Știri
Știri din categoria Externe
Atacul Israelului asupra Beirutului ridică riscul de escaladare după armistițiul din 17 aprilie, prin reluarea loviturilor în suburbiile sudice ale capitalei libaneze, într-o zonă asociată Hezbollah, potrivit Digi24. Ținta a fost un comandant al unității de elită Radwan, iar o sursă apropiată grupării șiite a declarat pentru AFP că acesta a fost ucis.
Lovitura a vizat miercuri seara suburbiile sudice ale Beirutului, iar sursa citată l-a identificat pe comandant drept Malek Ballout, „comandantul operațiunilor forței Radwan”.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că atacul a urmărit „neutralizarea” comandantului Forței Radwan. Într-un mesaj publicat pe X, Netanyahu a susținut că unitatea Radwan este responsabilă pentru atacuri asupra localităților israeliene și pentru rănirea soldaților IDF (Forțele de Apărare ale Israelului).
„Am ordonat, împreună cu ministrul apărării Israel Katz, lovirea imediată la Beirut a comandantului Forţei Radwan din organizaţia teroristă Hezbollah, pentru a-l neutraliza.”
„Niciun terorist nu are imunitate, braţul lung al Israelului va ajunge la fiecare inamic şi criminal.”
Agenția oficială de presă libaneză Ani a relatat că avioane israeliene au lovit cartierul Ghobeiri din suburbiile sudice ale Beirutului, pentru prima dată de la intrarea în vigoare a armistițiului din 17 aprilie dintre Israel și Hezbollah.
Reluarea unui atac major asupra Beirutului, după armistițiu, indică o deteriorare a situației de securitate și crește riscul extinderii confruntării, în condițiile în care ținta declarată a fost un comandant de rang înalt al unei unități de elită a Hezbollah.
Recomandate
Protestul diplomatic din sala Adunării Generale a ONU a însoțit discursul lui Benjamin Netanyahu , după ce zeci de delegați au părăsit joi plenul în momentul în care premierul israelian a urcat la tribună, potrivit Mediafax . Episodul a accentuat tensiunile din jurul războiului cu Iranul și al operațiunilor militare din Gaza, într-un cadru în care ONU rămâne o platformă-cheie pentru presiune politică și poziționare internațională. O mare parte dintre locurile din sală au rămas goale după plecarea delegaților, iar președintele Adunării Generale, Khalilur Rahman, a cerut în repetate rânduri restabilirea ordinii. Discursul a fost însoțit de aplauze, huiduieli și un protest colectiv. Reacția lui Netanyahu: „lași morali” și mesaj de forță Netanyahu a reacționat direct la gestul delegaților, folosind o formulare dură de la tribuna ONU: „Dacă mai sunt alți lași morali care nu au părăsit încă sala, vă rog să o faceți acum.” În intervenția sa, liderul israelian a reluat referirile la atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și a susținut că Israelul „nu are altă opțiune” decât să continue lupta. „Vom câștiga, nu avem altă opțiune.” Contextul protestului: apelul misiunii palestiniene Potrivit informațiilor citate, misiunea palestiniană la ONU îndemnase anterior delegațiile să părăsească sala în timpul discursului premierului israelian, ceea ce explică caracterul coordonat al gestului din plen. Iran, Gaza și acuzațiile de genocid, în centrul disputei Netanyahu a abordat și conflictul cu Iranul, afirmând că decizia de a ordona atacul a fost „una dintre cele mai ușoare” pe care le-a luat. Totodată, el a susținut că Israelul apără inclusiv state ai căror reprezentanți au părăsit sala. În același discurs, Netanyahu a respins acuzațiile de genocid în Fâșia Gaza, pe care le-a numit „cea mai mare minciună a secolului”. Materialul menționează că o comisie de anchetă a ONU afirmase în iunie că Israelul ar fi vizat deliberat copii palestinieni în timpul campaniei militare din Gaza și a concluzionat că au fost comise genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Separat, președintele palestinian Mahmoud Abbas a susținut, într-o intervenție video, că populația din Gaza se confruntă cu un „război genocidar” și o „catastrofă umanitară fără precedent”. Mesaj către Washington: elogii pentru Donald Trump În intervenția de la New York, Netanyahu l-a elogiat și pe președintele american Donald Trump: „Nu avem un partener mai important decât președintele Trump.” În ansamblu, momentul din plenul Adunării Generale indică o polarizare tot mai vizibilă în jurul conflictelor din regiune, cu efect direct asupra capacității ONU de a funcționa ca spațiu de dialog, nu doar de confruntare simbolică. [...]
Lauda publică a lui Netanyahu pentru reformele lui Milei vine pe fondul unei noi creșteri a sărăciei în Argentina , potrivit Mediafax , care relatează despre întâlnirea celor doi lideri la New York, în marja Adunării Generale a ONU . Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a întâlnit joi cu președintele Argentinei, Javier Milei, iar discuțiile au vizat cooperarea dintre Israel și Argentina și extinderea colaborării în domeniul securității și al economiei în America Latină. Biroul lui Netanyahu susține că această evoluție ar reflecta o „schimbare strategică” favorabilă Israelului în regiune. Cooperare regională și „Acordurile Isaac” Conform comunicatului citat, întâlnirea ar deschide posibilitatea extinderii „Acordurilor Isaac”, o inițiativă promovată de Milei pentru aprofundarea cooperării în domeniile securității și economiei între Israel și țări din America Latină. Netanyahu i-a mulțumit lui Milei pentru „sprijinul său neclintit și necondiționat pentru statul Israel” și l-a felicitat pentru primirea distincției „Apărător al Israelului”, la New York. Mesajul economic: elogii, în aceeași zi cu date mai slabe despre sărăcie În cadrul întâlnirii, Netanyahu l-a descris pe Milei drept „unul dintre marii lideri ai timpului nostru” și a lăudat transformările economice din Argentina. „Ceea ce ai făcut pentru economia Argentinei este magistral, foarte greu de realizat, cu multă rezistență politică. Le oferi libertate oamenilor. Poate că le va lua timp să înțeleagă acest lucru, dar vreau să-ți spun: oricine înțelege cât de cât economia știe că nu a existat niciodată o astfel de transformare.” În aceeași zi, datele oficiale citate de Mediafax arată însă o creștere a ratei sărăciei: potrivit institutului național de statistică INDEC , 32,3% din populație se afla sub pragul sărăciei în primul semestru din 2026, față de 28,2% în semestrul al doilea din 2025 (o creștere de 4,1 puncte procentuale). Sărăcia extremă a urcat de la 6,3% la 7,5%. Datele INDEC se referă la 31 de aglomerări urbane incluse în ancheta permanentă asupra gospodăriilor. Institutul mai indică faptul că 24,4% dintre gospodării se aflau sub pragul sărăciei, iar 5,6% sub pragul sărăciei extreme. Copiii, printre cei mai afectați; șomaj 7,9% Potrivit datelor INDEC citate, 44,5% dintre copiii de până la 14 ani erau considerați săraci, iar 10,8% se aflau în sărăcie extremă. În paralel, institutul indică pentru trimestrul al doilea din 2026 o rată a șomajului de 7,9%, iar inflația din august a fost de 1,7%, cel mai scăzut nivel lunar din ultimele 14 luni, conform datelor menționate. Contextul vizitei la New York În timpul vizitei la New York pentru Adunarea Generală a ONU, Netanyahu a susținut un discurs în plen și s-a întâlnit cu liderii Panama, Boliviei și Paraguayului, înainte de a reveni în Israel. Întâlnirea cu Milei are loc într-un moment în care Argentina încearcă să consolideze rezultatele politicilor economice ale administrației sale, notează Mediafax. [...]
Ucraina susține că a obținut câștiguri tactice pe axa Lyman , într-o etapă a operațiunii „Vivaldi”, într-un moment în care Kievul avertizează că Rusia ar pregăti o nouă mobilizare de amploare, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat că forțele ucrainene au înregistrat „rezultate importante” și că, în ultima săptămână, ar fi ucis sau rănit 10.660 de militari ruși pe întreg frontul – cifre pe care publicația precizează că nu le-a putut verifica independent. Zelenski a spus că informațiile provin dintr-un raport al comandantului-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Mihailo Drapatîi, și a menționat separat o „operațiune de apărare activă” condusă de trupele de asalt aerian, fără a oferi detalii suplimentare. „Distrugerea ocupantului continuă, iar obiectivele stabilite sunt atinse”, a declarat Zelenski, adăugând că fiecare pierdere rusă ar fi fost confirmată video. Unde se concentrează luptele și de ce contează axa Lyman În evaluarea prezentată, cele mai intense confruntări au loc pe axele Pokrovsk, Kostiantînivka și Lyman, în regiunea Donețk, în timp ce armata ucraineană desfășoară operațiuni și în regiunile Zaporijjea, Harkiv și Sumî. Kyiv Post notează că Donețk rămâne un punct critic, în condițiile în care obiectivul militar al Kremlinului este preluarea restului Donbasului (Donețk și Luhansk). Publicația amintește că Rusia a cerut în mod repetat controlul complet asupra acestor regiuni ca precondiție pentru un posibil acord, în timp ce Ucraina respinge cedarea de teritoriu și cere un armistițiu necondiționat. Statul Major ucrainean a raportat anterior 221 de ciocniri de luptă pe linia frontului, inclusiv 12 atacuri rusești pe axa Lyman și 26 pe axele Pokrovsk și Kostiantînivka. Pe direcția Lyman, forțele ruse ar fi încercat să avanseze spre Novoselivka, Drobîșeve, Lyman, Dibrova, Stavkî și Cernceșcina. Ce este operațiunea „Vivaldi” și ce rezultate revendică Ucraina Operațiunea „Vivaldi” este asociată cu Corpul 3 Armată , comandat de generalul de brigadă Andrii Bilețkîi, care a anunțat public acțiunea pe 15 septembrie, după o perioadă de „tăcere informațională”, potrivit articolului. Obiectivele declarate includ: împingerea înapoi a forțelor ruse; destructurarea tacticilor de infiltrare; perturbarea liniilor de aprovizionare. În prima fază, armata ucraineană ar fi eliminat „pungi” de infiltrare în jurul localităților Novoselivka, Iarova, Koroviahiîi Iar și Oleksandrivka și ar fi eliberat satul Serednie. Bilețkîi a sugerat că operațiunea va continua, citat de Ukrainska Pravda: „Vivaldi, după cum știe toată lumea, are patru anotimpuri. Acesta este primul dintre ele.” Pe 20 septembrie, forțele ucrainene au anunțat rezultatele fazei a doua: eliberarea Șandrîholove și Derîlove și stabilirea controlului complet asupra Drobîșeve. Corpul 3 Armată a susținut că, în total, a recuperat 125 km² de teritoriu, dintre care 50 km² ar fi fost „de-ocupate” formal. Totodată, ar fi provocat pierderi de circa 800 de militari ruși în faza a doua și de peste 3.000 cumulat în ambele faze, conform relatării. Zelenski a mulțumit explicit pentru rezultatele săptămânii soldaților din Corpul 3 Armată și Brigăzii 68 Aeromobile Separate „Oleksa Dovbuș” din cadrul Corpului 8 al Forțelor de Asalt Aerian și a spus că, împreună cu Drapatîi, a convenit asupra unor pași operaționali următori. Context: avertismentul Kievului privind o nouă mobilizare în Rusia Câștigurile raportate în zona Lyman vin pe fondul avertismentelor ucrainene că Moscova ar pregăti o nouă mobilizare. În august, serviciile de informații ucrainene au afirmat că Statul Major rus ar fi elaborat planuri pentru mobilizarea a 600.000 de persoane, dintre care 300.000 în 2026 și încă 300.000 în 2027. În același timp, potrivit Administrației Prezidențiale a Ucrainei, Rusia ar fi pierdut aproximativ 240.000 de militari între ianuarie și iulie, în timp ce doar 232.000 de persoane ar fi semnat contracte cu armata rusă în aceeași perioadă. Publicația notează că Vladimir Putin a negat în mod constant pregătirea unei noi campanii de mobilizare, iar ultima mobilizare anunțată oficial a fost în septembrie 2022, când Rusia a chemat 300.000 de rezerviști. Separat, Zelenski a declarat că Rusia a lansat în această săptămână peste 2.200 de drone, aproximativ 1.650 de bombe aeriene ghidate (KAB) și cel puțin 38 de rachete asupra Ucrainei și a cerut Chinei, Indiei și altor puteri neoccidentale să adopte o poziție mai fermă față de război. [...]
Respingerea de către Trump a armistițiului propus de Iran prelungește riscul de șoc pe piața energiei , într-un moment în care Strâmtoarea Hormuz rămâne practic blocată, iar costurile politice și economice ale conflictului cresc pentru ambele părți, potrivit Al Jazeera . Donald Trump a spus sâmbătă că respinge propunerea Teheranului de a opri războiul și de a redeschide Hormuz, argumentând că Iranul „pierde foarte rău” și că vrea un acord, dar „acel acord nu ar fi acceptabil”. Duminică, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat că Iranul a văzut reacția inițială a lui Trump, însă nu a primit încă un răspuns prin intermediari; Qatar ar fi avut un rol de mediere în discuții purtate în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Ce cerea Iranul și de ce contează pentru fluxurile de energie Propunerea iraniană, descrisă ca un plan pe șapte zile, includea o succesiune de pași care ar fi legat redeschiderea Strâmtorii Hormuz de concesii economice și de securitate din partea SUA. Concret, Teheranul cerea: ridicarea blocadei navale asupra porturilor iraniene; renunțarea la sancțiuni privind vânzările de petrol iranian; eliberarea a circa 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei) din active iraniene înghețate; respectarea unui armistițiu regional mai larg, inclusiv în Liban și Yemen. În schimb, Iranul ar fi redeschis Hormuz și ar fi început negocieri cu Washingtonul pentru un acord final. Miza economică este directă: închiderea „esențială” a strâmtorii a perturbat fluxurile de petrol și gaze din statele din Golf, care depind de exporturile energetice pentru finanțarea bugetelor, notează publicația. De ce Casa Albă crede că poate „aștepta” un acord mai bun Experții citați de Al Jazeera spun că respingerea indică o strategie de negociere în care Washingtonul mizează pe faptul că presiunea economică asupra Iranului nu și-a epuizat efectele. Andreas Krieg (King’s College London) apreciază că Trump vede propunerea Teheranului mai degrabă ca pe un semn de slăbiciune decât ca pe o oportunitate care trebuie acceptată imediat. În acest cadru, administrația Trump ar fi intensificat presiunea prin: întărirea blocadei navale; sancțiuni care vizează veniturile Iranului din petrol; amenințarea cu sancțiuni secundare (adică penalizări pentru țări/companii terțe care fac afaceri cu Iranul); sancțiuni în domeniul aviației, menite să perturbe zborurile. Richard Weitz (NATO Defence College) a declarat că Washingtonul ar putea crede că poate „aștepta puțin și obține termeni mai buni”, inclusiv din cauza îngrijorărilor legate de ordinea pașilor propusă de Iran. Riscul politic și economic pentru SUA: prețuri mai mari și presiune electorală Așteptarea nu este lipsită de costuri pentru Trump, avertizează analiștii. Un sondaj Reuters/Ipsos din august (citat de Al Jazeera) indica faptul că 63% dintre americani se opun războiului SUA-Israel cu Iranul, iar 31% îl susțin. În plus, creșterea costurilor cu combustibilul și transportul poate alimenta nemulțumiri legate de costul vieții înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din noiembrie. Mohamad Elmasry (Doha Institute for Graduate Studies) spune că oferta Iranului poate fi interpretată ca o încercare de a-i oferi lui Trump o cale către scăderea prețurilor la petrol și gaze înainte de vot, dar avertizează că Teheranul ar putea decide să „îl facă să plătească” pentru refuz, inclusiv prin escaladare în apropierea alegerilor. De ce prelungirea conflictului poate lovi și transportul maritim global Krieg avertizează că Trump ar putea confunda „durerea” economică a Iranului cu disponibilitatea de a capitula, iar presiunea suplimentară nu garantează concesii suplimentare. În schimb, Iranul ar putea crește costurile conflictului pentru adversari, inclusiv prin Hormuz, infrastructură regională și, potențial, Bab al-Mandeb (strâmtoare între Yemen și Cornul Africii). În acest context, Al Jazeera notează că importanța Bab al-Mandeb a crescut după ce houthiții aliniați Iranului și-au extins controlul asupra coastei yemenite la Marea Roșie, obținând acces „neîngrădit” la această rută îngustă, cu implicații pentru transportul maritim. Gruparea a anunțat deja o blocadă navală asupra navelor saudite în Marea Roșie, după ce Riadul a început să folosească ruta ca alternativă pentru exporturile sale de petrol. Ce urmează: un conflict „prelungit” și o negociere pe termen Ross Harrison (Middle East Institute) apreciază că Teheranul ar putea fi acum „mai puțin îngrijorat” să nu exagereze și mai preocupat să nu pară dispus la compromisuri prea devreme. Într-un interviu difuzat sâmbătă de Al Jazeera, președintele iranian Masoud Pezeshkian a spus că Iranul nu mai are încredere în negocierile cu Washingtonul după atacuri în timpul rundelor anterioare și sancțiuni ulterioare: „Nu avem nicio încredere în partea americană și nu știm pe ce bază se poate ajunge la o înțelegere cu ea.” Concluzia experților citați este că „prelungirea” conflictului este scenariul cel mai probabil: ambele părți ar avea nevoie de un acord, dar fiecare crede că timpul îi va îmbunătăți poziția de negociere. Pentru piețele de energie și transport, asta înseamnă menținerea riscului de perturbări și a presiunii asupra prețurilor atât timp cât Hormuz rămâne un punct de blocaj. [...]
Germania spune că Rusia nu e pregătită pentru negocieri de pace , iar mesajul menține ridicat riscul de prelungire a războiului și, implicit, al presiunilor asupra fluxurilor de cereale și asupra securității în Europa, potrivit Antena 3 . Declarația a fost făcută de ministrul german de Externe, Johann Wadephul, după o întâlnire cu omologul său rus, Serghei Lavrov , în marja Adunării Generale a ONU de la New York . Wadephul a afirmat că Berlinul „vorbește” cu Moscova, dar că Rusia „nu arată în acest moment disponibilitatea de a adopta o poziție constructivă de negociere”. În același timp, ministrul german a reiterat sprijinul „absolut de neclintit” al Germaniei pentru Kiev. Ce s-a discutat: cereale, un incident cu dronă și războiul În discuția descrisă ca „tensionată”, Wadephul a ridicat două teme punctuale, pe lângă subiectul central al războiului: exporturile de cereale din Ucraina și Rusia; incidentul legat de o dronă găsită pe aeroportul din Leipzig. Ministrul german a spus că, în pofida lipsei de disponibilitate a Rusiei de a pune capăt războiului, este „corect” ca dialogul să continue, pe care l-a numit „misiunea diplomației”. Poziția Moscovei: „niciun progres” și fără pauză militară în negocieri Lavrov a declarat că întâlnirea nu a adus niciun progres și a susținut că, din declarațiile publice ale Berlinului, „nu am auzit nimic nou”. Tot el a spus că Wadephul i-ar fi făcut un „reproș” legat de drona de la Leipzig. Separat, după o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, Lavrov a afirmat că Moscova nu intenționează să suspende acțiunile militare pe durata negocierilor, „indiferent de formatul acestora”, pentru a nu oferi Ucrainei un „răgaz”. Contextul întâlnirii și ce urmează Întâlnirea Wadephul–Lavrov a avut loc pe 26 septembrie, la New York, și a durat 20 de minute. Ministerul rus de Externe a precizat că discuția a fost solicitată de partea germană și că agenda a inclus relațiile bilaterale și războiul din Ucraina. Înainte de întrevederea cu ministrul german, Lavrov se întâlnise cu secretarul de stat american Marco Rubio. Din informațiile prezentate de sursă nu reiese existența unui calendar de negocieri sau a unor pași concreți agreați după discuția de la ONU. [...]
Refuzul lui Donald Trump de a accepta planul Iranului pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz menține incertitudinea asupra unei rute maritime strategice , în condițiile în care Washingtonul contestă explicit că Teheranul ar avea control asupra pasajului, potrivit Euronews . Propunerea iraniană a fost transmisă Statelor Unite în timpul negocierilor indirecte de la New York, desfășurate săptămâna aceasta la ONU. Teheranul nu a făcut public conținutul documentului, dar a susținut că aplicarea lui ar permite redeschiderea rutei maritime în șapte zile. Donald Trump a declarat că respinge oferta și a susținut că SUA au „control total” asupra Strâmtorii Ormuz. „Resping propunerea lor. Vor să încheie un acord prin care să deschidă imediat strâmtoarea, pentru că pierd rău de tot. (...) Avem control total asupra Strâmtorii Ormuz. (...) acest acord nu poate fi acceptat.” Ce cere Iranul și cum își justifică planul „în șapte zile” Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a afirmat că Iranul a transmis un „plan concret” prin intermediul Qatarului și că reluarea traficului maritim normal ar fi posibilă în termen de șapte zile, dacă sunt îndeplinite condițiile cerute de Teheran. Iranul nu a detaliat public aceste condiții. „Iranul a transmis Statelor Unite, prin intermediul Qatarului, un plan concret pe șapte zile. Dacă sunt îndeplinite condițiile necesare, strâmtoarea poate fi redeschisă (...) Alegerea aparține acum Statelor Unite.” În aceeași declarație, Araghchi a spus că Iranul „nu acceptă constrângerea, amenințările sau intimidarea” și că nu va renunța la „drepturile sale suverane sub presiune”. Poziția Washingtonului: Iranul „nu controlează” strâmtoarea Un oficial american citat în material a indicat că, în pofida refuzului exprimat de Trump, discuțiile dintre Washington și Teheran continuă prin mediatori regionali, inclusiv pe dosarul nuclear. În plus, potrivit unei surse citate de publicația Axios (menționată de Euronews), negociatorii americani le-ar fi transmis omologilor iranieni că Teheranul nu controlează calea navigabilă strategică și, „prin urmare, nu poate ridica pretenții” în legătură cu aceasta. Separat, înainte de respingerea oficială, Trump a publicat pe rețeaua sa de socializare o hartă în care Strâmtoarea Ormuz era redenumită „Strâmtoarea Trump”, ca semnal că nu intenționează să cedeze. [...]
