Știri
Știri din categoria Externe
Intervenția militară a SUA în Golful Oman ridică riscul de perturbări pe ruta energetică Ormuz. Potrivit Digi24, armata americană a deschis focul asupra unui petrolier sub pavilion iranian și i-a „dezactivat cârma” după ce nava ar fi încercat să forțeze blocada porturilor iraniene impusă de Washington, ignorând avertismente repetate.
Incidentul a avut loc miercuri dimineață, la ora 09:00 în Washington (16:00, ora României), iar acțiunea a fost executată dintr-un avion decolat de pe portavionul USS Abraham Lincoln, desfășurat în regiune. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că petrolierul, numit „Hasna”, era „fără încărcătură” și că, după intervenție, „nu se mai află în drum spre Iran”.
CENTCOM susține că forțele americane „au acționat pentru respectarea blocadei”, după ce echipajul navei nu s-a conformat avertismentelor. În comunicarea publică, armata americană a încadrat acțiunea ca măsură de aplicare a blocadei porturilor iraniene.
Este a doua oară când SUA intervin pentru a „neutraliza” o navă iraniană care ar fi sfidat blocada impusă pe 13 aprilie, după eșecul primei runde de negocieri cu Teheranul, conform informațiilor prezentate.
Pe 19 aprilie, forțele americane au vizat sala motoarelor navei „Touska”, după ce au ordonat echipajului să evacueze, neutralizând astfel nava, mai notează aceeași sursă.
Golful Oman și Strâmtoarea Ormuz sunt puncte critice pentru transportul maritim, inclusiv pentru fluxurile de energie. Chiar dacă materialul nu oferă estimări privind impactul asupra pieței, escaladarea operațională (intervenții armate pentru impunerea blocadei) crește riscul de întârzieri, rerutări și costuri mai mari de asigurare pentru navele care tranzitează zona.
În acest context, Digi24 menționează că, deși blocada porturilor iraniene continuă, Donald Trump a anunțat marți suspendarea operațiunii americane „Proiectul Libertate”, lansată cu 48 de ore mai devreme pentru a permite trecerea prin Strâmtoarea Ormuz a sutelor de nave blocate în Golf, invocând „progrese uriașe” către un acord cu Iranul.
Totodată, președintele SUA a ridicat presiunea asupra Teheranului miercuri, amenințând că va bombarda Iranul „cu o intensitate mult mai mare decât înainte” dacă nu se ajunge la un acord cu Washingtonul.
Recomandate
SUA și Iranul sunt aproape de un memorandum de încetare a ostilităților care ar debloca Strâmtoarea Hormuz , iar Teheranul ar urma să transmită un răspuns în 48 de ore, potrivit The Jerusalem Post . Miza imediată este reducerea riscului de perturbare a traficului maritim și a fluxurilor energetice printr-un punct-cheie pentru comerțul global. Informația este atribuită unei surse pakistaneze implicate în eforturile de pace, care a declarat pentru Reuters că cele două părți „se apropie” de un document scurt, pe o singură pagină, confirmând un material Axios bazat pe declarațiile a doi oficiali americani. Ministrul de Externe al Pakistanului a spus că Islamabadul lucrează pentru ca înțelegerea să ducă la un „sfârșit permanent” al conflictului. Ce ar conține documentul și de ce contează economic Potrivit Axios, SUA așteaptă în 48 de ore răspunsul Iranului la punctele-cheie ale unui memorandum de înțelegere cu 14 puncte. Un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a declarat ulterior pentru CNBC că propunerea este „evaluată”. Documentul ar prevedea: încetarea ostilităților și începerea unei perioade de negocieri de 30 de zile; ridicarea reciprocă a blocadelor asupra Strâmtorii Hormuz; eliminarea sancțiunilor de către SUA, în schimbul unui moratoriu de 15 ani al Iranului asupra îmbogățirii uraniului; transferul stocului de uraniu puternic îmbogățit al Iranului în afara granițelor, „posibil către SUA”. Pentru piețe și companii, elementul central este Strâmtoarea Hormuz: orice relaxare a tensiunilor și a restricțiilor de navigație reduce riscul de întreruperi logistice și de volatilitate pe lanțurile de aprovizionare dependente de transportul maritim. Negocierile rămân condiționate de un acord final Publicația notează că mai mulți termeni importanți ar rămâne condiționați de un viitor acord „cuprinzător” și că, deși documentul ar fi cel mai apropiat pas de o înțelegere de la începutul războiului (28 februarie), „nu a fost finalizat” niciun acord. Negocierile sunt purtate atât direct, cât și indirect, cu Steve Witkoff și Jared Kushner în echipa americană. Potrivit Axios, discuțiile ulterioare ar putea avea loc la Islamabad sau la Geneva. Secretarul de stat american Marco Rubio a descris marți negocierile drept „foarte complexe și tehnice”, subliniind nevoia unei soluții diplomatice care să definească precis temele negociabile și nivelul concesiilor inițiale. [...]
Donald Trump spune că un acord cu Iranul este „foarte posibil” după „discuții foarte bune” în ultimele 24 de ore , potrivit Agerpres , care citează AFP. Declarația președintelui american indică o posibilă detensionare pe canalul diplomatic dintre Washington și Teheran, într-un moment în care evoluțiile din regiune pot influența direct riscul geopolitic și, implicit, costurile de transport și energie. În materialul Agerpres nu sunt oferite detalii despre conținutul potențialului acord, calendarul negocierilor sau condițiile discutate. [...]
Atacul Israelului asupra Beirutului ridică riscul de escaladare după armistițiul din 17 aprilie , prin reluarea loviturilor în suburbiile sudice ale capitalei libaneze, într-o zonă asociată Hezbollah, potrivit Digi24 . Ținta a fost un comandant al unității de elită Radwan, iar o sursă apropiată grupării șiite a declarat pentru AFP că acesta a fost ucis. Lovitura a vizat miercuri seara suburbiile sudice ale Beirutului, iar sursa citată l-a identificat pe comandant drept Malek Ballout , „comandantul operațiunilor forței Radwan”. Ce a spus conducerea Israelului despre țintă Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că atacul a urmărit „neutralizarea” comandantului Forței Radwan. Într-un mesaj publicat pe X, Netanyahu a susținut că unitatea Radwan este responsabilă pentru atacuri asupra localităților israeliene și pentru rănirea soldaților IDF (Forțele de Apărare ale Israelului). „Am ordonat, împreună cu ministrul apărării Israel Katz, lovirea imediată la Beirut a comandantului Forţei Radwan din organizaţia teroristă Hezbollah, pentru a-l neutraliza.” „Niciun terorist nu are imunitate, braţul lung al Israelului va ajunge la fiecare inamic şi criminal.” De ce contează: primul atac major asupra Beirutului de la armistițiu Agenția oficială de presă libaneză Ani a relatat că avioane israeliene au lovit cartierul Ghobeiri din suburbiile sudice ale Beirutului, pentru prima dată de la intrarea în vigoare a armistițiului din 17 aprilie dintre Israel și Hezbollah. Reluarea unui atac major asupra Beirutului, după armistițiu, indică o deteriorare a situației de securitate și crește riscul extinderii confruntării, în condițiile în care ținta declarată a fost un comandant de rang înalt al unei unități de elită a Hezbollah. [...]
Disputa Washington–Havana pe „blocada petrolieră” ridică riscuri directe pentru aprovizionarea energetică a Cubei , după ce secretarul de stat american Marco Rubio a negat existența unei astfel de măsuri, iar autoritățile cubaneze l-au acuzat public de minciună, pe fondul unor sancțiuni care vizează sectorul energetic, potrivit Stirile Pro TV . Ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodriguez , a susținut într-o postare pe X că Rubio „a ales pur și simplu să mintă” și că ar fi negat un „asediu petrolier criminal” pe care, potrivit Havanei, l-ar fi propus chiar el președintelui american Donald Trump. Rodriguez a mai acuzat că furnizorii de petrol ai Cubei ar fi „intimidați” și „amenințați”, invocând încălcarea regulilor comerțului liber și a libertății navigației. În același mesaj, șeful diplomației cubaneze a legat tensiunile de „noi sancțiuni” anunțate de Donald Trump la 1 mai, despre care afirmă că afectează sectorul energetic, și a spus că Rubio „știe foarte bine pagubele și suferințele” provocate populației cubaneze. Poziția SUA: „nu există o blocadă petrolieră” Marco Rubio a declarat, la o conferință de presă la Casa Albă, că: „Nu există o blocadă petrolieră a Cubei în sine.” El a acuzat Cuba că ar fi fost obișnuită să primească petrol „gratuit” din Venezuela și că ar fi revândut o parte din acesta „pe devize”. În interpretarea lui Rubio, „singura blocadă” ar fi faptul că Venezuela ar fi decis să nu mai ofere acest petrol. Contextul sancțiunilor și al livrărilor de petrol Materialul notează că Washingtonul aplică o politică de „presiune maximă” împotriva Cubei și amintește că Trump a semnat, la sfârșitul lui ianuarie, un decret prezidențial prin care Cuba este calificată drept o „amenințare extraordinară” la adresa SUA. Totodată, Trump ar fi amenințat cu represalii orice țară care ar vrea să furnizeze petrol Cubei. În același context, Washingtonul ar fi autorizat doar venirea unui singur petrolier rus în Cuba, potrivit informațiilor din articol. Ce urmează: discuții la Vatican Rubio urmează să efectueze joi o vizită la Vatican City, descris ca mediator istoric între cele două țări, care „au recunoscut că poartă negocieri”. Secretarul de stat american a spus că va fi „încântat” să discute despre „problema Cuba” și urmează să fie primit de Papa american Pope Leo XIV, conform sursei citate. [...]
Rusia avertizează asupra unor lovituri de represalii la Kiev potrivit Anadolu Agency , Moscova a transmis tuturor misiunilor diplomatice străine acreditate în Rusia o notă oficială prin care le cere să evacueze personalul diplomatic și cetățenii aflați în capitala Ucrainei, invocând posibilitatea unor atacuri asupra Kievului în perioada manifestațiilor dedicate Zilei Victoriei din 9 mai. Ministerul rus de Externe susține că măsura este necesară din cauza „inevitabilității unor lovituri de represalii” în cazul în care Ucraina ar încerca să atace teritoriul rus sau evenimentele organizate la Moscova. Potrivit purtătoarei de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova , documentul trimis ambasadelor face trimitere la o declarație anterioară a Ministerului rus al Apărării, care a reacționat la afirmațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a spus, în timpul summitului Comunității Politice Europene desfășurat la Erevan, că Rusia nu va mai putea organiza parada militară de 9 mai la dimensiunile obișnuite și că Moscova se teme inclusiv de posibile atacuri cu drone asupra Pieței Roșii. În acest context, autoritățile ruse au avertizat că eventualele lovituri ucrainene în timpul celebrărilor ar putea atrage atacuri directe asupra „centrelor de decizie” din Kiev. Formula a mai fost folosită de Moscova în ultimii ani pentru a face referire la infrastructura de comandă politică și militară a Ucrainei. Ministerul rus al Apărării anunțase încă din 29 aprilie că parada militară din acest an nu va include coloane de tehnică militară, invocând „situația operațională curentă”. Decizia este considerată neobișnuită pentru una dintre cele mai importante sărbători de stat din Rusia și vine pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al tensiunilor crescute dintre Moscova și Kiev. Momentul avertismentului transmis diplomaților străini amplifică îngrijorările privind o posibilă escaladare militară în jurul datei de 9 mai, simbol major pentru Kremlin și pentru discursul politic rus legat de războiul din Ucraina. [...]
Loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei expun limitele apărării aeriene ruse , iar Moscova pare să recunoască implicit problema prin avertismentele de „represalii” înaintea paradei de 9 Mai, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Analiza notează că atacurile ucrainene cu drone și rachete asupra unor orașe aflate „adânc în spatele” frontului arată incapacitatea Rusiei de a apăra în mod fiabil marile orașe și infrastructura din partea europeană a țării. ISW susține că loviturile au produs pagube semnificative într-o gamă largă de orașe rusești. În același timp, amenințarea Rusiei de a riposta pentru presupuse planuri de atac asupra Moscovei în perioada Zilei Victoriei este interpretată de ISW ca un semn că președintele Vladimir Putin nu poate garanta protecția acestor zone din spate, inclusiv a capitalei. Insistența de a organiza parada din 9 Mai ar reflecta, în lectura institutului, refuzul Kremlinului de a accepta că războiul „s-a întors” pe teritoriul Rusiei. Atacuri rusești asupra Ucrainei: victime civile și tactici adaptate ISW consemnează că forțele ruse au executat lovituri combinate cu drone și rachete pe 4 mai și în noaptea de 4 spre 5 mai, care au ucis cel puțin șapte civili și au rănit cel puțin 35. Separat, evaluarea menționează o lovitură cu rachete de tip „double-tap” (două lovituri succesive asupra aceleiași ținte) împotriva echipelor de intervenție în regiunea Poltava, soldată cu doi morți și cel puțin 23 de răniți. Potrivit ISW, seria de atacuri din 4-5 mai a produs pierderi importante în pofida unui „număr relativ mic” de drone și rachete, pe fondul adaptării tacticilor ruse pentru a maximiza efectele, cu impact disproporționat asupra civililor. Situația pe front: avansuri raportate de ambele părți în Sumî Pe teren, ISW afirmă că forțele ucrainene au avansat în regiunea Sumî și în direcția Pokrovsk, în timp ce forțele ruse au avansat, la rândul lor, în regiunea Sumî. Evaluarea nu oferă în textul publicat de Kyiv Post detalii cantitative despre amploarea acestor mișcări. [...]
