Știri din categoria Politică
Știri Politică
Ilie Bolojan anunță reformă a pensiilor militare și din ordinea publică - răspuns la pensionări timpurii în sistem
Guvernul pregătește creșterea vârstei de pensionare în sistemul de ordine publică și apărare, ca parte a unei reforme anunțate de premierul Ilie Bolojan, potrivit HotNews.ro . Miza declarată este apropierea de vârsta standard de pensionare, pe fondul presiunilor demografice și al problemelor de sustenabilitate ale sistemului de pensii. Premierul a confirmat că, după reforma din administrația publică, Executivul va trece la reforma pensiilor militare și a celor din sectorul de ordine publică, într-un demers pe care îl descrie ca necesar, nu opțional. În intervenția citată, Bolojan a indicat explicit direcția: limitarea ieșirilor timpurii din activitate și alinierea graduală la regulile generale. „Deci creșterea vârstei de pensionare cât mai aproape de vârsta standard trebuie făcută.” Argumentul central invocat de premier ține de piața muncii și de înlocuirea personalului: dacă angajații ies din sistem la 50–52 de ani, statul rămâne fără resursă umană suficientă, iar costurile devin greu de susținut. Bolojan a dat ca exemplu cazul șefului poliției din Sibiu, despre care a spus că s-a pensionat la 47 de ani, situație pe care o consideră „anormală” și cu impact negativ asupra percepției publice. Din punct de vedere al calendarului, Bolojan a legat reforma de adoptarea „pachetului de administrație”. După acest pas, următoarea măsură ar urma să vizeze sectorul de ordine publică și apărare, „după modelul pensiilor magistraților”, formulare care sugerează o abordare similară ca principiu, fără ca în acest stadiu să fie prezentate detalii tehnice sau un proiect de lege. În același interviu, premierul a abordat și bugetul Apărării pe 2026 , însă mesajul principal pe tema pensiilor a rămas creșterea vârstei de pensionare ca instrument de echilibrare a sistemului. În lipsa unor precizări suplimentare în acest moment, rămâne de urmărit cum va fi definită concret apropierea de vârsta standard și ce tranziție va fi propusă pentru categoriile vizate. [...]
Noile sancțiuni UE asupra Iranului pot izola economic și politic Teheranul pe termen mediu
UE a adoptat noi sancțiuni împotriva Iranului potrivit AGERPRES , care citează diplomați europeni și Reuters. Decizia a fost luată joi, 29 ianuarie 2026, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Afaceri Externe. Ce vizează noile sancțiuni și de ce contează Măsurile adoptate vizează „entități și indivizi” implicați în reprimarea violentă a manifestațiilor antiguvernamentale din Iran, dar și în sprijinul acordat Rusiei de către Teheran, conform informațiilor transmise de diplomați europeni. Din perspectiva UE, pachetul de sancțiuni are o dublă miză: răspuns la acuzațiile privind încălcări ale drepturilor omului în Iran și semnal politic legat de rolul Iranului în contextul războiului din Ucraina, prin sprijinul acordat Moscovei. Garda Revoluționară, posibil pe lista UE a organizațiilor teroriste În paralel cu sancțiunile, miniștrii europeni de externe ar urma să ajungă la un acord politic pentru includerea Gărzii Revoluționare iraniene (IRGC) pe lista UE a organizațiilor teroriste. O astfel de decizie ar plasa IRGC în aceeași categorie cu Stat Islamic și Al-Qaeda, notează AGERPRES. Textul subliniază că măsura ar marca „o schimbare simbolică” în abordarea UE față de conducerea Iranului, după o perioadă în care unele state membre au fost reticente față de acest pas. Poziții în interiorul UE și reacția anticipată a Teheranului Printre statele menționate ca fiind mult timp rezervate se numără Franța, însă Parisul a anunțat miercuri că este pregătit să susțină o decizie privind includerea IRGC pe lista organizațiilor teroriste. Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a argumentat public această poziție. „Reprimarea revoltei pașnice a poporului iranian nu poate rămâne fără răspuns”, a scris ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot pe platforma X. Pe de altă parte, Teheranul a avertizat deja asupra unor „consecințe distructive” dacă UE ar decide includerea Gărzii Revoluționare pe lista organizațiilor teroriste, mai arată AGERPRES. Acuzațiile privind reprimarea protestelor și pașii următori Brațul ideologic al republicii islamice este acuzat de organizațiile pentru drepturile omului de reprimarea sângeroasă a manifestațiilor antiguvernamentale declanșate în Iran pe 28 decembrie, potrivit relatării. În acest context, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a indicat înaintea reuniunii CAE așteptarea unei decizii privind listarea IRGC. În forma prezentată de AGERPRES, următorul element-cheie este „acordul politic” la nivelul miniștrilor: dacă acesta se concretizează, includerea IRGC pe lista UE a organizațiilor teroriste ar deveni una dintre cele mai vizibile înăspriri ale poziției europene față de Iran din ultimii ani. Sancțiunile adoptate vizează entități și persoane legate de reprimarea protestelor și de sprijinul Iranului pentru Rusia. UE discută includerea IRGC pe lista organizațiilor teroriste, alături de Stat Islamic și Al-Qaeda. Franța, anterior reticentă, a semnalat că este pregătită să susțină decizia. Iranul avertizează asupra unor „consecințe distructive” în cazul listării IRGC. [...]
Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au discutat securitatea energetică - continuarea dialogului la nivel ministerial pentru proiecte comune
Președintele Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au discutat despre securitatea energetică , în contextul în care România își reafirmă sprijinul pentru Ucraina, potrivit AGERPRES . Convorbirea a avut loc vineri, 30 ianuarie, și a vizat proiecte comune în domeniul energiei, cu impact direct asupra rezilienței regionale. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, care a indicat că discuția a acoperit inițiative ce ar putea întări securitatea energetică a ambelor țări. În același mesaj, Zelenski a mulțumit explicit României pentru sprijin, plasând dialogul într-o linie mai largă de cooperare bilaterală în condițiile războiului și ale presiunilor asupra infrastructurii energetice din regiune. „Am vorbit cu Nicușor Dan despre proiectele comune legate de energie, care ar putea consolida semnificativ securitatea energetică atât a Ucrainei, cât și a României. Este crucial să realizăm toate aceste proiecte. Echipele noastre vor continua discuțiile la nivel ministerial. Mulțumesc președintelui și poporului român pentru susținere”, a scris Zelenski . Din perspectiva României, miza este dublă: pe de o parte, susținerea Ucrainei prin cooperare practică, inclusiv în zona energetică, iar pe de altă parte, protejarea propriilor interese de securitate energetică într-un context regional volatil. Continuarea discuțiilor „la nivel ministerial” sugerează trecerea de la dialog politic la coordonare tehnică și instituțională pentru proiecte concrete, fără ca în această etapă să fie anunțate detalii despre calendar sau finanțare. Administrația Prezidențială a confirmat pentru AGERPRES convorbirea dintre cei doi lideri. În perioada următoare, relevanța discuției va depinde de capacitatea celor două guverne de a transforma intențiile în proiecte operaționale, într-un domeniu în care interconectările și infrastructura pot avea efecte directe atât asupra stabilității Ucrainei, cât și asupra pieței energetice din România. [...]
Nicușor Dan anunță că nu vor mai crește taxele în viitorul apropiat - Guvernul respectă angajamentele făcute în fața românilor
Președintele Nicușor Dan spune că nu există risc de noi creșteri de taxe pe termen scurt , potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute joi, la Digi 24, în contextul discuțiilor despre măsurile fiscale adoptate în 2025 și cele intrate în vigoare în 2026. Șeful statului a afirmat că actuala coaliție de guvernare funcționează „cu opinteli”, dar că guvernul condus de Ilie Bolojan și-a respectat angajamentele privind calendarul schimbărilor fiscale. În acest sens, Nicușor Dan a susținut că măsurile din iulie-august 2025 și cele aplicate de la începutul lui 2026 au fost anunțate din timp, iar promisiunea că nu vor urma altele a fost menținută. „Până aici Guvernul s-a ținut de cuvânt și nu există niciun fel de perspectivă de majorări de taxe“, a transmis Nicușor Dan. În argumentația sa, președintele a invocat evoluții macroeconomice pe care le consideră favorabile: România ar fi „mai bine decât ținta de reducere de deficit” asumată de guvern, ar exista o reducere a dobânzilor la care statul se împrumută și o „ușoare colectare mai bună”. Pe această bază, Nicușor Dan a reiterat că „nu există risc de creștere de taxe în viitorul apropiat”. Nicușor Dan a comentat și tema taxelor și impozitelor locale, despre care a spus că „într-o lume perfectă n-ar trebui să existe”, subliniind că populația resimte „în buzunarul lor” majorările. Întrebat despre temerile primarilor că o parte mai mare din veniturile locale ar putea fi direcționată către bugetul național, președintele a spus că îi înțelege, dar i-a avertizat că, în condițiile ajustării deficitului, „nu e rezonabil să ceri să ai mai mult decât în 2025”. Totodată, șeful statului a apreciat reducerea taxei pe cifra de afaceri a marilor companii, pe care a descris-o drept un stimulent pentru investiții. În plus, Nicușor Dan a susținut că România ar urma să intre în vară în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ceea ce ar reprezenta, în opinia sa, „un certificat” de competitivitate. [...]
Nicușor Dan confirmă susținerea pentru Bolojan în contextul tensiunilor din coaliție - guvern minoritar considerat puțin probabil în prezent
Nicușor Dan spune că „nu există o altă alternativă” la Ilie Bolojan ca premier , în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare, potrivit Digi24 . Președintele a susținut, într-o intervenție la emisiunea „Jurnalul de Seară”, că actuala formulă guvernamentală continuă să funcționeze și că, în acest moment, un guvern minoritar este „puțin probabil”. Declarațiile vin pe fondul discuțiilor despre nemulțumirile PSD față de menținerea lui Ilie Bolojan în fruntea Executivului . Șeful statului a afirmat că PSD „verbalizează” această poziție, însă a invocat protocolul coaliției, care ar prevedea că „până în aprilie 2027 există un premier numit de PNL”. În această logică, rolul lui Bolojan este legat direct de arhitectura politică a coaliției și de angajamentele asumate între partide. „În momentul acesta nu există o altă alternativă. PNL are un președinte care ocupă și funcția de premier”. Nicușor Dan a încadrat discuția despre scenariul schimbării premierului și despre varianta unui guvern minoritar ca fiind mai degrabă una teoretică, nu una cu șanse imediate. El a invocat existența unui angajament de guvernare de care „niciunul din cele patru partide plus minoritățile naționale nu s-au dezis”, sugerând că stabilitatea executivă depinde, în primul rând, de respectarea protocolului și de menținerea unei majorități funcționale în Parlament. În același timp, președintele a legat tensiunile politice de percepția din economie, menționând „îngrijorarea investitorilor” și subliniind că, din perspectiva sa, coaliția „funcționează, cu opinteli”. În acest cadru, Ilie Bolojan apare ca piesa de continuitate a guvernării: nu doar prin poziția de premier, ci și ca reper de predictibilitate într-un moment în care disputele dintre partide pot amplifica semnalele de instabilitate. Nicușor Dan a mai spus că a discutat în această săptămână cu liderii politici relevanți, inclusiv cu Ilie Bolojan , Dominic Fritz și Sorin Grindeanu , „pe toate subiectele, ca să vedem cum începe anul”. Mesajul transmis public este că, deși există diferențe de viziune pe politici publice, acestea nu sunt, în prezent, de natură să rupă coaliția, iar menținerea lui Bolojan la Palatul Victoria rămâne, în evaluarea președintelui, opțiunea de lucru. [...]
Nicușor Dan: România nu va fi prinsă între puteri - se caută stabilitate și echilibru extern
„Exclud scenariul de rupere transatlantică” , a declarat președintele Nicușor Dan, într-un interviu la Digi24, potrivit AGERPRES . Șeful statului susține că România își menține echilibrul între relația strategică de securitate cu Statele Unite și relațiile economice cu Uniunea Europeană, într-un context internațional tensionat, dar fără o deteriorare de fond a legăturii transatlantice. Președintele a descris România drept „o putere mijlocie” care trebuie să navigheze prudent într-o competiție globală mai accentuată, cu decizii punctuale de politică externă care nu schimbă direcția strategică. În această logică, el a indicat că ajustările diplomatice din ultimul an au fost necesare, însă nu au însemnat o ruptură între Europa și SUA. Echilibrul România–SUA–UE: securitate, economie și „mici alegeri” diplomatice Nicușor Dan a prezentat poziționarea României ca un mix între garanțiile de securitate oferite de parteneriatul cu SUA și interesul economic major legat de piața și politicile Uniunii Europene. Mesajul central este că Bucureștiul nu urmărește o alegere exclusivă între cele două axe, ci o stabilitate care să reducă riscul de a fi „prins” între puteri. În același registru, președintele a salutat inițiativele comerciale ale UE de a încheia acorduri cu America de Sud și India, argumentând că o economie europeană competitivă și un parteneriat economic extins la nivel global sunt relevante și pentru România, inclusiv ca stat membru care depinde de fluxurile comerciale și investiționale europene. Relația cu SUA este prezentată drept pilon de securitate. Relația cu UE este descrisă ca principal cadru economic. Ajustările recente sunt caracterizate ca „mici alegeri” diplomatice, fără schimbarea direcției strategice. Apărarea europeană și NATO: investiții, compatibilizare și rolul SUA Pe tema apărării europene, președintele a adoptat o poziție nuanțată: Europa trebuie să își reducă „deficitul de securitate”, iar investițiile în Apărare și compatibilizarea tehnicii militare la nivel european sunt necesare. Totodată, el a avertizat că o astfel de transformare nu se poate produce rapid. „Acesta este un proces de ani de zile”, a spus Nicușor Dan, subliniind că relația cu SUA rămâne „esențială”. În același context, șeful statului a afirmat că fostul președinte american Donald Trump „are dreptate” când spune că țările europene s-au bazat prea mult timp pe protecția oferită de Statele Unite. Mesajul transmis este că întărirea capacităților europene nu ar trebui să fie tratată ca alternativă la NATO , ci ca o completare care menține cooperarea transatlantică. Vizita la Washington în 2026: componentă economică și teme strategice Președintele a anunțat că va efectua în 2026 o vizită oficială în Statele Unite, în baza unei invitații formulate „în modul cel mai serios”. Dincolo de cooperarea de securitate, pe care a descris-o drept „subînțeleasă”, Nicușor Dan a pus accent pe o agendă economică. Potrivit declarațiilor sale, discuțiile ar urma să vizeze domenii precum metalele rare, energia din regiune și alte forme de colaborare strategică. În termeni practici, o astfel de agendă indică o încercare de a lega parteneriatul de securitate de proiecte economice concrete, într-un moment în care competiția pentru resurse și lanțuri de aprovizionare (inclusiv pentru materii prime critice) cântărește tot mai mult în relațiile internaționale. Relațiile în UE: recalibrări bilaterale și obiectivul „partenerului serios” Nicușor Dan a susținut că, în cele opt luni de mandat, a urmărit obiective clare în politica externă și că „aproape sută la sută” dintre acestea au fost atinse, insistând că rolul președintelui nu este să obțină „titluri de presă”. Ca exemple, el a menționat relația cu Franța, pe care a descris-o drept funcțională și fără „rămășițe istorice”, precum și colaborarea „foarte bună” cu Germania. În același timp, președintele a invocat conflictul bilateral cu Austria, despre care a spus că ar fi putut afecta parcursul României spre OCDE , dar care a fost „rezolvat”. Concluzia sa a fost că România trebuie să își consolideze statutul internațional prin seriozitate și printr-o diplomație economică „bine calibrată”, capabilă să gestioneze atât dosarele bilaterale, cât și pe cele multilaterale, fără a slăbi ancorarea simultană în relația strategică cu SUA și în arhitectura economică a UE. [...]
Traian Băsescu a câștigat procesul cu Administrația Prezidențială - va primi indemnizația restantă pe trei ani
Administrația Prezidențială trebuie să-i plătească lui Traian Băsescu peste 750.000 de lei , potrivit România Actualități , după ce fostul președinte a câștigat procesul privind indemnizația pierdută în urma unei decizii definitive a instanței legate de colaborarea sa cu fosta Securitate. Suma reprezintă indemnizația pe care Băsescu nu a mai încasat-o timp de trei ani, în calitate de fost șef al statului. Contextul este legat de efectele unei hotărâri judecătorești definitive privind colaborarea cu fosta Securitate, care a stat la baza pierderii unor beneficii acordate foștilor președinți. Traian Băsescu a deschis acțiunea în instanță după ce Curtea Constituțională a stabilit că Parlamentul nu a respectat Constituția atunci când a decis că foștii președinți își pierd dreptul la o serie de beneficii dacă o instanță a constatat definitiv colaborarea cu fosta Securitate. În acest cadru, procesul cu Administrația Prezidențială a vizat recuperarea sumelor neîncasate. Pe lângă indemnizație, foștii șefi de stat beneficiază și de locuință de protocol și dispozitiv de protecție, menționează aceeași sursă, citând-o pe redactorul RRA Diana Surdu. Decizia instanței în litigiul cu Administrația Prezidențială clarifică, în acest caz, consecințele juridice și financiare ale regimului de beneficii aplicat după constatarea definitivă a colaborării cu fosta Securitate. [...]
România a anulat peste 162.000 de buletine, majoritatea aparținând cetățenilor din R. Moldova - măsura vine după modificări legislative din 2023 pentru combaterea adreselor fictive
România a anulat peste 162.000 de cărți de identitate , iar circa 100.000 dintre acestea aparțineau românilor născuți în Republica Moldova, potrivit Radio Moldova , care citează date ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de la București. Măsura a vizat persoane din 86 de state și a fost aplicată în baza unei legi adoptate de Parlamentul României în 2023. O anchetă publicată de Digi24.ro arată că demersul, justificat de autorități prin nevoia de a combate adresele fictive și de a limita vulnerabilități asociate inclusiv unor rețele cu legături în zona oligarhilor ruși, i-a afectat în special pe basarabeni. Aceștia s-au trezit cu acte declarate neconforme, deși documentele fuseseră eliberate de autoritățile române. Din 2023 până la finalul lui 2025, cărțile de identitate anulate pentru cetățeni născuți în Federația Rusă au reprezentat 1% din total, adică puțin peste 1.600 de persoane, conform datelor citate. Autoritățile explică faptul că, în evaluările din 2020–2021 legate de implementarea serviciilor electronice, au fost identificate situații în care la aceeași adresă figurau înregistrate mii de persoane, inclusiv un caz cu peste 22.000 de persoane la o singură adresă din Sectorul 3 al Bucureștiului. În consecință, legislația a fost modificată astfel încât adresa de domiciliu să nu poată fi înscrisă în actul de identitate dacă în Registrul Național pentru Evidența Persoanelor sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la aceeași adresă. Anularea mențiunii de domiciliu nu afectează cetățenia română, mai precizează sursa citată. Persoanele vizate trebuie să reia procedura de solicitare și obținere a unui nou act de identitate, în condițiile legii, iar până acum aproximativ 20% dintre cei cărora li s-a anulat documentul au obținut deja un alt act de identitate românesc, transmite Digi24.ro. Contextul este completat de o anchetă penală derulată la începutul anului 2026: polițiști de frontieră din Iași și Sighetu Marmației, împreună cu procurori ai Parchetului General, au făcut 73 de percheziții în județul Botoșani într-un dosar privind obținerea de acte de identitate românești false. Potrivit Parchetului General, acțiunea vizează destructurarea unei rețele care ar fi furnizat documente neconforme cu realitatea pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă; concomitent, au fost verificate 104 adrese la care figurau cu domiciliu cetățeni originari din aceste state, inclusiv pe baza unor contracte de închiriere false. [...]
„Timpul se scurge” spune Trump despre Iran - mesajul lasă loc unei intervenții americane explicite
Donald Trump a amenințat Iranul cu o intervenție militară , invocând precedentul Venezuelei, potrivit HotNews.ro . Mesajul a fost publicat miercuri după-amiază pe rețeaua Truth Social, unde președintele SUA a susținut că o forță navală importantă se îndreaptă spre Iran, condusă de portavionul USS Abraham Lincoln, și că este mai mare decât cea trimisă anterior în Venezuela. „O armadă masivă se îndreaptă spre Iran. Se deplasează rapid, cu mare putere, entuziasm și scop precis.” Trump a cerut Teheranului să negocieze „rapid” un acord care să excludă armele nucleare, avertizând că „timpul se scurge” și că situația este „cu adevărat esențială”, conform textului citat de HotNews.ro. În același mesaj, liderul de la Casa Albă a făcut trimitere la „Operațiunea Midnight Hammer”, denumirea folosită de Pentagon pentru loviturile din 22 iunie 2025, când bombardiere americane au atacat situri nucleare iraniene. Trump a escaladat retorica printr-o nouă avertizare, afirmând că „următorul atac va fi mult mai rău”, fără a oferi detalii despre un calendar sau despre condițiile care ar declanșa o acțiune militară. Amenințarea vine la o zi după declarații făcute într-un interviu pentru Axios, unde Trump a spus despre oficialii iranieni că „vor să facă o înțelegere” și că „au sunat de multe ori” pentru a discuta, notează HotNews.ro. Tot Axios este citat cu poziția unui înalt oficial american, care a afirmat că, dacă Iranul contactează SUA și „cunoaște condițiile”, atunci „vom discuta”. Publicația americană mai arată că Trump nu a dorit să detalieze opțiunile analizate. În paralel, HotNews.ro consemnează că analiștii estimează că opțiunile ar putea include bombardarea unor situri militare sau atacuri țintite împotriva liderilor iranieni, iar The New York Times este citat cu evaluări ale serviciilor de informații americane potrivit cărora puterea Iranului „slăbește” sau ar fi la cel mai scăzut nivel din 1979. În același context, senatorul republican Lindsey Graham a declarat pentru The New York Times că a vorbit cu președintele în ultimele zile și că „obiectivul este să punem capăt regimului”, potrivit articolului. Pe plan regional, președintele iranian Massoud Pezeshkian a avertizat, într-o convorbire telefonică de marți cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, că „amenințările americane vizează perturbarea securității regiunii” și duc la „instabilitate”, mai scrie HotNews.ro. Arabia Saudită ar fi asigurat Teheranul la jumătatea lunii ianuarie că nu va permite utilizarea teritoriului său în eventualitatea unor lovituri împotriva Iranului, iar Emiratele Arabe Unite au transmis în această săptămână că nu vor permite folosirea spațiului aerian, teritoriului sau apelor teritoriale pentru acțiuni militare ostile împotriva Iranului. În ceea ce privește mișcările militare americane, doi oficiali americani au declarat luni pentru Reuters că un portavion al SUA și nave de sprijin au ajuns în Orientul Mijlociu , ceea ce ar extinde opțiunile lui Trump de a consolida forțele americane în regiune sau de a lua potențiale măsuri militare împotriva Iranului. Pe lângă portavionul USS Abraham Lincoln și navele de război, Pentagonul mută și avioane de vânătoare și sisteme de apărare antiaeriană în Orientul Mijlociu, pe fondul tensiunilor dintre Washington și Teheran. [...]
Ucraina trebuie să semneze un acord de pace cu Rusia pentru garanțiile de securitate ale SUA - confirmare oficială din Washington privind condițiile sprijinului american
SUA le-au transmis oficialilor ucraineni că garanțiile de securitate depind de semnarea unui acord de pace cu Rusia , potrivit HotNews.ro , care citează o sursă familiarizată cu discuțiile interne relatate de Reuters. Miza este majoră pentru Kiev, care consideră garanțiile de securitate din partea Statelor Unite drept elementul-cheie al oricărui aranjament care ar putea pune capăt războiului declanșat de invazia Rusiei, aflat acum în al patrulea an. În acest context, Washingtonul a mediat negocierile dintre reprezentanții Ucrainei și ai Rusiei, desfășurate la Abu Dhabi la finalul săptămânii trecute, iar oficiali americani au spus ulterior că discuțiile au înregistrat progrese spre un acord. În paralel, Financial Times a relatat că administrația Trump ar fi semnalat Ucrainei că garanțiile de securitate depind de acceptarea unui acord de pace care „probabil” ar include cedarea întregii regiuni Donbas (Donețk și Luhansk) către Rusia. Totuși, sursa citată de Reuters susține că Statele Unite nu impun conținutul acordului de pace și că este „eronat” să se sugereze că Washingtonul încearcă să forțeze Ucraina să facă concesii teritoriale. Negociatorii ruși și ucraineni urmează să se întâlnească din nou duminică, 1 februarie, la Abu Dhabi, cu posibila participare a oficialilor americani. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au plecat de la runda precedentă cu optimismul că se poate ajunge curând la un acord, mai notează HotNews.ro. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că un document american privind garanțiile de securitate pentru Ucraina este „100% gata”, iar Kievul așteaptă data și locul semnării. În același timp, Zelenski a reiterat că integritatea teritorială a Ucrainei trebuie respectată în orice acord de pace, în timp ce Kremlinul a transmis că problema teritorială rămâne fundamentală pentru încheierea luptelor, potrivit agenției ruse TASS, citată în articol. [...]
Keir Starmer merge la Beijing pentru discuții cu Xi Jinping - Prima vizită a unui premier britanic din 2018
Keir Starmer pleacă la Beijing pentru o vizită de trei zile , potrivit BBC , în prima deplasare în China a unui premier britanic din 2018, într-un demers pe care guvernul de la Londra îl descrie drept o încercare de „resetare” a relației bilaterale. Starmer urmează să se întâlnească joi cu președintele Xi Jinping . În delegație se află și aproximativ 60 de lideri din mediul de afaceri și cultural, inclusiv reprezentanți ai HSBC, GSK, Jaguar Land Rover și National Theatre, semnalând că miza vizitei include și relansarea contactelor economice și instituționale. „Reboot” cu Beijingul: de la oscilații la „reangajare strategică” Vizita este prezentată ca „cel mai recent și cel mai important moment” din tentativa guvernului de a reporni relația Regatului Unit cu China, după ani marcați de schimbări de ton. Downing Street susține că Londra are nevoie de o abordare „strategică și consecventă” față de unul dintre cei mai mari jucători economici ai lumii, chiar dacă există dezacorduri majore. Înaintea plecării, premierul a argumentat că politica britanică a oscilat între apropiere și răcire, iar acum este nevoie de continuitate. „De ani de zile, abordarea noastră față de China a fost afectată de inconsecvență – trecând de la cald la rece, de la Epoca de Aur la Epoca de Gheață, dar, fie că ne place sau nu, China contează pentru Regatul Unit.” Liniile roșii: drepturile omului și securitatea națională Criticii demersului avertizează că Beijingul are „o viziune asupra lumii radical diferită”, nu poate fi de încredere și că guvernul ar trebui să fie mult mai prudent în relația cu Partidul Comunist Chinez. Între temele sensibile se află acuzațiile privind abuzuri împotriva uigurilor și a altor grupuri etnice majoritar musulmane din Xinjiang, precum și cazul lui Jimmy Lai, magnat media pro-democrație din Hong Kong, care riscă o condamnare pe viață. Pe dimensiunea de securitate, există îngrijorări legate de amploarea activităților de spionaj atribuite Chinei în Regatul Unit, după ce șeful MI5 a avertizat recent că operatori ai statului chinez reprezintă o amenințare zilnică la adresa securității naționale. Întrebat dacă Starmer va ridica problema drepturilor omului în discuția cu Xi, Downing Street a transmis că premierul va „ridica subiecte dificile acolo unde interesele și valorile diferă”. Semnale politice și economice: cine merge, cine critică și ce urmează Din guvern fac parte din vizită ministrul pentru afaceri Peter Kyle și secretarul economic al Trezoreriei, Lucy Rigby , în condițiile în care mai mulți membri ai executivului au avut deja contacte recente la nivel înalt cu Beijingul. Kyle a fost la Beijing în septembrie 2025, iar ministrul de finanțe Rachel Reeves a vizitat China în 2025; anterior, David Lammy, pe atunci ministru de externe (astăzi vicepremier), a fost de asemenea în China. În plan intern, opoziția conservatoare atacă dur direcția de „reangajare”, inclusiv pe fondul deciziei recente a guvernului de a aproba construirea unei noi ambasade chineze la Londra, care ar urma să fie cea mai mare din Europa la finalizare. Priti Patel, secretar de externe din umbră, a susținut că Starmer merge „fără pârghii” și că Beijingul reprezintă o amenințare serioasă pentru securitatea națională. Guvernul argumentează, însă, că Londra riscă să rămână izolată față de alte economii occidentale comparabile: Downing Street indică vizite recente la Beijing ale premierului canadian Mark Carney și ale președintelui francez Emmanuel Macron, precum și faptul că liderii Franței și Germaniei au fost de mai multe ori în China în ultimii ani. În acest context, Starmer urmează să încerce să contureze o „reangajare strategică” care să combine dialogul economic cu menținerea temelor sensibile pe agendă; după Beijing și Shanghai, premierul va merge la Tokyo pentru o întâlnire cu noul premier japonez, Sanae Takaichi . [...]
Franța interzice rețelele sociale pentru sub 15 ani - Decizie votată de Adunarea Națională
Adunarea Națională a Franței a votat pentru interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 15 ani. Potrivit DW , proiectul de lege a fost aprobat cu 116 voturi pentru și 23 împotrivă și urmează să fie dezbătut în Senat. Președintele Emmanuel Macron a susținut această măsură, considerând-o esențială pentru protejarea copiilor și adolescenților francezi de timpul excesiv petrecut în fața ecranelor. Proiectul de lege prevede interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale și la funcționalitățile de socializare integrate în platforme mai mari, cu excepția enciclopediilor online și a platformelor educaționale. Platformele vor trebui să implementeze mecanisme eficiente de verificare a vârstei pentru a bloca accesul tinerilor adolescenți. De asemenea, legislația extinde interdicția existentă privind utilizarea smartphone-urilor în școlile gimnaziale și la licee, urmând să fie aplicată începând cu anul școlar 2026 pentru conturile noi. Decizia vine în contextul în care utilizarea rețelelor sociale a crescut, generând îngrijorări cu privire la impactul negativ asupra dezvoltării copiilor și sănătății mentale. Un sondaj Harris Interactive din 2024 a arătat că 73% din public susține interzicerea accesului la rețelele sociale pentru cei sub 15 ani. Legea este văzută ca un pas important în protejarea tinerilor de efectele negative ale rețelelor sociale, cum ar fi cyberbullying-ul și expunerea la conținut violent. [...]