeană cu „două viteze” pentru a impulsiona economiile și a rupe inerția decizională din blocul celor 27 de state membre , conform Digi24 . Ministrul german al finanțelor, Lars Klingbeil , a subliniat importanța acestei inițiative în cadrul unui eveniment organizat la Berlin, susținând că Europa trebuie să devină mai puternică și mai rezilientă în fața provocărilor geopolitice actuale. Klingbeil a invitat miniștrii de finanțe din Franța, Polonia, Spania, Italia și Țările de Jos la o videoconferință pentru a discuta o agendă concretă, care să întărească suveranitatea și competitivitatea Uniunii Europene . Această întâlnire este considerată un prim pas, urmând să fie urmată de o reuniune în persoană în marja următorului Eurogrup. Scrisoarea trimisă de Klingbeil, consultată de Reuters , include un plan în patru puncte. Acesta vizează promovarea uniunii piețelor de capital, consolidarea monedei euro, coordonarea investițiilor în apărare și asigurarea materiilor prime. Klingbeil a subliniat necesitatea accelerării procesului de creare a Uniunii de Economii și Investiții pentru a oferi condiții mai bune de finanțare firmelor europene, în special start-up-urilor. În ceea ce privește apărarea , ministrul german a cerut o cooperare mai strânsă între statele membre și a propus includerea apărării ca prioritate în următorul cadru bugetar multianual al UE. De asemenea, a subliniat importanța întăririi lanțului de aprovizionare cu minerale critice prin parteneriate strategice internaționale. Această inițiativă subliniază dorința Germaniei de a transforma apărarea într-un motor pentru creșterea economică. [...]
România și Germania pregătesc un memorandum militar - standardizare și cooperare pentru industria de apărare
Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța rolului SUA în apărarea Europei, în cadrul unei conferințe de presă comune cu cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit Biziday , Bolojan a afirmat că pacea și siguranța în România sunt asigurate de NATO, cu un rol determinant al Statelor Unite. Această declarație vine în contextul unei discuții despre capacitatea Europei de a se apăra fără sprijinul american. În cadrul conferinței, Bolojan a anunțat un memorandum între ministerele Apărării din România și Germania , destinat să întărească colaborarea militară dintre cele două țări. Acesta va viza standardizarea tehnicilor militare și întărirea cooperării în domeniul apărării. Cancelarul german Friedrich Merz a susținut că Europa devine mai capabilă să se apere singură, dar a recunoscut importanța alianțelor cu parteneri NATO, inclusiv SUA. Merz a menționat angajamentul țărilor UE de a crește investițiile în apărare, subliniind că Europa dorește să continue colaborarea cu partenerii americani. Bolojan a evidențiat și relațiile economice dintre România și Germania, subliniind că Germania este principalul partener economic al României, cu un comerț bilateral de peste 42 de miliarde de euro în 2024. El a discutat despre creșterea investițiilor în domenii strategice precum energie, industrie și apărare, folosind instrumente europene precum programul SAFE. În plus, premierul român a reiterat importanța stabilității în regiunea Mării Negre și a sprijinit eforturile pentru o pace durabilă în Ucraina . De asemenea, Bolojan a subliniat prioritatea strategică a Republicii Moldova pentru România și a exprimat dorința de a finaliza procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică anul acesta. [...]
Donald Trump amenință Iranul cu intervenție militară - cere acord „fără arme nucleare”
Donald Trump amenință Iranul cu o intervenție militară, similară celei din Venezuela , conform Hotnews . Președintele american a transmis miercuri un mesaj pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, în care a precizat că o flotă militară condusă de portavionul Abraham Lincoln se îndreaptă spre Iran. Trump a subliniat că această flotă este mai mare și mai bine pregătită decât cea trimisă anterior în Venezuela. Trump a îndemnat Iranul să negocieze un acord fără arme nucleare, avertizând că timpul este esențial. El a menționat și o operațiune anterioară, „Midnight Hammer”, care a implicat bombardarea siturilor nucleare iraniene. Președintele american a subliniat că un eventual atac viitor va fi mult mai sever. Într-un interviu acordat site-ului Axios, Trump a afirmat că oficialii iranieni doresc să negocieze și că au contactat de mai multe ori administrația sa. Cu toate acestea, el nu a detaliat opțiunile militare luate în considerare, analiștii speculând că acestea ar putea include bombardamente asupra siturilor militare sau atacuri țintite asupra liderilor iranieni. Potrivit New York Times , serviciile de informații americane au raportat că puterea Iranului este în declin, iar senatorul republican Lindsey Graham a declarat că obiectivul este schimbarea regimului de la Teheran. În același timp, președintele iranian Massoud Pezeshkian a avertizat că amenințările americane ar putea destabiliza regiunea. SUA au desfășurat deja forțe militare în Orientul Mijlociu, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln și distrugătoare cu rachete ghidate, pentru a spori opțiunile președintelui Trump. Aliați importanți ai SUA, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, au declarat că nu vor permite utilizarea teritoriului lor pentru acțiuni militare împotriva Iranului, subliniind angajamentul lor față de stabilitatea regională. [...]
Narendra Modi, mesaj în română după acordul istoric cu Uniunea Europeană – „Pentru un viitor prosper”
Premierul Indiei, Narendra Modi, a transmis un mesaj neașteptat în limba română, cu ocazia finalizării Acordului de liber schimb dintre India și Uniunea Europeană , informează Adevărul . Mesajul său a subliniat importanța acestui acord pentru întărirea legăturilor economice și crearea de noi oportunități pentru cetățenii ambelor regiuni, consolidând astfel parteneriatul India-Europa pentru un viitor prosper. Negocierile pentru acest acord de liber schimb au durat ani întregi și au vizat reducerea barierelor tarifare, facilitarea investițiilor și creșterea schimburilor economice. Acordul, finalizat marți, 27 ianuarie, a fost descris de Comisia Europeană drept cel mai amplu de acest tip semnat vreodată de una dintre părți. Documentul urmărește să consolideze legăturile economice și politice dintre India și UE , în contextul tensiunilor geopolitice și al provocărilor economice globale. Acest acord reprezintă un pas semnificativ în relațiile dintre a doua și a patra economie mondială, subliniind angajamentul comun pentru un comerț deschis și bazat pe reguli. Mesajul premierului Modi , transmis pe rețeaua X , a mulțumit liderilor europeni pentru spiritul constructiv și angajamentul lor în realizarea acestui obiectiv comun. [...]
Ucraina trebuie să semneze un acord de pace cu Rusia pentru garanțiile de securitate ale SUA - confirmare oficială din Washington privind condițiile sprijinului american
SUA le-au transmis oficialilor ucraineni că garanțiile de securitate depind de semnarea unui acord de pace cu Rusia , potrivit HotNews.ro , care citează o sursă familiarizată cu discuțiile interne relatate de Reuters. Miza este majoră pentru Kiev, care consideră garanțiile de securitate din partea Statelor Unite drept elementul-cheie al oricărui aranjament care ar putea pune capăt războiului declanșat de invazia Rusiei, aflat acum în al patrulea an. În acest context, Washingtonul a mediat negocierile dintre reprezentanții Ucrainei și ai Rusiei, desfășurate la Abu Dhabi la finalul săptămânii trecute, iar oficiali americani au spus ulterior că discuțiile au înregistrat progrese spre un acord. În paralel, Financial Times a relatat că administrația Trump ar fi semnalat Ucrainei că garanțiile de securitate depind de acceptarea unui acord de pace care „probabil” ar include cedarea întregii regiuni Donbas (Donețk și Luhansk) către Rusia. Totuși, sursa citată de Reuters susține că Statele Unite nu impun conținutul acordului de pace și că este „eronat” să se sugereze că Washingtonul încearcă să forțeze Ucraina să facă concesii teritoriale. Negociatorii ruși și ucraineni urmează să se întâlnească din nou duminică, 1 februarie, la Abu Dhabi, cu posibila participare a oficialilor americani. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au plecat de la runda precedentă cu optimismul că se poate ajunge curând la un acord, mai notează HotNews.ro. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că un document american privind garanțiile de securitate pentru Ucraina este „100% gata”, iar Kievul așteaptă data și locul semnării. În același timp, Zelenski a reiterat că integritatea teritorială a Ucrainei trebuie respectată în orice acord de pace, în timp ce Kremlinul a transmis că problema teritorială rămâne fundamentală pentru încheierea luptelor, potrivit agenției ruse TASS, citată în articol. [...]
Keir Starmer merge la Beijing pentru discuții cu Xi Jinping - Prima vizită a unui premier britanic din 2018
Keir Starmer pleacă la Beijing pentru o vizită de trei zile , potrivit BBC , în prima deplasare în China a unui premier britanic din 2018, într-un demers pe care guvernul de la Londra îl descrie drept o încercare de „resetare” a relației bilaterale. Starmer urmează să se întâlnească joi cu președintele Xi Jinping . În delegație se află și aproximativ 60 de lideri din mediul de afaceri și cultural, inclusiv reprezentanți ai HSBC, GSK, Jaguar Land Rover și National Theatre, semnalând că miza vizitei include și relansarea contactelor economice și instituționale. „Reboot” cu Beijingul: de la oscilații la „reangajare strategică” Vizita este prezentată ca „cel mai recent și cel mai important moment” din tentativa guvernului de a reporni relația Regatului Unit cu China, după ani marcați de schimbări de ton. Downing Street susține că Londra are nevoie de o abordare „strategică și consecventă” față de unul dintre cei mai mari jucători economici ai lumii, chiar dacă există dezacorduri majore. Înaintea plecării, premierul a argumentat că politica britanică a oscilat între apropiere și răcire, iar acum este nevoie de continuitate. „De ani de zile, abordarea noastră față de China a fost afectată de inconsecvență – trecând de la cald la rece, de la Epoca de Aur la Epoca de Gheață, dar, fie că ne place sau nu, China contează pentru Regatul Unit.” Liniile roșii: drepturile omului și securitatea națională Criticii demersului avertizează că Beijingul are „o viziune asupra lumii radical diferită”, nu poate fi de încredere și că guvernul ar trebui să fie mult mai prudent în relația cu Partidul Comunist Chinez. Între temele sensibile se află acuzațiile privind abuzuri împotriva uigurilor și a altor grupuri etnice majoritar musulmane din Xinjiang, precum și cazul lui Jimmy Lai, magnat media pro-democrație din Hong Kong, care riscă o condamnare pe viață. Pe dimensiunea de securitate, există îngrijorări legate de amploarea activităților de spionaj atribuite Chinei în Regatul Unit, după ce șeful MI5 a avertizat recent că operatori ai statului chinez reprezintă o amenințare zilnică la adresa securității naționale. Întrebat dacă Starmer va ridica problema drepturilor omului în discuția cu Xi, Downing Street a transmis că premierul va „ridica subiecte dificile acolo unde interesele și valorile diferă”. Semnale politice și economice: cine merge, cine critică și ce urmează Din guvern fac parte din vizită ministrul pentru afaceri Peter Kyle și secretarul economic al Trezoreriei, Lucy Rigby , în condițiile în care mai mulți membri ai executivului au avut deja contacte recente la nivel înalt cu Beijingul. Kyle a fost la Beijing în septembrie 2025, iar ministrul de finanțe Rachel Reeves a vizitat China în 2025; anterior, David Lammy, pe atunci ministru de externe (astăzi vicepremier), a fost de asemenea în China. În plan intern, opoziția conservatoare atacă dur direcția de „reangajare”, inclusiv pe fondul deciziei recente a guvernului de a aproba construirea unei noi ambasade chineze la Londra, care ar urma să fie cea mai mare din Europa la finalizare. Priti Patel, secretar de externe din umbră, a susținut că Starmer merge „fără pârghii” și că Beijingul reprezintă o amenințare serioasă pentru securitatea națională. Guvernul argumentează, însă, că Londra riscă să rămână izolată față de alte economii occidentale comparabile: Downing Street indică vizite recente la Beijing ale premierului canadian Mark Carney și ale președintelui francez Emmanuel Macron, precum și faptul că liderii Franței și Germaniei au fost de mai multe ori în China în ultimii ani. În acest context, Starmer urmează să încerce să contureze o „reangajare strategică” care să combine dialogul economic cu menținerea temelor sensibile pe agendă; după Beijing și Shanghai, premierul va merge la Tokyo pentru o întâlnire cu noul premier japonez, Sanae Takaichi . [...]
Acordul India-UE poate redirecționa fluxurile de comerț - Companiile caută alternative la piața SUA
India și Uniunea Europeană au semnat un acord de liber schimb, cel mai mare de acest tip pentru ambele părți , în contextul unei politici comerciale imprevizibile din partea Statelor Unite, relatează CNN . Acordul vine ca o reacție la tarifele impuse de administrația Trump, care au afectat relațiile comerciale atât cu India, cât și cu Europa. Acordul, descris de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept „mama tuturor acordurilor”, va întări legăturile economice și politice între blocul european și India, a patra economie a lumii. Într-o declarație, Comisia Europeană a subliniat că acest acord este un semnal al angajamentului comun față de deschiderea economică și comerțul bazat pe reguli, într-un moment de tensiuni geopolitice și provocări economice globale. Detalii ale acordului Acordul prevede reducerea treptată a tarifelor indiene pentru mașinile europene de la 110% la 10%, iar pentru mașini, chimicale și produse farmaceutice din Europa , tarifele vor fi eliminate în mare parte. De asemenea, tarifele pentru vinurile europene vor fi reduse inițial de la 150% la 75%, urmând să scadă la 20%, iar tarifele pentru uleiul de măsline european vor ajunge la zero în cinci ani. Pe de altă parte, Uniunea Europeană va reduce tarifele pentru bunurile indiene, beneficiind astfel sectoare precum textilele, ceaiul, condimentele, bijuteriile și altele, conform unui comunicat al departamentului de comerț al Indiei. Impactul asupra piețelor globale Acest acord are potențialul de a redirecționa fluxurile comerciale globale, în condițiile în care companiile europene și indiene caută alternative la piața americană. Potrivit Comisiei Europene, acordul ar putea dubla exporturile de bunuri ale UE către India până în 2032, prin eliminarea sau reducerea tarifelor. „Acest acord are o importanță simbolică majoră într-o lume cu protecționism în creștere”, a declarat Daniel Kral, economist senior la firma de consultanță Oxford Economics, subliniind că este puțin probabil ca acordul să stimuleze semnificativ economiile UE sau Indiei. Perspective și provocări Deși acordul a fost semnat, acesta trebuie să treacă prin mai multe etape legale înainte de a intra în vigoare. În plus, acordul vine în urma altor înțelegeri comerciale recente, cum ar fi cea dintre UE și Mercosur , un bloc comercial din America de Sud, și mai multe acorduri semnate de India în 2025, un an marcat de revenirea lui Trump la Casa Albă și de politica sa comercială haotică. În concluzie, acest acord India-UE ar putea reprezenta un pas important către o mai mare independență economică europeană și o diversificare a parteneriatelor comerciale globale, într-un context internațional complex și volatil. [...]
Germania își adaptează logistica pentru un posibil atac rusesc asupra NATO - scenariu estimat la 2-3 ani
Germania se pregătește pentru un posibil atac rusesc asupra țărilor NATO , conform unui avertisment al generalului-locotenent Gerald Funke, șeful Comandamentului de Sprijin al Bundeswehr, citat de Biziday . Acesta a declarat că un astfel de scenariu ar putea avea loc în următorii 2-3 ani, iar Germania, fiind un membru cheie al Alianței, ar putea deveni un centru logistic crucial. Generalul Funke a subliniat că una dintre principalele provocări pentru NATO ar fi logistica, în special transportul zecilor de mii de soldați aliați către front. El a menționat riscurile asociate cu posibile sabotaje rusești, atacuri cibernetice și lovituri cu rachete sau drone, care ar putea avaria rutele principale. În acest context, Germania trebuie să mențină eficiența liniilor de aprovizionare și să aibă alternative pregătite în caz de blocaje. O altă problemă identificată de Funke este gestionarea numărului mare de răniți. Bundeswehr dispune de cinci spitale proprii, cu o capacitate de 1.800 de paturi, care ar putea fi rapid depășite. În colaborare cu Ministerul Federal al Sănătății, rețeaua de spitale civile a fost împărțită în patru secțiuni, pregătite pentru a primi răniți în situații de criză. Funke a atras atenția și asupra sistemului juridic german, care ar putea reprezenta un obstacol în luarea rapidă a deciziilor militare. Declararea „stării de urgență” sau „stării de război” necesită votul a două treimi din parlamentari, iar prezența extremiștilor pro-ruși în parlament ar putea complica acest proces. Comandamentul condus de Funke, creat în urma reorganizării forțelor armate germane, lucrează la modernizarea unui sistem de mobilizare a resurselor din perioada Războiului Rece. Acorduri cu operatorul feroviar național Deutsche Bahn au fost deja inițiate pentru a asigura transportul echipamentului militar în termen de trei zile de la notificare. Ministerul Apărării din Germania și-a exprimat îngrijorarea privind posibilitatea ca atacurile discrete ale Rusiei asupra infrastructurii germane să fie începutul unui conflict mai amplu, printr-un „război hibrid”. [...]
Reducerea vârstei răspunderii penale în Suedia - Măsură controversată, criticată de instituții
Suedia intenționează să reducă vârsta răspunderii penale la 13 ani, ca răspuns la recrutarea copiilor de către bandele criminale , informează Antena 3 . Această măsură ar putea intra în vigoare din vara acestui an, dacă va fi aprobată. Propunerea vine pe fondul unei creșteri semnificative a numărului de infracțiuni comise de minori sub 15 ani, care sunt atrași de rețelele criminale pentru a comite fapte violente fără riscul unor consecințe legale severe. Ministrul Justiției, Gunnar Strömmer , a subliniat că Suedia se confruntă cu o „situație de urgență” și că stoparea utilizării copiilor de către bandele criminale este o prioritate pentru guvern. Propunerea a întâmpinat însă opoziție din partea mai multor instituții, inclusiv poliția și administrația vârsta răspunderii penale la 13 ani, ca răspuns la recrutarea copiilor de către bandele criminale , care avertizează că aceasta ar putea duce la o creștere a numărului de infracțiuni comise de minori. Noua legislație ar urma să se aplice doar în cazurile celor mai grave infracțiuni, cum ar fi omorul, tentativa de omor, atentatele cu bombă agravate și violul agravat. În anumite situații, minorii ar putea primi pedepse cu închisoarea. Datele Consiliului Național Suedez pentru Prevenirea Criminalității arată că numărul infracțiunilor cu suspecți sub 15 ani s-a dublat în ultimul deceniu. În paralel, guvernul suedez analizează posibilitatea introducerii unor restricții de vârstă pentru accesul la rețelele sociale, după ce poliția a semnalat utilizarea acestor platforme pentru recrutarea copiilor de către bande. Criticii, însă, avertizează că măsurile propuse nu sunt susținute de argumente factuale și că ar putea avea efecte negative asupra minorilor, care au nevoie de îngrijire, nu de sancțiuni penale. Proiectul de lege urmează să fie evaluat de Consiliul Legislativ al Suediei înainte de a fi trimis în parlament. [...]
Franța interzice rețelele sociale pentru sub 15 ani - Decizie votată de Adunarea Națională
Adunarea Națională a Franței a votat pentru interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 15 ani. Potrivit DW , proiectul de lege a fost aprobat cu 116 voturi pentru și 23 împotrivă și urmează să fie dezbătut în Senat. Președintele Emmanuel Macron a susținut această măsură, considerând-o esențială pentru protejarea copiilor și adolescenților francezi de timpul excesiv petrecut în fața ecranelor. Proiectul de lege prevede interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale și la funcționalitățile de socializare integrate în platforme mai mari, cu excepția enciclopediilor online și a platformelor educaționale. Platformele vor trebui să implementeze mecanisme eficiente de verificare a vârstei pentru a bloca accesul tinerilor adolescenți. De asemenea, legislația extinde interdicția existentă privind utilizarea smartphone-urilor în școlile gimnaziale și la licee, urmând să fie aplicată începând cu anul școlar 2026 pentru conturile noi. Decizia vine în contextul în care utilizarea rețelelor sociale a crescut, generând îngrijorări cu privire la impactul negativ asupra dezvoltării copiilor și sănătății mentale. Un sondaj Harris Interactive din 2024 a arătat că 73% din public susține interzicerea accesului la rețelele sociale pentru cei sub 15 ani. Legea este văzută ca un pas important în protejarea tinerilor de efectele negative ale rețelelor sociale, cum ar fi cyberbullying-ul și expunerea la conținut violent. [...]
Dispută între SUA și Canada pe tema avioanelor F-35 – NORAD ar putea fi renegociat
Statele Unite avertizează Canada că ar putea intensifica zborurile de luptă în spațiul său aerian , dacă guvernul de la Ottawa renunță la achiziția celor 88 de avioane F-35 de la Lockheed Martin. Informația vine prin intermediul The Independent , care citează un interviu acordat de ambasadorul SUA în Canada, Pete Hoekstra, pentru CBC News. Ambasadorul a sugerat că, în cazul în care contractul este redus sau anulat, Washingtonul va „acoperi golurile” în ceea ce privește securitatea spațiului aerian nord-american, inclusiv prin desfășurarea mai frecventă a avioanelor sale în spațiul aerian canadian. Declarația reprezintă o presiune diplomatică în contextul în care Canada reevaluează contractul semnat în 2022 pentru achiziția celor 88 de aparate F-35A , din cauza creșterii semnificative a costurilor. Inițial estimat la 19 miliarde de dolari, programul a ajuns la 27,7 miliarde de dolari, conform unui audit realizat în 2025. Până acum, Canada s-a angajat să finanțeze doar 16 avioane livrabile, ceea ce alimentează incertitudinea în jurul proiectului. Hoekstra a atras atenția că o modificare a comenzii ar presupune o renegociere a acordului bilateral NORAD – pactul vechi de zeci de ani dintre SUA și Canada care permite operarea reciprocă în spațiul aerian pentru interceptarea amenințărilor. Potrivit ambasadorului, în cazul unui abandon al proiectului F-35, NORAD „ar trebui modificat”. Tensiunile vin și în contextul unor fricțiuni mai largi între cele două țări, inclusiv din cauza amenințărilor comerciale lansate de președintele Donald Trump . Premierul canadian Mark Carney a dispus revizuirea contractului de achiziție, iar guvernul său analizează acum alternative. Una dintre acestea este oferită de compania suedeză Saab, care propune avionul Gripen E și se angajează să construiască aeronavele în Canada, creând peste 12.000 de locuri de muncă. Ministrul Industriei, Mélanie Joly, a declarat că prioritatea este securitatea națională și crearea de locuri de muncă, nu satisfacerea intereselor externe: „Putem controla cui acordăm contractele de apărare și ce beneficii aduc ele Canadei.” În replică, ambasadorul american a insistat că Gripen E este un „produs inferior” în comparație cu F-35 și că interoperabilitatea redusă ar slăbi capacitatea de apărare comună: „Dacă aleg un produs care nu e la același nivel, noi trebuie să găsim cum compensăm acest lucru.” Această dispută reflectă și strategia mai amplă a administrației Trump de a exercita presiune asupra aliaților pentru a se conforma intereselor americane în materie de securitate, similar cu presiunile recente asupra aliaților europeni în contextul negocierilor pentru achiziționarea Groenlandei . [...]
Rutte afirmă că Europa nu se poate apăra fără SUA - NATO solicită dublarea cheltuielilor militare
Europa nu se poate apăra fără sprijinul militar al SUA , a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte , potrivit AP . Rutte a subliniat că Europa ar trebui să își dubleze cheltuielile militare pentru a putea să se apere singură, în absența sprijinului american. În cadrul unei întâlniri cu parlamentarii europeni la Bruxelles, Rutte a afirmat că Europa și Statele Unite au nevoie una de cealaltă, subliniind că ideea unei apărări europene fără SUA este nerealistă. Această declarație vine în contextul unor tensiuni în cadrul NATO, cauzate de amenințările recente ale președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda, teritoriu semiautonom al Danemarcei, aliat NATO. De asemenea, Trump a amenințat cu impunerea de noi tarife asupra susținătorilor europeni ai Groenlandei, dar și-a retras ulterior amenințările după ce a fost atins un „cadru” de acord privind insula bogată în resurse minerale, cu ajutorul lui Rutte. Detaliile acestui acord rămân însă neclare. La summitul NATO de la Haga din iulie, aliații europeni, cu excepția Spaniei, și Canada au fost de acord cu cererea lui Trump de a investi un procent similar din produsul intern brut (PIB) în apărare ca și Statele Unite, în următorul deceniu. Aceștia s-au angajat să cheltuiască 3,5% din PIB pentru apărare și încă 1,5% pentru infrastructura de securitate, totalizând 5% din PIB până în 2035. „Dacă chiar vreți să mergeți pe cont propriu, uitați că puteți ajunge acolo cu 5%. Va fi 10%. Trebuie să vă dezvoltați propria capacitate nucleară. Asta costă miliarde și miliarde de euro,” a avertizat Rutte. Franța a condus apelurile pentru ca Europa să își dezvolte „autonomia strategică”, iar sprijinul pentru această poziție a crescut de când administrația Trump a avertizat anul trecut că prioritățile sale de securitate se află în altă parte și că europenii vor trebui să se descurce singuri. Rutte a subliniat că, fără Statele Unite, Europa ar pierde „garantul suprem al libertății noastre, care este umbrela nucleară a SUA”. [...]