Știri din categoria Politică & Externe
Știri Politică & Externe
Nicușor Dan: România nu va fi prinsă între puteri - se caută stabilitate și echilibru extern
„Exclud scenariul de rupere transatlantică” , a declarat președintele Nicușor Dan, într-un interviu la Digi24, potrivit AGERPRES . Șeful statului susține că România își menține echilibrul între relația strategică de securitate cu Statele Unite și relațiile economice cu Uniunea Europeană, într-un context internațional tensionat, dar fără o deteriorare de fond a legăturii transatlantice. Președintele a descris România drept „o putere mijlocie” care trebuie să navigheze prudent într-o competiție globală mai accentuată, cu decizii punctuale de politică externă care nu schimbă direcția strategică. În această logică, el a indicat că ajustările diplomatice din ultimul an au fost necesare, însă nu au însemnat o ruptură între Europa și SUA. Echilibrul România–SUA–UE: securitate, economie și „mici alegeri” diplomatice Nicușor Dan a prezentat poziționarea României ca un mix între garanțiile de securitate oferite de parteneriatul cu SUA și interesul economic major legat de piața și politicile Uniunii Europene. Mesajul central este că Bucureștiul nu urmărește o alegere exclusivă între cele două axe, ci o stabilitate care să reducă riscul de a fi „prins” între puteri. În același registru, președintele a salutat inițiativele comerciale ale UE de a încheia acorduri cu America de Sud și India, argumentând că o economie europeană competitivă și un parteneriat economic extins la nivel global sunt relevante și pentru România, inclusiv ca stat membru care depinde de fluxurile comerciale și investiționale europene. Relația cu SUA este prezentată drept pilon de securitate. Relația cu UE este descrisă ca principal cadru economic. Ajustările recente sunt caracterizate ca „mici alegeri” diplomatice, fără schimbarea direcției strategice. Apărarea europeană și NATO: investiții, compatibilizare și rolul SUA Pe tema apărării europene, președintele a adoptat o poziție nuanțată: Europa trebuie să își reducă „deficitul de securitate”, iar investițiile în Apărare și compatibilizarea tehnicii militare la nivel european sunt necesare. Totodată, el a avertizat că o astfel de transformare nu se poate produce rapid. „Acesta este un proces de ani de zile”, a spus Nicușor Dan, subliniind că relația cu SUA rămâne „esențială”. În același context, șeful statului a afirmat că fostul președinte american Donald Trump „are dreptate” când spune că țările europene s-au bazat prea mult timp pe protecția oferită de Statele Unite. Mesajul transmis este că întărirea capacităților europene nu ar trebui să fie tratată ca alternativă la NATO , ci ca o completare care menține cooperarea transatlantică. Vizita la Washington în 2026: componentă economică și teme strategice Președintele a anunțat că va efectua în 2026 o vizită oficială în Statele Unite, în baza unei invitații formulate „în modul cel mai serios”. Dincolo de cooperarea de securitate, pe care a descris-o drept „subînțeleasă”, Nicușor Dan a pus accent pe o agendă economică. Potrivit declarațiilor sale, discuțiile ar urma să vizeze domenii precum metalele rare, energia din regiune și alte forme de colaborare strategică. În termeni practici, o astfel de agendă indică o încercare de a lega parteneriatul de securitate de proiecte economice concrete, într-un moment în care competiția pentru resurse și lanțuri de aprovizionare (inclusiv pentru materii prime critice) cântărește tot mai mult în relațiile internaționale. Relațiile în UE: recalibrări bilaterale și obiectivul „partenerului serios” Nicușor Dan a susținut că, în cele opt luni de mandat, a urmărit obiective clare în politica externă și că „aproape sută la sută” dintre acestea au fost atinse, insistând că rolul președintelui nu este să obțină „titluri de presă”. Ca exemple, el a menționat relația cu Franța, pe care a descris-o drept funcțională și fără „rămășițe istorice”, precum și colaborarea „foarte bună” cu Germania. În același timp, președintele a invocat conflictul bilateral cu Austria, despre care a spus că ar fi putut afecta parcursul României spre OCDE , dar care a fost „rezolvat”. Concluzia sa a fost că România trebuie să își consolideze statutul internațional prin seriozitate și printr-o diplomație economică „bine calibrată”, capabilă să gestioneze atât dosarele bilaterale, cât și pe cele multilaterale, fără a slăbi ancorarea simultană în relația strategică cu SUA și în arhitectura economică a UE. [...]
Rusia pregătită să evacueze personalul de la centrala nucleară Bushehr din Iran - măsuri de precauție în contextul tensiunilor regionale
Rusia este pregătită să evacueze personalul de la centrala nucleară Bushehr din Iran, dacă situația o va cere , a declarat Alexei Lihacev, șeful corporației nucleare de stat a Rusiei. Aceste declarații au fost făcute publice joi, prin intermediul agenției de presă TASS și Reuters , pe fondul tensiunilor crescânde între Statele Unite și Iran. Centrala nucleară Bushehr, situată în sudul Iranului , este singura de acest tip operațională în țară și a fost construită de Rusia, fiind inaugurată în 2011. În prezent, Rusia lucrează la extinderea acestei facilități prin construirea unor noi instalații nucleare pe același amplasament. Deși un atac aerian american asupra instalațiilor nucleare iraniene a avut loc în iunie anul trecut, centrala de la Bushehr nu a fost vizată. Lihacev a avertizat că un atac asupra acestei centrale ar putea avea consecințe similare cu dezastrul de la Cernobîl din 1986. Tensiunile au escaladat recent după ce președintele american Donald Trump a amenințat Iranul cu o intervenție militară, similară cu cea din Venezuela, solicitând Teheranului să renunțe la programul său nuclear. După retragerea Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul în 2018, Teheranul și-a reluat activitățile de îmbogățire a uraniului, ceea ce a atras atenția Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Rusia sprijină dreptul Iranului de a utiliza energia nucleară în scopuri pașnice și îndeamnă toate părțile implicate să respecte inviolabilitatea teritoriului Bushehr. În cazul în care situația se va deteriora, Rusia este pregătită să colaboreze cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării pentru a evacua personalul din această locație. [...]
Kaja Kallas respinge ideea unei armate europene separate - susține utilizarea structurilor militare naționale și NATO
Kaja Kallas respinge ideea unei armate europene separate, susținând utilizarea structurilor militare naționale și NATO , potrivit Agerpres . Șefa politicii externe a Uniunii Europene a declarat că nu poate concepe crearea unei armate distincte de către statele membre, în ciuda apelurilor recente pentru o forță europeană unificată. Aceste apeluri au inclus și propunerea comisarului european pentru apărare, Andrius Kubilius. Kallas a subliniat că majoritatea țărilor europene dețin deja armate naționale, iar 23 dintre acestea sunt parte a structurii NATO . Ea a evidențiat importanța menținerii unui lanț de comandă clar și simplu în domeniul militar , avertizând că structurile paralele ar putea complica acest aspect. Declarațiile sale au fost făcute înaintea unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe. În aceeași ordine de idei, șeful NATO, Mark Rutte , a respins la începutul săptămânii apelurile pentru o armată europeană separată. Aceste solicitări au apărut pe fondul îndoielilor legate de angajamentul președintelui american Donald Trump față de securitatea Europei, îndoieli amplificate de tensiunile recente legate de Groenlanda . Kallas și Rutte par să fie de acord că utilizarea structurilor existente este preferabilă creării unor noi entități militare. [...]
Aderarea Ucrainei la UE în 2027 nu este fezabilă, spune Merz - criteriile de la Copenhaga impun un calendar extins
Cancelarul german a declarat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană în 2027 nu este un obiectiv realist , subliniind că procesul de aderare necesită îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga , ceea ce durează de obicei mai mulți ani. Potrivit Biziday , cancelarul a afirmat că, deși Ucraina poate fi adusă mai aproape de UE pe termen lung, o aderare rapidă nu este fezabilă. Această declarație a fost făcută miercuri, după discuțiile cu partenerii de coaliție la Berlin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat, marți, dorința Ucrainei de a adera la UE până în 2027, susținând că acest pas ar reprezenta o garanție de securitate pentru Europa. El a evidențiat contribuțiile Ucrainei în domenii precum securitatea, tehnologia și economia. În contextul discuțiilor de pace dintre Ucraina și Rusia, cancelarul german a menționat că Germania este în strânsă legătură cu delegațiile SUA și Ucrainei și că susține aceste discuții cu entuziasm. În plus, cancelarul a subliniat că Europa trebuie să-și recapete influența într-o nouă ordine mondială dominată de câțiva actori puternici. El a afirmat că europenii trebuie să învețe să „vorbească limba politicii de putere” pentru a-și putea pune în aplicare ideile. De asemenea, a lăudat răspunsul unit al aliaților europeni din NATO la încercările anterioare ale fostului președinte american Donald Trump de a achiziționa Groenlanda . [...]
Traian Băsescu a câștigat procesul cu Administrația Prezidențială - va primi indemnizația restantă pe trei ani
Administrația Prezidențială trebuie să-i plătească lui Traian Băsescu peste 750.000 de lei , potrivit România Actualități , după ce fostul președinte a câștigat procesul privind indemnizația pierdută în urma unei decizii definitive a instanței legate de colaborarea sa cu fosta Securitate. Suma reprezintă indemnizația pe care Băsescu nu a mai încasat-o timp de trei ani, în calitate de fost șef al statului. Contextul este legat de efectele unei hotărâri judecătorești definitive privind colaborarea cu fosta Securitate, care a stat la baza pierderii unor beneficii acordate foștilor președinți. Traian Băsescu a deschis acțiunea în instanță după ce Curtea Constituțională a stabilit că Parlamentul nu a respectat Constituția atunci când a decis că foștii președinți își pierd dreptul la o serie de beneficii dacă o instanță a constatat definitiv colaborarea cu fosta Securitate. În acest cadru, procesul cu Administrația Prezidențială a vizat recuperarea sumelor neîncasate. Pe lângă indemnizație, foștii șefi de stat beneficiază și de locuință de protocol și dispozitiv de protecție, menționează aceeași sursă, citând-o pe redactorul RRA Diana Surdu. Decizia instanței în litigiul cu Administrația Prezidențială clarifică, în acest caz, consecințele juridice și financiare ale regimului de beneficii aplicat după constatarea definitivă a colaborării cu fosta Securitate. [...]
Iranul neagă oficial negocierile cu SUA – Trump invocă un acord, dar trimite portavioane în Golf
Iranul a respins categoric afirmațiile președintelui american Donald Trump privind presupuse negocieri directe între cele două state , subliniind că nu a existat niciun contact recent cu emisarul SUA și că discuțiile nu pot avea loc „în condiții de amenințare” . Potrivit Digi24 , ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a declarat că Republica Islamică nu a formulat nicio cerere în vederea negocierilor și a accentuat că doar consultări purtate prin intermediari au avut loc până acum. Oficialul iranian a fost ferm în declarația sa: Poziţia noastră este clară: negocierile nu pot avea loc în condiţii de ameninţare, iar discuţiile pot avea loc numai atunci când nu mai există ameninţări şi cereri excesive. În contrast cu poziția Teheranului, Donald Trump a anunțat marți că speră la un „acord” între SUA și Iran, imediat după ce a dispus trimiterea portavionului USS Abraham Lincoln și a grupului său de luptă în Golful Persic – o mișcare interpretată ca presiune militară în contextul în care Washingtonul a condamnat represiunea violentă a protestelor din Iran, izbucnite la sfârșitul lunii decembrie. Trump a plusat în stilul său caracteristic: O altă armadă magnifică navighează minunat spre Iran în acest moment. Sper că vor ajunge la un acord. Deși până acum președintele american nu a pus în aplicare nicio amenințare militară directă, tensiunile rămân ridicate. Ministrul Araqchi a admis că au existat contacte prin terți, dar a reiterat refuzul oricărei forme de dialog sub constrângere. În același timp, președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis un mesaj de deschidere către prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, afirmând că Iranul este pregătit să se implice în orice proces internațional care să prevină izbucnirea unui conflict în regiune. Diferența majoră dintre retorica americană și reacția iraniană arată cât de fragile sunt premisele unei relansări diplomatice între cele două state, într-un context tensionat atât intern, cât și regional. [...]
România a anulat peste 162.000 de buletine, majoritatea aparținând cetățenilor din R. Moldova - măsura vine după modificări legislative din 2023 pentru combaterea adreselor fictive
România a anulat peste 162.000 de cărți de identitate , iar circa 100.000 dintre acestea aparțineau românilor născuți în Republica Moldova, potrivit Radio Moldova , care citează date ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de la București. Măsura a vizat persoane din 86 de state și a fost aplicată în baza unei legi adoptate de Parlamentul României în 2023. O anchetă publicată de Digi24.ro arată că demersul, justificat de autorități prin nevoia de a combate adresele fictive și de a limita vulnerabilități asociate inclusiv unor rețele cu legături în zona oligarhilor ruși, i-a afectat în special pe basarabeni. Aceștia s-au trezit cu acte declarate neconforme, deși documentele fuseseră eliberate de autoritățile române. Din 2023 până la finalul lui 2025, cărțile de identitate anulate pentru cetățeni născuți în Federația Rusă au reprezentat 1% din total, adică puțin peste 1.600 de persoane, conform datelor citate. Autoritățile explică faptul că, în evaluările din 2020–2021 legate de implementarea serviciilor electronice, au fost identificate situații în care la aceeași adresă figurau înregistrate mii de persoane, inclusiv un caz cu peste 22.000 de persoane la o singură adresă din Sectorul 3 al Bucureștiului. În consecință, legislația a fost modificată astfel încât adresa de domiciliu să nu poată fi înscrisă în actul de identitate dacă în Registrul Național pentru Evidența Persoanelor sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la aceeași adresă. Anularea mențiunii de domiciliu nu afectează cetățenia română, mai precizează sursa citată. Persoanele vizate trebuie să reia procedura de solicitare și obținere a unui nou act de identitate, în condițiile legii, iar până acum aproximativ 20% dintre cei cărora li s-a anulat documentul au obținut deja un alt act de identitate românesc, transmite Digi24.ro. Contextul este completat de o anchetă penală derulată la începutul anului 2026: polițiști de frontieră din Iași și Sighetu Marmației, împreună cu procurori ai Parchetului General, au făcut 73 de percheziții în județul Botoșani într-un dosar privind obținerea de acte de identitate românești false. Potrivit Parchetului General, acțiunea vizează destructurarea unei rețele care ar fi furnizat documente neconforme cu realitatea pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă; concomitent, au fost verificate 104 adrese la care figurau cu domiciliu cetățeni originari din aceste state, inclusiv pe baza unor contracte de închiriere false. [...]
„Timpul se scurge” spune Trump despre Iran - mesajul lasă loc unei intervenții americane explicite
Donald Trump a amenințat Iranul cu o intervenție militară , invocând precedentul Venezuelei, potrivit HotNews.ro . Mesajul a fost publicat miercuri după-amiază pe rețeaua Truth Social, unde președintele SUA a susținut că o forță navală importantă se îndreaptă spre Iran, condusă de portavionul USS Abraham Lincoln, și că este mai mare decât cea trimisă anterior în Venezuela. „O armadă masivă se îndreaptă spre Iran. Se deplasează rapid, cu mare putere, entuziasm și scop precis.” Trump a cerut Teheranului să negocieze „rapid” un acord care să excludă armele nucleare, avertizând că „timpul se scurge” și că situația este „cu adevărat esențială”, conform textului citat de HotNews.ro. În același mesaj, liderul de la Casa Albă a făcut trimitere la „Operațiunea Midnight Hammer”, denumirea folosită de Pentagon pentru loviturile din 22 iunie 2025, când bombardiere americane au atacat situri nucleare iraniene. Trump a escaladat retorica printr-o nouă avertizare, afirmând că „următorul atac va fi mult mai rău”, fără a oferi detalii despre un calendar sau despre condițiile care ar declanșa o acțiune militară. Amenințarea vine la o zi după declarații făcute într-un interviu pentru Axios, unde Trump a spus despre oficialii iranieni că „vor să facă o înțelegere” și că „au sunat de multe ori” pentru a discuta, notează HotNews.ro. Tot Axios este citat cu poziția unui înalt oficial american, care a afirmat că, dacă Iranul contactează SUA și „cunoaște condițiile”, atunci „vom discuta”. Publicația americană mai arată că Trump nu a dorit să detalieze opțiunile analizate. În paralel, HotNews.ro consemnează că analiștii estimează că opțiunile ar putea include bombardarea unor situri militare sau atacuri țintite împotriva liderilor iranieni, iar The New York Times este citat cu evaluări ale serviciilor de informații americane potrivit cărora puterea Iranului „slăbește” sau ar fi la cel mai scăzut nivel din 1979. În același context, senatorul republican Lindsey Graham a declarat pentru The New York Times că a vorbit cu președintele în ultimele zile și că „obiectivul este să punem capăt regimului”, potrivit articolului. Pe plan regional, președintele iranian Massoud Pezeshkian a avertizat, într-o convorbire telefonică de marți cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, că „amenințările americane vizează perturbarea securității regiunii” și duc la „instabilitate”, mai scrie HotNews.ro. Arabia Saudită ar fi asigurat Teheranul la jumătatea lunii ianuarie că nu va permite utilizarea teritoriului său în eventualitatea unor lovituri împotriva Iranului, iar Emiratele Arabe Unite au transmis în această săptămână că nu vor permite folosirea spațiului aerian, teritoriului sau apelor teritoriale pentru acțiuni militare ostile împotriva Iranului. În ceea ce privește mișcările militare americane, doi oficiali americani au declarat luni pentru Reuters că un portavion al SUA și nave de sprijin au ajuns în Orientul Mijlociu , ceea ce ar extinde opțiunile lui Trump de a consolida forțele americane în regiune sau de a lua potențiale măsuri militare împotriva Iranului. Pe lângă portavionul USS Abraham Lincoln și navele de război, Pentagonul mută și avioane de vânătoare și sisteme de apărare antiaeriană în Orientul Mijlociu, pe fondul tensiunilor dintre Washington și Teheran. [...]
Criticile SUA după acordul UE-India evidențiază tensiunile comerciale - Washingtonul percepe o diminuare a influenței sale în Asia
Un acord comercial semnat recent între Uniunea Europeană și India a generat r eacții negative din partea Statelor Unite . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a exprimat dezamăgirea față de decizia Europei de a încheia acest acord , acuzând Bruxelles-ul că a prioritizat comerțul în detrimentul solidarității cu Ucraina, relatează Știrile ProTV . Acordul, finalizat marți, este conceput pentru a stimula comerțul bilateral și a reduce dependența Uniunii Europene de Statele Unite, în contextul tensiunilor comerciale globale. Potrivit estimărilor, acesta ar putea dubla exporturile UE către India până în 2032, prin eliminarea sau reducerea tarifelor pentru 96,6% din mărfurile schimbate, economisind astfel 4 miliarde de euro anual pentru companiile europene. Bessent a criticat, de asemenea, faptul că Europa continuă să cumpere produse petroliere rafinate în India, care folosesc țiței rusesc sancționat. El a subliniat că Europa nu s-a aliniat la tarifele mai ridicate impuse de SUA Indiei anul trecut, deoarece negocia propriul acord comercial. Într-un interviu la CNBC , Bessent a declarat: „Să facă ce e mai bine pentru ei, dar europenii sunt foarte dezamăgitori.” „Au pus comerțul înaintea ucrainenilor”, a afirmat Bessent, referindu-se la refuzul Europei de a impune tarife similare celor ale Washingtonului. Aceste comentarii vin pe fondul unor relații transatlantice tensionate, după ce președintele Donald Trump amenințase anterior să majoreze tarifele pentru anumite țări europene. De asemenea, Bessent a sugerat că SUA ar putea elimina tariful suplimentar de 25% impus Indiei, în urma reducerii importurilor de petrol rusesc de către aceasta. În concluzie, acordul UE-India a provocat nemulțumiri în SUA, fiind perceput ca o mișcare care subminează eforturile comune împotriva Rusiei și care ar putea afecta relațiile comerciale transatlantice. [...]
Donald Trump recunoaște pierderea controlului în criza de la Minneapolis - tensiunile escaladează sub presiunea protestelor și criticilor media
Donald Trump l-a trimis pe Tom Homan la Minneapolis după ce presiunea publică și ecoul din Fox News au semnalat că situația îi scapă de sub control, potrivit Adevărul , care citează The New York Times. Criza a pornit de la moartea lui Alex Pretti , cetățean american fără antecedente penale, împușcat sâmbătă de agenți federali de imigrație. Pe măsură ce au apărut imagini video care arată că Pretti era imobilizat la sol când s-a tras, narațiunea inițială a administrației a fost pusă sub semnul întrebării, iar protestele s-au extins. De la narațiunea oficială la retragerea unui coordonator de pe teren În primele zile, Stephen Miller , descris drept arhitect al politicilor dure de imigrație ale lui Trump, l-a etichetat public pe Pretti drept „terorist” și a cerut altor oficiali, inclusiv secretarului pentru securitate internă Kristi Noem, să-l numească „asasin”. Ulterior, imaginile apărute au contrazis această versiune, alimentând indignarea și presiunea politică. În acest context, aliați ai președintelui i-au cerut direct, în convorbiri telefonice, o schimbare rapidă de abordare: trimiterea lui Tom Homan, coordonatorul Casei Albe pentru frontieră, la Minneapolis. La scurt timp, Gregory Bovino, un oficial al Poliției de Frontieră care coordona operațiunea pe teren și era cunoscut pentru tactici agresive, a fost retras. Stephen Miller l-a numit pe Pretti „terorist” și a cerut ca acesta să fie numit „asasin” Imaginile video au indicat că Pretti era imobilizat la sol când agenții au deschis focul Aliați ai lui Trump au recomandat trimiterea lui Tom Homan la Minneapolis Gregory Bovino a fost retras din rolul de coordonare a operațiunii pe teren Rolul Fox News și ajustarea de mesaj a Casei Albe Mesajul privind trimiterea lui Homan a fost amplificat luni dimineață de Brian Kilmeade, coprezentator al emisiunii „Fox & Friends”, urmărită constant de președinte, care a repetat apelul de trei ori în două ore. La 20 de minute după ultima intervenție, Trump a anunțat pe rețelele sociale că îl trimite pe Homan la Minneapolis, interpretat în articol drept un semnal că situația devenise un risc politic pentru al doilea mandat. Trump a explicat ulterior la Fox News retragerea lui Bovino, sugerând că stilul acestuia nu era potrivit pentru moment. > „Bovino e bun, dar e genul de tip care merge foarte departe”, a spus Trump ulterior la Fox News. „Poate că aici nu a fost cea mai bună alegere.” Operațiunea continuă, iar întrebările rămân deschise După anunțul privind trimiterea lui Homan, Trump și purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt, au moderat tonul și s-au distanțat de declarațiile inflamatorii atribuite lui Miller, Bovino și Noem. Președintele a spus și că a discutat cu guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz, pe care îl criticase dur cu câteva zile înainte, însă articolul notează că nu există indicii că Trump ar renunța la politicile de fond sau că ar condamna tacticile federale folosite în Minnesota. În paralel, operațiunea federală a continuat: luni, agenții au reținut aproximativ 100 de imigranți fără acte în Minneapolis, „mult peste media zilnică de dinaintea intervenției”. Deși Trump a vorbit despre „detensionare”, a continuat să sugereze că Pretti este responsabil pentru propria moarte și a numit ulterior decesul „un incident foarte nefericit”, în timp ce NYT, citat de Adevărul, subliniază că întrebările privind responsabilitatea, tacticile și direcția politicii federale de imigrație rămân deschise. [...]
Procesul de negociere pentru pace în Ucraina se desfășoară în paralel cu atacuri asupra trenurilor și blocurilor - tensiunile rămân ridicate
Consilierul lui Vladimir Putin spune că îl așteaptă pe Volodimir Zelenski la Moscova, cu „garanții de securitate” , potrivit Știrile ProTV , într-un moment în care Rusia invocă public ideea de pace, iar pe teren continuă atacurile asupra Ucrainei. Mesajul Kremlinului despre Zelenski și rolul atribuit lui Donald Trump Declarația consilierului lui Vladimir Putin vine cu o nuanță politică importantă: acesta „recunosc[e] că a fost sugestia lui Donald Trump”, notează sursa. Formularea încearcă să proiecteze disponibilitate pentru dialog la cel mai înalt nivel, dar și să lege inițiativa de președintele american, care a vorbit despre perspective „îmbucurătoare” în relația Rusia–Ucraina. „Când vor fi întrunite condițiile îl așteptăm pe Zelenski la Moscova unde îi garantăm securitatea”, transmite consilierul lui Vladimir Putin recunoscând că a fost sugestia lui Donald Trump. În același timp, Kremlinul transmite că nu vede negocierile ca pe un demers aflat aproape de final. Purtătorul de cuvânt Dmitry Peskov a insistat că discuțiile sunt abia la început și că urmează continuarea lor la nivel tehnic, ceea ce sugerează că eventualele întâlniri politice rămân condiționate de pași prealabili. Negocierile din Abu Dhabi și semnalele publice despre „progrese” Știrile ProTV relatează că vinerea trecută au început, în Abu Dhabi , negocieri directe între reprezentanții Kievului și cei ai Moscovei, mediate de americani. După două zile de discuții, părțile au vorbit despre progrese, iar discuțiile „ar urma să se reia duminică”, conform sursei. Pe acest fundal, Donald Trump a declarat că se așteaptă la evoluții pozitive pentru ambele părți. În paralel, Kremlinul a temperat așteptările, prin mesajul lui Peskov, care a avertizat împotriva concluziilor premature și a subliniat continuarea discuțiilor „la nivel de experți”. Atacuri asupra civililor, în paralel cu discuțiile despre pace În timp ce la nivel diplomatic se vorbește despre negocieri, pe teren sunt raportate atacuri asupra infrastructurii civile. Marți seară, un tren cu aproximativ 200 de pasageri, care se apropia de Harkov, ar fi fost lovit de drone rusești; cinci pasageri au murit, potrivit relatării. În aceeași logică, sursa menționează atacuri nocturne în Kiev, unde două persoane au fost ucise după ce dronele au lovit un bloc de locuințe, precum și bombardamente în Odesa, unde o mănăstire ar fi fost distrusă, după ce în ajun fuseseră lovite clădiri rezidențiale, școli și grădinițe. De ce contează declarațiile despre Zelenski, în acest context Invitația condiționată la Moscova, cu promisiunea de securitate, este prezentată ca un gest de deschidere, dar apare într-un moment în care Ucraina acuză continuarea atacurilor asupra civililor. În materialul citat, președintele Zelenski califică lovirea trenului drept un act care, „în orice țară”, ar fi considerat terorist. În plus, potrivit analiștilor citați de Știrile ProTV, intensificarea presiunilor militare ar putea fi folosită de Rusia pentru a-și consolida poziția la masa negocierilor, inclusiv prin lovirea infrastructurii energetice, cu efect direct asupra populației. [...]
Elveția majorează cheltuielile pentru apărare cu 31 miliarde franci - finanțarea va veni din creșterea taxei pe vânzări timp de 10 ani
Elveția vrea să majoreze cheltuielile de apărare cu 31 mld. franci din 2028 , finanțând planul printr-o creștere temporară a taxei pe vânzări, potrivit Reuters . Guvernul de la Berna a anunțat că va ridica taxa pe vânzări cu 0,8 puncte procentuale pentru o perioadă de 10 ani, începând din 2028, pentru a susține un pachet mai amplu de cheltuieli în domeniul apărării și securității. Miza este accelerarea ritmului de finanțare militară într-o țară în care cheltuielile pentru armată nu sunt, în prezent, programate să ajungă la 1% din PIB decât în 2032. Consiliul Federal își justifică schimbarea de direcție prin deteriorarea mediului de securitate din Europa și din vecinătate, subliniind că mai multe state europene își consolidează capabilitățile. „Lumea a devenit mai volatilă și mai nesigură, iar ordinea internațională bazată pe dreptul internațional este sub presiune”, a transmis guvernul. Creșterea taxei pe vânzări este elementul central de finanțare al planului și are rolul de a asigura resurse predictibile pe un deceniu, într-un context în care autoritățile spun că planificarea financiară actuală nu mai reflectă scumpirea armamentului, alimentată de inflație și de cererea mai mare. Potrivit unui oficial din ministerul apărării citat de Reuters, noile alocări ar urma să ducă cheltuielile de apărare la aproximativ 1,3%–1,5% din PIB. Ministrul apărării, Martin Pfister, a indicat că prioritățile pe termen scurt vor fi recalibrate către amenințările considerate cele mai probabile, inclusiv contracararea mini-dronelor, investiții în tehnologia informației, întărirea protecției cibernetice și a recunoașterii electromagnetice. Planul include și consolidarea poliției și a protecției frontierelor, precum și capacitatea de a răspunde la amenințări la distanță și atacuri hibride. Proiectul trebuie să treacă de parlament și ar putea fi supus unui referendum anul viitor, a mai precizat guvernul. Separat, executivul vrea și o revizuire a legislației serviciilor de informații, care ar extinde mandatul acestora inclusiv pentru colectarea de date de la bănci și alți furnizori de servicii financiare, în cazuri de amenințări grave precum finanțarea terorismului sau spionajul. [...]