Știri
Știri din categoria Externe
Atacul Israelului asupra Beirutului ridică riscul de escaladare după armistițiul din 17 aprilie, prin reluarea loviturilor în suburbiile sudice ale capitalei libaneze, într-o zonă asociată Hezbollah, potrivit Digi24. Ținta a fost un comandant al unității de elită Radwan, iar o sursă apropiată grupării șiite a declarat pentru AFP că acesta a fost ucis.
Lovitura a vizat miercuri seara suburbiile sudice ale Beirutului, iar sursa citată l-a identificat pe comandant drept Malek Ballout, „comandantul operațiunilor forței Radwan”.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că atacul a urmărit „neutralizarea” comandantului Forței Radwan. Într-un mesaj publicat pe X, Netanyahu a susținut că unitatea Radwan este responsabilă pentru atacuri asupra localităților israeliene și pentru rănirea soldaților IDF (Forțele de Apărare ale Israelului).
„Am ordonat, împreună cu ministrul apărării Israel Katz, lovirea imediată la Beirut a comandantului Forţei Radwan din organizaţia teroristă Hezbollah, pentru a-l neutraliza.”
„Niciun terorist nu are imunitate, braţul lung al Israelului va ajunge la fiecare inamic şi criminal.”
Agenția oficială de presă libaneză Ani a relatat că avioane israeliene au lovit cartierul Ghobeiri din suburbiile sudice ale Beirutului, pentru prima dată de la intrarea în vigoare a armistițiului din 17 aprilie dintre Israel și Hezbollah.
Reluarea unui atac major asupra Beirutului, după armistițiu, indică o deteriorare a situației de securitate și crește riscul extinderii confruntării, în condițiile în care ținta declarată a fost un comandant de rang înalt al unei unități de elită a Hezbollah.
Recomandate
Presiunea internă pentru escaladare în Rusia se mută în economie , după atacurile ucrainene cu drone care au lovit inclusiv o rafinărie din Moscova și au alimentat o criză a benzinei, potrivit Antena 3 . Pe acest fundal, voci pro-război îi cer lui Vladimir Putin să renunțe la diplomația mediată de SUA și să răspundă mai dur în Ucraina, inclusiv prin măsuri extreme. Relatarea, atribuită Reuters de publicație, arată că apelurile la „măsuri dure” nu sunt noi: susținătorii liniei dure au cerut anterior o nouă mobilizare, atacuri asupra fabricilor militare europene și chiar folosirea armelor nucleare tactice. De data aceasta, intensificarea vine după atacuri ucrainene de lungă durată care au afectat Crimeea și Moscova, iar autoritățile din Crimeea au declarat stare de urgență „în plin sezon turistic”. Un exemplu de retorică radicală este Konstantin Malofeev , proprietarul canalului Tsargrad, care, după lovirea unei rafinării din Moscova, a pus explicit problema folosirii armelor nucleare. „De ce nu folosim armele nucleare pe care strămoșii noștri le-au dezvoltat și stocat (…) tocmai în acest scop?” Efecte economice și logistice: combustibil, aprovizionare, turism Dincolo de dimensiunea militară, consecințele descrise în material sunt în primul rând operaționale și economice: atacurile asupra rafinăriilor au dus la „scăderea drastică” a rafinării petrolului rusesc la minimele ultimilor 20 de ani, iar Crimeea se confruntă cu riscul izolării. Pe lângă penuria de benzină, localnicii reclamă dispariția unor bunuri de bază, „de la sare la ulei de floarea-soarelui”. În paralel, Ucraina își intensifică atacurile: Wall Street Journal este citat cu estimarea că 8.800 de drone au atacat teritoriul rus și au lovit Crimeea, de două ori mai multe decât în ianuarie și de aproape patru ori mai multe decât în aceeași lună a anului trecut. De ce Kremlinul nu rupe (încă) pista diplomatică Surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Reuters că Putin „se simte confortabil” cu retorica dură, dar Moscova ar vrea să păstreze deschisă opțiunea unei soluții diplomatice. Până acum, Kremlinul a rezistat presiunilor de a se retrage din discuții, deși oficiali de rang înalt au recunoscut eșecul acestora și au acuzat SUA că ar fi încălcat acorduri presupus încheiate între Putin și Donald Trump în Alaska. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu a exclus că întâlnirea de la Anchorage ar fi fost „concepută pentru a câștiga timp” pentru reînarmarea Ucrainei. De cealaltă parte, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că nu a existat niciun acord: a fost „doar o propunere”. În evaluarea citată, Rusia are opțiuni limitate pentru a contracara izolarea Crimeei, după ce Ucraina ar fi slăbit semnificativ apărarea antiaeriană din peninsulă și ar fi trecut la lovituri sistematice asupra vulnerabilităților logistice, de combustibil și energie, potrivit expertului militar Ruslan Puhov. [...]
Ungaria ar putea îndeplini criteriile pentru euro în jurul lui 2030 , însă miza imediată este corecția fiscală după derapajele bugetare din ultimul an, potrivit HotNews . Premierul Péter Magyar spune că reducerea datoriei publice va fi cea mai dificilă provocare, într-un context în care deficitul s-a îndepărtat de pragurile cerute pentru intrarea în zona euro. Ungaria „nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare” pentru adoptarea monedei unice, iar calendarul avansat de noul premier indică un orizont de câțiva ani pentru ajustări. Declarația vine după ce măsurile de cheltuieli adoptate de fostul premier Viktor Orbán înaintea alegerilor au împins deficitul bugetar „mult peste nivelul estimat inițial” și au apropiat ratingul de țară de categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), conform informațiilor atribuite de HotNews agenției Reuters. Deficitul, obstacolul imediat pentru criteriile de aderare Péter Magyar a indicat anterior că deficitul bugetar din acest an ar putea ajunge la 6,8% din PIB , peste ținta inițială de 5% și la mai mult de dublul pragului de 3% asociat criteriilor pentru adoptarea euro. În acest cadru, consolidarea fiscală devine condiția-cheie pentru orice calendar credibil de intrare în uniunea monetară. Agențiile de rating au apreciat, totuși, că eforturile Budapestei de a adera la zona euro ar avea un efect pozitiv asupra ratingului de credit, ceea ce sugerează un potențial beneficiu de finanțare dacă direcția este susținută de măsuri concrete. Bugetul pe 2026, primul test al noii guvernări Ministrul ungar al Finanțelor, Andras Karman, a anunțat că va prezenta guvernului, la ședința de cabinet din acest weekend, concluziile unei analize privind starea finanțelor publice. Această analiză ar urma să stea la baza unui proiect revizuit al bugetului pentru 2026, care, potrivit sursei, trebuie trimis Parlamentului până la sfârșitul lunii august. Pe plan politic, Péter Magyar a preluat puterea în aprilie, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán, și a acuzat vechiul executiv că ar fi indus în eroare opinia publică privind situația finanțelor statului. Semnal pentru piețe și relația cu UE Schimbarea de direcție pro-UE și reformele anticorupție menite să deblocheze fonduri europene înghețate au contribuit la creșterea încrederii investitorilor și la susținerea piețelor financiare din Ungaria, potrivit materialului. În paralel, președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, aflat vineri la Budapesta, a evitat să comenteze un calendar de aderare, dar a spus că Eurogrupul va sprijini eforturile Ungariei de a intra în zona euro. [...]
Închiderea aeroportului internațional din La Guaira și colapsul a peste 100 de clădiri complică răspunsul logistic după cutremurele din Venezuela, în timp ce bilanțul a urcat la 235 de morți, potrivit Al Jazeera . Autoritățile spun că sute de persoane ar putea fi încă prinse sub dărâmături, iar ajutorul extern se concentrează pe echipe de căutare-salvare și sprijin medical. Cutremurele, cu magnitudini de 7,2 și 7,5, au fost printre cele mai puternice care au lovit Venezuela în mai mult de un secol și au fost resimțite în regiune. Pe lângă decese, 4.300 de persoane au fost rănite, iar spitalele sunt „pline de pacienți”, potrivit ministrului Sănătății, Carlos Alvarado. Blocajul operațional: La Guaira, epicentrul pagubelor și al presiunii pe infrastructură Cele mai mari distrugeri sunt raportate în statul de coastă La Guaira, la nord de Caracas. Ministrul de Interne, Diosdado Cabello, a declarat că peste 100 de clădiri s-au prăbușit și că cel puțin 70.000 de familii au fost afectate. Un element-cheie pentru operațiuni este faptul că regiunea găzduiește principalul aeroport internațional al Venezuelei, care a fost închis din cauza avariilor. În teren, voluntari și localnici au săpat prin ruine, iar pe autostrada Caracas–La Guaira civili au transportat apă, alimente și medicamente către coastă, pe fondul depășirii capacității inițiale de intervenție. Ajutor extern: echipe de salvare, spitale de campanie și finanțare de urgență Țări din Americi – inclusiv Brazilia, Canada, Mexic, Columbia, El Salvador, Cuba și Statele Unite – precum și ONU au continuat să trimită vineri echipe de căutare-salvare și ajutor umanitar. Șeful ajutorului umanitar al ONU, Tom Fletcher, a spus: „Poporului venezuelean, celor ale căror persoane dragi sunt sub dărâmături, să știți că suntem hotărâți ca ajutorul să ajungă la voi.” Printre angajamentele punctuale menționate: Statele Unite : un răspuns „la nivelul întregului guvern”, cu planuri de a desfășura nave de război, avioane de transport și elicoptere și de a mobiliza 150 milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei) în ajutor. Secretarul de stat Marco Rubio a spus că răspunsul va fi „mare… rapid și… eficient”. Brazilia : trimiterea unui spital de campanie și a zeci de pompieri și personal de sprijin. El Salvador : 300 de salvatori și paramedici și 50 de tone de echipamente, medicamente și provizii. Columbia : peste 60 de salvatori și 12 tone de ajutor umanitar, potrivit agenției sale de management al dezastrelor. IFRC (Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie): 2,5 milioane de dolari (aprox. 11,5 milioane lei) pentru sprijinirea eforturilor de recuperare. Vaticanul : ajutor de urgență „inițial” de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) . Țările de Jos : pachet de ajutor de 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei) pentru desfășurarea unei echipe de căutare-salvare. Turcia : o echipă de 67 de specialiști în căutare-salvare, medici și lucrători umanitari urma să plece din Istanbul vineri dimineață. Spania și Franța : trimit specialiști; Germania a promis șase avioane militare de transport; Elveția a mobilizat 80 de persoane, câini de salvare și 18 tone de echipamente. Au fost anunțate oferte de sprijin și din Europa, precum și din China, India și Iran. China a transmis că guvernul și Crucea Roșie din China vor furniza ajutor umanitar de urgență, inclusiv o echipă de salvare și sprijin medical. Context: vulnerabilități preexistente care încetinesc recuperarea Potrivit relatării, recuperarea este îngreunată de ani de colaps economic și infrastructură deteriorată. Alessandro Rampietti, corespondent Al Jazeera din Bogota, a spus că Venezuela era deja într-o situație „foarte dificilă”, cu pene frecvente de curent și servicii publice „în ruină”, iar multe spitale funcționau deja sub capacitate și nu au suficienți ingineri și medici. În Caracas, locuitorii au petrecut noaptea pe străzi sau în mașini, de teama prăbușirii altor clădiri, pe fondul incertitudinilor privind siguranța structurilor. Ce urmează Pe termen scurt, miza operațională rămâne deblocarea căutărilor sub dărâmături și stabilizarea lanțului logistic într-o zonă în care aeroportul principal este închis. În paralel, amploarea rănilor și a pagubelor pune presiune pe un sistem medical deja fragil, ceea ce face ca ritmul și coordonarea ajutorului internațional să fie decisive pentru zilele următoare. [...]
Un atac asupra unei nave în Strâmtoarea Ormuz riscă să reaprindă tensiunile pe o rută-cheie pentru petrol , la doar o săptămână după redeschiderea pasajului și în plin armistițiu SUA–Iran, potrivit Meduza . Incidentul a avut loc pe 25 iunie: o navă care tranzita strâmtoarea a fost lovită, iar un oficial american citat de CNN a spus că atacul a fost comis cu o dronă iraniană. Organizația United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO), care monitorizează traficul maritim în regiune, a raportat că un „proiectil necunoscut” a lovit bordul tribord, avariind puntea de comandă. Nu au fost raportate victime. Iranul nu și-a asumat responsabilitatea. Atacul a venit la câteva ore după ce Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a declarat că va permite trecerea în siguranță doar navelor care folosesc rute aprobate de Iran. De ce contează: armistițiul și redeschiderea strâmtorii sunt puse sub presiune Publicația notează că este prima atacare cunoscută a unei nave în Strâmtoarea Ormuz după semnarea, pe 18 iunie, a unui acord SUA–Iran care prevede încetarea ostilităților pe toate fronturile pentru 60 de zile și începerea negocierilor pentru o încetare completă a războiului. Pe fondul atacului, Organizația Maritimă Internațională (agenție ONU) a suspendat evacuarea a sute de nave și a peste 11.000 de marinari blocați în regiunea Golfului Persic de la începutul războiului. Context de piață: petrolul coborâse la minimul din timpul războiului Strâmtoarea Ormuz a rămas închisă de la începutul războiului dintre SUA și Iran, la final de februarie, ceea ce a împins prețul petrolului până la 120 de dolari pe baril (aprox. 552 lei). Pasajul a fost redeschis săptămâna trecută, după acordul de încetare a focului pe 60 de zile, iar pe 24 iunie prețul petrolului a coborât la 73 de dolari pe baril (aprox. 336 lei), minimul de la începutul războiului. Datele MarineTraffic citate de Meduza arată că pe 24 iunie intensitatea traficului prin strâmtoare a atins cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului: 70 de nave au tranzitat într-o singură zi, majoritatea pe ruta de lângă coastele Omanului. [...]
Escaladarea atacurilor aeriene cu drone și rachete crește presiunea operațională asupra apărării antiaeriene în Rusia și Ucraina, după o nouă noapte de lovituri în care Moscova a raportat interceptarea a cel puțin 28 de drone ucrainene, iar Kievul a fost vizat de rachete balistice, potrivit Euronews . Moscova susține că dronele se îndreptau spre capitala rusă și au fost doborâte în decurs de aproximativ o oră, conform primarului Serghei Sobianin . Acesta a precizat că echipele de urgență intervin în locurile unde au căzut resturile, într-un mesaj publicat pe Telegram. Interceptări lângă Moscova, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei, vizând în special infrastructura energetică, notează publicația, citând Agerpres. Săptămâna trecută, un atac de acest tip ar fi provocat un incendiu de amploare la o rafinărie din sud-estul Moscovei. Kievul, ținta unui atac cu rachete balistice La scurt timp după episodul raportat de partea rusă, la Kiev au fost auzite explozii, după ce autoritățile ucrainene au avertizat că rachete rusești se îndreaptă spre capitală. Primarul Vitali Kliciko a anunțat activarea apărării antiaeriene și le-a cerut locuitorilor să se adăpostească. Ulterior, Kliciko a spus că „fragmente de rachete” au căzut în cartierul Darnița (sud-estul Kievului), iar echipele de intervenție au fost trimise în zonă. Șeful administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, a declarat că Rusia a lansat „rachete balistice” asupra Kievului. Jurnaliști ai AFP au relatat că au observat urmele lăsate pe cer de rachetele interceptoare și au auzit exploziile din timpul operațiunilor de apărare antiaeriană. Atacul asupra Kievului a avut loc la o oră neobișnuită, în condițiile în care Rusia lovește de regulă Ucraina în timpul nopții. Context: atacuri aproape zilnice și extinderea loviturilor pe teritoriul rus De la începutul invaziei pe scară largă, Rusia desfășoară aproape zilnic atacuri cu drone și rachete asupra Ucrainei, în timp ce Kievul și-a extins în ultimele luni campania de lovituri cu drone asupra teritoriului rus, vizând obiective strategice și infrastructura energetică. [...]
Imagini satelitare arată amploarea pagubelor din orașul de coastă La Guaira , după două cutremure care au distrus sute de clădiri, potrivit Al Jazeera . Compararea cadrelor „înainte” și „după” indică un impact material semnificativ, cu potențiale consecințe economice și operaționale pentru zonă. Materialul prezintă imagini satelitare care surprind schimbările produse în țesutul urban al orașului, după „două cutremure” (twin earthquakes). Publicația notează că au fost distruse „sute de clădiri”, fără a oferi în acest format detalii suplimentare despre costuri, victime sau calendarul intervențiilor. Pentru autorități și mediul de afaceri local, dimensiunea distrugerilor sugerează presiune pe infrastructură și pe capacitatea de reluare a activităților, de la locuire la servicii și logistică. În lipsa altor date în materialul citat, rămâne neclar cât din pagubă este concentrată în zone rezidențiale versus clădiri publice sau comerciale și ce estimări oficiale există privind reconstrucția. [...]
