Știri
Știri din categoria Externe
Atacul Israelului asupra Beirutului ridică riscul de escaladare după armistițiul din 17 aprilie, prin reluarea loviturilor în suburbiile sudice ale capitalei libaneze, într-o zonă asociată Hezbollah, potrivit Digi24. Ținta a fost un comandant al unității de elită Radwan, iar o sursă apropiată grupării șiite a declarat pentru AFP că acesta a fost ucis.
Lovitura a vizat miercuri seara suburbiile sudice ale Beirutului, iar sursa citată l-a identificat pe comandant drept Malek Ballout, „comandantul operațiunilor forței Radwan”.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că atacul a urmărit „neutralizarea” comandantului Forței Radwan. Într-un mesaj publicat pe X, Netanyahu a susținut că unitatea Radwan este responsabilă pentru atacuri asupra localităților israeliene și pentru rănirea soldaților IDF (Forțele de Apărare ale Israelului).
„Am ordonat, împreună cu ministrul apărării Israel Katz, lovirea imediată la Beirut a comandantului Forţei Radwan din organizaţia teroristă Hezbollah, pentru a-l neutraliza.”
„Niciun terorist nu are imunitate, braţul lung al Israelului va ajunge la fiecare inamic şi criminal.”
Agenția oficială de presă libaneză Ani a relatat că avioane israeliene au lovit cartierul Ghobeiri din suburbiile sudice ale Beirutului, pentru prima dată de la intrarea în vigoare a armistițiului din 17 aprilie dintre Israel și Hezbollah.
Reluarea unui atac major asupra Beirutului, după armistițiu, indică o deteriorare a situației de securitate și crește riscul extinderii confruntării, în condițiile în care ținta declarată a fost un comandant de rang înalt al unei unități de elită a Hezbollah.
Recomandate
Benjamin Netanyahu spune că războiul cu Iranul nu e încheiat, iar miza rămasă este „retragearea” uraniului îmbogățit , potrivit HotNews , care citează un extras dintr-un interviu acordat postului CBS. Mesajul indică faptul că, din perspectiva Israelului, obiectivul operațional se mută de la lovituri militare la controlul efectiv al materialelor nucleare și al infrastructurii de îmbogățire. Netanyahu a afirmat că războiul „a permis îndeplinirea multor lucruri”, dar „nu s-a terminat”, deoarece „rămân încă materiale nucleare – uraniu îmbogățit – care trebuie retrase din Iran”. În aceeași logică, premierul israelian a spus că mai există și „instalații de îmbogățire” care trebuie „destructurate”. Întrebat cum ar putea fi „extras” uraniul din Iran, Netanyahu a răspuns că Israelul ar urma să meargă „acolo” și să îl ia. „O să mergem acolo şi o să-l luăm.” Ce schimbă declarația: de la conflict la o problemă de control și implementare Dincolo de retorică, declarația mută accentul pe o chestiune concretă: cine și cum ar putea pune mâna pe stocurile de uraniu îmbogățit și cum ar fi neutralizate instalațiile de îmbogățire. În termeni operaționali, asta sugerează că Israelul condiționează ideea de „final” al războiului de o acțiune fizică asupra materialelor și infrastructurii, nu doar de degradarea lor prin atacuri. Netanyahu a legat această posibilă acțiune de un eventual acord și de o implicare americană, invocând o discuție cu președintele Donald Trump. „Dacă ajungem la un acord, o să mergem acolo şi o să-l luăm. De ce nu? E cea mai bună soluţie.” Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile HotNews relatează că declarațiile provin dintr-un extras al interviului difuzat duminică. Nu sunt oferite detalii despre cadrul unui posibil „acord”, despre mecanismul concret de „retrageare” a uraniului sau despre calendar, astfel că rămâne neclar în ce condiții ar putea fi implementată o astfel de operațiune și cine ar participa efectiv. [...]
Escaladarea din sudul Libanului și tensiunile din Strâmtoarea Hormuz cresc riscul de șocuri pe rutele energetice , în timp ce Washingtonul așteaptă răspunsul Teheranului la un plan american de încheiere a războiului, aflat în ziua 72, relatează Al Jazeera . Israelul a lovit sâmbătă cel puțin 24 de persoane într-un val de atacuri în Liban, deși un armistițiu intrat în vigoare luna trecută „pare să se mențină” între Iran și SUA, în pofida unor ciocniri navale în apropierea Strâmtorii Hormuz. Avioane israeliene au vizat peste 10 localități din sudul Libanului, iar armata israeliană a anunțat că a lovit în weekend peste 40 de „situri de infrastructură” aparținând Hezbollah . Pe fondul acestei dinamici, SUA așteaptă răspunsul Iranului la cea mai recentă propunere de a pune capăt războiului SUA–Israel împotriva Iranului. Președintele american Donald Trump a spus vineri târziu că se aștepta să primească răspunsul „în acea noapte”, însă până duminică Teheranul nu transmisese un răspuns, potrivit informațiilor prezentate. Strâmtoarea Hormuz: incidente maritime și primele tranzite de LNG din Qatar de la începutul războiului În zona Strâmtorii Hormuz, un vrachier a raportat că a fost lovit de un „proiectil necunoscut” la 23 de mile nautice (aprox. 43 km) nord-est de Doha, potrivit United Kingdom Maritime Trade Operations. Totodată, datele MarineTraffic indică faptul că un petrolier din Qatar care transportă gaz natural lichefiat (LNG) a traversat strâmtoarea în drum spre Pakistan și se afla duminică în Golful Oman. Călătoria este descrisă drept primul tranzit al unei nave qatareze de LNG prin Hormuz de când SUA și Israel au lansat războiul pe 28 februarie. Marea Britanie a mai anunțat că va trimite un distrugător în Orientul Mijlociu înaintea oricărei misiuni internaționale de protejare a navigației în Strâmtoarea Hormuz, o inițiativă care ar urma să fie condusă de Regatul Unit și Franța și separată de desfășurarea militară americană din regiune. Mesaje de descurajare și măsuri de securitate în Golf În Iran, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a amenințat că va viza obiective americane din Orientul Mijlociu și „nave inamice” dacă petrolierele sale sunt atacate, potrivit presei iraniene. Separat, un purtător de cuvânt al armatei iraniene a avertizat că orice țară care aplică sancțiunile SUA împotriva Teheranului va „întâmpina cu siguranță dificultăți” la trecerea prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit agenției Tasnim. În Golf, Bahrain a anunțat sâmbătă arestarea a 41 de persoane despre care spune că fac parte dintr-un grup afiliat IRGC, iar Emiratele Arabe Unite au transmis „solidaritate deplină” cu Bahrainul în acest caz. Diplomație: Pakistan, Qatar și Rusia, pe fundalul așteptării răspunsului Iranului Șeful armatei pakistaneze, feldmareșalul Asim Munir, a declarat că Islamabadul își va continua eforturile de mediere între SUA și Iran. În paralel, premierul Qatarului s-a întâlnit cu secretarul de stat american Marco Rubio, iar anterior cu vicepreședintele JD Vance, discuțiile vizând securitatea regională și eforturile de detensionare. În același timp, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a exprimat disponibilitatea ca Moscova să supravegheze transferul și depozitarea stocului de uraniu îmbogățit al Iranului. Sudul Libanului: armistițiu fragil și presiune pentru acces umanitar Hezbollah a anunțat că a lovit duminică un buldozer israelian D9 în zona Khallat Raj, în apropiere de Deir Siryan, în sudul Libanului. La nivel european, comisarul UE pentru managementul crizelor, Hadja Lahbib, a cerut creșterea accesului umanitar în sudul Libanului, unde ostilitățile continuă în pofida armistițiului, subliniind că ajutorul „este pregătit”, dar nu ajunge suficient de des la cei care au nevoie. În Israel, zeci de persoane au protestat la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu și a operațiunilor militare din sudul Libanului, în timp ce Ministerul de Externe israelian a anunțat deportarea a doi activiști despre care spune că au fost „răpiți” de pe o flotilă cu destinația Gaza. Ce contează pentru economie și transporturi Din informațiile disponibile, tabloul combină două elemente cu impact direct asupra riscului operațional în regiune: intensificarea loviturilor în sudul Libanului și semnale de insecuritate maritimă în proximitatea Strâmtorii Hormuz, punct critic pentru transporturile de energie. În acest context, rămâne esențial răspunsul Teheranului la planul SUA, care ar putea influența dacă tensiunile se reduc sau se prelungesc. [...]
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de Iran riscă să complice orice negociere privind încetarea conflictului regional , în condițiile în care Teheranul a transmis pe 10 mai un răspuns la o propunere a SUA, printr-un mediator din Pakistan, potrivit Adevărul . Trump a acuzat regimul de la Teheran că „se joacă de 47 de ani” cu Statele Unite și „cu restul lumii”, invocând o strategie de „amânare” și susținând că Iranul ar fi profitat de concesii făcute de administrațiile americane. În același mesaj, el a spus că „nu vor mai râde”. În postarea de pe Truth Social , Trump a reluat atacurile la adresa fostului președinte Barack Obama, pe care îl acuză că ar fi fost „prea permisiv” cu Iranul și că ar fi „abandonat Israelul și toți ceilalți aliați”. El a menționat „sute de miliarde de dolari” și „1,7 miliarde de dolari în numerar” (aprox. 7,7 miliarde lei) despre care afirmă că ar fi fost transportați la Teheran. Trump l-a criticat și pe fostul președinte Joe Biden, despre care spune că ar fi slăbit poziția Washingtonului în regiune, și a inclus acuzații grave la adresa Iranului privind violențe și represiune, fără a prezenta dovezi în mesajul citat de publicație. Răspunsul Teheranului, transmis prin Pakistan Potrivit agenției de stat IRNA , Iranul a trimis duminică, 10 mai, răspunsul său la „ultimul proiect propus de SUA” care vizează încheierea războiului regional, documentul fiind livrat printr-un mediator pakistanez. Informația a fost confirmată și de Kamal Hyder, corespondent Al Jazeera în Islamabad, care a spus că partea pakistaneză a confirmat recepționarea documentului. Deocamdată, potrivit IRNA, răspunsul nu include detalii publice despre poziția exactă a Teheranului, iar momentul în care va fi comunicat oficial Statelor Unite și reacția Washingtonului rămân incerte. [...]
Declarațiile lui Trump ridică din nou riscul de escaladare în dosarul Iran, cu potențiale efecte asupra piețelor energetice , în condițiile în care negocierile rămân în desfășurare, potrivit Agerpres . Președintele american Donald Trump a acuzat duminică Iranul că „își bate joc” de Statele Unite „de decenii” și a promis că „ei nu vor mai râde foarte mult timp”, conform materialului care citează AFP. În același context, Trump nu a comentat informația potrivit căreia Iranul ar fi răspuns planului american care vizează să pună capăt „într-un mod durabil” războiului, menționează Agerpres. Articolul integral este marcat ca fiind disponibil doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre conținutul planului sau despre răspunsul Teheranului nu sunt accesibile din textul furnizat. [...]
Teheranul ridică miza negocierilor cu SUA, pe fondul unui răspuns transmis Washingtonului printr-un mediator pakistanez, iar mesajele publice ale conducerii iraniene indică o linie dură care poate complica orice dezescaladare rapidă în regiune, potrivit Digi24 . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a susținut că discuțiile despre „dialog sau negocieri” nu echivalează cu „capitulare sau retragere”, într-o postare pe X, relatare atribuită de Digi24 CNN, preluată de News.ro. El a adăugat că obiectivul ar fi „apărarea drepturilor națiunii iraniene” și a intereselor naționale „cu o forță hotărâtă”. În același registru, un membru al Comisiei de securitate a parlamentului iranian, Ebrahim Rezaie , a afirmat că „timpul lucrează împotriva americanilor” și că, în opinia sa, „cea mai bună opțiune” pentru SUA ar fi „să se predea și să facă concesii”, invocând necesitatea adaptării la o „nouă ordine regională”. Vicepreședintele parlamentului, Ali Niksad, descris ca susținător al liniei dure, a declarat la rândul său că Statele Unite și-ar fi încercat „norocul împotriva unui Iran mare și puternic” și că ar trebui „să accepte consecințele”. Ce se știe despre răspunsul Iranului și ce urmează Digi24 notează că presa de stat iraniană a oferit puține detalii despre răspunsul transmis printr-un mediator pakistanez, limitându-se la ideea că, „potrivit cadrului propus”, negocierile din această etapă s-ar concentra pe „problema încetării războiului în regiune”. În lipsa unor informații publice suplimentare despre conținutul răspunsului și despre calendarul discuțiilor, rămâne neclar dacă schimbul de mesaje va duce la negocieri efective sau va alimenta, prin retorică, o poziționare și mai rigidă a părților. [...]
Franța încearcă să reducă riscul unei escaladări în Strâmtoarea Ormuz , după ce Iranul a amenințat cu un „răspuns decisiv și imediat” în cazul unei desfășurări navale franceze și britanice, potrivit Digi24 . Președintele Emmanuel Macron a spus că Parisul „nu a avut niciodată în vedere” o desfășurare militară în strâmtoare, ci o misiune de securizare „coordonată cu Iranul”, cu obiectivul de a menține libertatea de navigație. Declarațiile au fost făcute la Nairobi, în timpul unei conferințe de presă, în contextul în care Parisul și Londra au anunțat trimiterea unor nave militare în regiune. Macron a insistat că nu a fost vorba de o decizie de desfășurare, ci de pregătirea pentru o eventuală punere în practică a unei misiuni. Miza: traficul maritim și fluxurile de energie Macron a afirmat că Franța își menține poziția de a se opune „oricărei blocade din partea oricui”, fie americană, fie iraniană, și că respinge „impunerea unei taxe din partea oricui”, în numele libertății de navigație. Totodată, liderul francez a descris o „misiune ad hoc”, realizată împreună cu britanicii, care ar fi reunit 50 de țări și organizații internaționale, cu scopul de a asigura reluarea traficului maritim „cât mai repede”, inclusiv pentru transporturi de: îngrășăminte, hrană, hidrocarburi. Contextul diplomatic și semnalul militar În a doua zi a turneului său în Africa, Macron a susținut că „întregul continent african este în prezent victima blocadei” asupra strâmtorii, pe unde tranzitează, în mod obișnuit, o parte importantă din petrolul exportat din Orientul Mijlociu. Franța a anunțat săptămâna trecută că portavionul „Charles-de-Gaulle” a traversat Canalul Suez pentru a fi pregătit în cazul punerii în practică a misiunii menționate. Informațiile despre reacția lui Macron și despre amenințarea Iranului sunt atribuite agenției France Presse, preluată de Agerpres, conform aceleiași surse. [...]
