Știri
Știri din categoria Externe
Atacul Israelului asupra Beirutului ridică riscul de escaladare după armistițiul din 17 aprilie, prin reluarea loviturilor în suburbiile sudice ale capitalei libaneze, într-o zonă asociată Hezbollah, potrivit Digi24. Ținta a fost un comandant al unității de elită Radwan, iar o sursă apropiată grupării șiite a declarat pentru AFP că acesta a fost ucis.
Lovitura a vizat miercuri seara suburbiile sudice ale Beirutului, iar sursa citată l-a identificat pe comandant drept Malek Ballout, „comandantul operațiunilor forței Radwan”.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că atacul a urmărit „neutralizarea” comandantului Forței Radwan. Într-un mesaj publicat pe X, Netanyahu a susținut că unitatea Radwan este responsabilă pentru atacuri asupra localităților israeliene și pentru rănirea soldaților IDF (Forțele de Apărare ale Israelului).
„Am ordonat, împreună cu ministrul apărării Israel Katz, lovirea imediată la Beirut a comandantului Forţei Radwan din organizaţia teroristă Hezbollah, pentru a-l neutraliza.”
„Niciun terorist nu are imunitate, braţul lung al Israelului va ajunge la fiecare inamic şi criminal.”
Agenția oficială de presă libaneză Ani a relatat că avioane israeliene au lovit cartierul Ghobeiri din suburbiile sudice ale Beirutului, pentru prima dată de la intrarea în vigoare a armistițiului din 17 aprilie dintre Israel și Hezbollah.
Reluarea unui atac major asupra Beirutului, după armistițiu, indică o deteriorare a situației de securitate și crește riscul extinderii confruntării, în condițiile în care ținta declarată a fost un comandant de rang înalt al unei unități de elită a Hezbollah.
Recomandate
Benjamin Netanyahu a transmis că Israelul își calibrează poziția de securitate în „coordonare totală” cu SUA pe fondul evoluțiilor din negocierile Washington–Teheran, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul vizează direct miza operațională: obiectivul declarat este eliminarea materialului îmbogățit din Iran și desființarea capacităților de îmbogățire, în timp ce armata israeliană rămâne în alertă pentru „orice scenariu”. Netanyahu a spus că nu este surprins de recentele evoluții ale negocierilor SUA–Iran și că există „coordonare totală” între Statele Unite și Israel. El a descris un contact aproape zilnic cu președintele american Donald Trump și discuții zilnice între echipele celor două părți, inclusiv în ziua declarațiilor, menționând că urma să vorbească din nou cu Trump în cursul serii. „Menținem un contact continuu cu prietenii noștri din SUA. Vorbesc cu președintele Trump aproape zilnic.” Miza operațională: condițiile Israelului și pregătirea pentru escaladare Premierul israelian a indicat că cele două state „împărtășesc obiective comune”, iar „cel mai important” ar fi: „îndepărtarea întregului material îmbogățit” din Iran; „dismantlarea capacităților de îmbogățire” ale Iranului. În același timp, Netanyahu a afirmat că Israelul este pregătit pentru orice scenariu și că aceasta este directiva dată Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) și agențiilor de securitate. El a adăugat că „Israelul este mai puternic ca niciodată”, iar „Iranul și proxy-urile sale sunt mai slabe ca niciodată”. Context regional: semnale prudente din Pakistan și obstacolul uraniului Materialul notează și o reacție din Pakistan, unde oficiali ar exprima un optimism prudent privind posibilitatea unui progres diplomatic între SUA și Iran, după ce Trump a ordonat o pauză în „Project Freedom”, descris ca un demers de folosire a activelor americane din regiune pentru a ajuta navele din Golful Persic să traverseze Strâmtoarea Hormuz . Un analist pakistanez de politică externă, Omer Azhar, a spus că în cercurile oficiale din Pakistan ar exista așteptarea unei posibile „înțelegeri de tip memorandum” (MoU), mai degrabă decât a unui acord cuprinzător, care să pregătească terenul pentru negocieri ulterioare. Totuși, el a precizat că nu există semne concrete la fața locului care să indice un summit iminent. Potrivit aceleiași surse, principalul obstacol rămâne stocul Iranului de aproximativ 400 kg de uraniu îmbogățit la 60%, despre care se anticipează că va fi punctul central de blocaj în orice negocieri. [...]
Intervenția militară a SUA pentru impunerea blocadei porturilor iraniene ridică riscul de perturbări pe rutele petroliere din Golf , după ce un petrolier sub pavilion iranian a fost „neutralizat” în timpul unei încercări de a ajunge într-un port iranian, potrivit Agerpres . Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis pe rețeaua X că forțele americane care operează în Golf au acționat pentru respectarea blocadei, „neutralizând” un petrolier fără încărcătură, care încerca să navigheze către un port iranian miercuri, la ora 09:00, ora Washingtonului (16:00, ora României). Potrivit Centcom, după ce echipajul navei „Hasna” nu a ținut cont de avertismente repetate, forțele americane au scos din funcțiune cârma petrolierului, trăgând mai multe salve dintr-un avion care a decolat de pe portavionul USS Abraham Lincoln , desfășurat în regiune. Armata americană a precizat că „Hasna nu se mai află în drum spre Iran”. A doua intervenție de acest tip, în contextul blocadei impuse în aprilie Este a doua oară când Statele Unite intervin pentru a „neutraliza” o navă iraniană care ar fi sfidat blocada impusă de Washington pe 13 aprilie, după eșecul primei runde de negocieri cu Teheranul. Pe 19 aprilie, forțele americane au vizat sala motoarelor navei „Touska”, după ce au ordonat echipajului să evacueze, neutralizând astfel nava, mai notează aceeași sursă. Context politic: semnale contradictorii de la Washington Deși blocada porturilor iraniene continuă, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți suspendarea operațiunii americane „Proiectul Libertate”, lansată cu 48 de ore mai devreme pentru a permite trecerea prin Strâmtoarea Ormuz a sutelor de nave blocate în Golf, invocând „progrese uriașe” către un acord cu conducerea iraniană. În același timp, Trump a crescut presiunea asupra Iranului miercuri, amenințând că va bombarda țara „cu o intensitate mult mai mare decât înainte” dacă liderii săi nu ajung la un acord cu Washingtonul. [...]
Donald Trump spune că un acord cu Iranul este „foarte posibil” după „discuții foarte bune” în ultimele 24 de ore , potrivit Agerpres , care citează AFP. Declarația președintelui american indică o posibilă detensionare pe canalul diplomatic dintre Washington și Teheran, într-un moment în care evoluțiile din regiune pot influența direct riscul geopolitic și, implicit, costurile de transport și energie. În materialul Agerpres nu sunt oferite detalii despre conținutul potențialului acord, calendarul negocierilor sau condițiile discutate. [...]
Intervenția militară a SUA în Golful Oman ridică riscul de perturbări pe ruta energetică Ormuz. Potrivit Digi24 , armata americană a deschis focul asupra unui petrolier sub pavilion iranian și i-a „dezactivat cârma” după ce nava ar fi încercat să forțeze blocada porturilor iraniene impusă de Washington, ignorând avertismente repetate. Incidentul a avut loc miercuri dimineață, la ora 09:00 în Washington (16:00, ora României), iar acțiunea a fost executată dintr-un avion decolat de pe portavionul USS Abraham Lincoln , desfășurat în regiune. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că petrolierul, numit „Hasna”, era „fără încărcătură” și că, după intervenție, „nu se mai află în drum spre Iran”. Ce s-a întâmplat și cum justifică SUA intervenția CENTCOM susține că forțele americane „au acționat pentru respectarea blocadei”, după ce echipajul navei nu s-a conformat avertismentelor. În comunicarea publică, armata americană a încadrat acțiunea ca măsură de aplicare a blocadei porturilor iraniene. Context: a doua intervenție de acest tip în mai puțin de o lună Este a doua oară când SUA intervin pentru a „neutraliza” o navă iraniană care ar fi sfidat blocada impusă pe 13 aprilie, după eșecul primei runde de negocieri cu Teheranul, conform informațiilor prezentate. Pe 19 aprilie, forțele americane au vizat sala motoarelor navei „Touska”, după ce au ordonat echipajului să evacueze, neutralizând astfel nava, mai notează aceeași sursă. De ce contează: presiune pe transportul maritim într-o zonă-cheie pentru petrol Golful Oman și Strâmtoarea Ormuz sunt puncte critice pentru transportul maritim, inclusiv pentru fluxurile de energie. Chiar dacă materialul nu oferă estimări privind impactul asupra pieței, escaladarea operațională (intervenții armate pentru impunerea blocadei) crește riscul de întârzieri, rerutări și costuri mai mari de asigurare pentru navele care tranzitează zona. În acest context, Digi24 menționează că, deși blocada porturilor iraniene continuă, Donald Trump a anunțat marți suspendarea operațiunii americane „Proiectul Libertate”, lansată cu 48 de ore mai devreme pentru a permite trecerea prin Strâmtoarea Ormuz a sutelor de nave blocate în Golf, invocând „progrese uriașe” către un acord cu Iranul. Totodată, președintele SUA a ridicat presiunea asupra Teheranului miercuri, amenințând că va bombarda Iranul „cu o intensitate mult mai mare decât înainte” dacă nu se ajunge la un acord cu Washingtonul. [...]
Disputa Washington–Havana pe „blocada petrolieră” ridică riscuri directe pentru aprovizionarea energetică a Cubei , după ce secretarul de stat american Marco Rubio a negat existența unei astfel de măsuri, iar autoritățile cubaneze l-au acuzat public de minciună, pe fondul unor sancțiuni care vizează sectorul energetic, potrivit Stirile Pro TV . Ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodriguez , a susținut într-o postare pe X că Rubio „a ales pur și simplu să mintă” și că ar fi negat un „asediu petrolier criminal” pe care, potrivit Havanei, l-ar fi propus chiar el președintelui american Donald Trump. Rodriguez a mai acuzat că furnizorii de petrol ai Cubei ar fi „intimidați” și „amenințați”, invocând încălcarea regulilor comerțului liber și a libertății navigației. În același mesaj, șeful diplomației cubaneze a legat tensiunile de „noi sancțiuni” anunțate de Donald Trump la 1 mai, despre care afirmă că afectează sectorul energetic, și a spus că Rubio „știe foarte bine pagubele și suferințele” provocate populației cubaneze. Poziția SUA: „nu există o blocadă petrolieră” Marco Rubio a declarat, la o conferință de presă la Casa Albă, că: „Nu există o blocadă petrolieră a Cubei în sine.” El a acuzat Cuba că ar fi fost obișnuită să primească petrol „gratuit” din Venezuela și că ar fi revândut o parte din acesta „pe devize”. În interpretarea lui Rubio, „singura blocadă” ar fi faptul că Venezuela ar fi decis să nu mai ofere acest petrol. Contextul sancțiunilor și al livrărilor de petrol Materialul notează că Washingtonul aplică o politică de „presiune maximă” împotriva Cubei și amintește că Trump a semnat, la sfârșitul lui ianuarie, un decret prezidențial prin care Cuba este calificată drept o „amenințare extraordinară” la adresa SUA. Totodată, Trump ar fi amenințat cu represalii orice țară care ar vrea să furnizeze petrol Cubei. În același context, Washingtonul ar fi autorizat doar venirea unui singur petrolier rus în Cuba, potrivit informațiilor din articol. Ce urmează: discuții la Vatican Rubio urmează să efectueze joi o vizită la Vatican City, descris ca mediator istoric între cele două țări, care „au recunoscut că poartă negocieri”. Secretarul de stat american a spus că va fi „încântat” să discute despre „problema Cuba” și urmează să fie primit de Papa american Pope Leo XIV, conform sursei citate. [...]
Rusia avertizează asupra unor lovituri de represalii la Kiev potrivit Anadolu Agency , Moscova a transmis tuturor misiunilor diplomatice străine acreditate în Rusia o notă oficială prin care le cere să evacueze personalul diplomatic și cetățenii aflați în capitala Ucrainei, invocând posibilitatea unor atacuri asupra Kievului în perioada manifestațiilor dedicate Zilei Victoriei din 9 mai. Ministerul rus de Externe susține că măsura este necesară din cauza „inevitabilității unor lovituri de represalii” în cazul în care Ucraina ar încerca să atace teritoriul rus sau evenimentele organizate la Moscova. Potrivit purtătoarei de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova , documentul trimis ambasadelor face trimitere la o declarație anterioară a Ministerului rus al Apărării, care a reacționat la afirmațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a spus, în timpul summitului Comunității Politice Europene desfășurat la Erevan, că Rusia nu va mai putea organiza parada militară de 9 mai la dimensiunile obișnuite și că Moscova se teme inclusiv de posibile atacuri cu drone asupra Pieței Roșii. În acest context, autoritățile ruse au avertizat că eventualele lovituri ucrainene în timpul celebrărilor ar putea atrage atacuri directe asupra „centrelor de decizie” din Kiev. Formula a mai fost folosită de Moscova în ultimii ani pentru a face referire la infrastructura de comandă politică și militară a Ucrainei. Ministerul rus al Apărării anunțase încă din 29 aprilie că parada militară din acest an nu va include coloane de tehnică militară, invocând „situația operațională curentă”. Decizia este considerată neobișnuită pentru una dintre cele mai importante sărbători de stat din Rusia și vine pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al tensiunilor crescute dintre Moscova și Kiev. Momentul avertismentului transmis diplomaților străini amplifică îngrijorările privind o posibilă escaladare militară în jurul datei de 9 mai, simbol major pentru Kremlin și pentru discursul politic rus legat de războiul din Ucraina. [...]
