Știri din categoria Politică & Externe
Știri Politică & Externe
Viktor Orbán acuză Ucraina de amestec în alegerile din Ungaria - Kievul convocat la ministerul de externe în contextul scrutinului din aprilie
Premierul Ungariei, Viktor Orbán , acuză Ucraina de interferență electorală și convoacă ambasadorul ucrainean , potrivit AP . Acuzațiile vin în contextul alegerilor programate pentru 12 aprilie, unde Orbán se confruntă cu o provocare semnificativă după 16 ani de putere. Orbán, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Rusia, susține că liderii politici ucraineni, inclusiv președintele Volodimir Zelenski, au făcut declarații „ofensatoare și amenințătoare” la adresa Ungariei. Deși nu a specificat declarațiile la care se referă, Orbán a afirmat că serviciile de securitate naționale au evaluat aceste acțiuni ca parte a unei serii coordonate de măsuri ucrainene menite să interfereze în alegerile din Ungaria. Într-un context politic tensionat, Orbán a intensificat campania anti-Ucraina, acuzându-l pe liderul opoziției, Péter Magyar , de colaborare cu Kievul pentru a răsturna guvernul său și a instala o administrație pro-occidentală. De asemenea, guvernul ungar s-a opus ferm ajutorului financiar și militar al Uniunii Europene pentru Ucraina și a promis că va bloca orice încercare a Ucrainei de a adera la blocul comunitar. Criticile la adresa lui Orbán au fost exprimate și de președintele Zelenski, care a declarat recent la Forumul Economic Mondial de la Davos că premierul ungar „trăiește din banii europeni în timp ce încearcă să vândă interesele europene”. Zelenski a subliniat că, deși Orbán se simte confortabil la Moscova, nu ar trebui să permită ca capitalele europene să devină „mici Moscove”. [...]
Portavionul american USS Abraham Lincoln a intrat în Orientul Mijlociu Trump vorbește despre o „armadă” în drum spre Iran, dar speră să evite un conflict direct
Portavionul USS Abraham Lincoln , însoțit de mai multe distrugătoare cu rachete ghidate, a intrat în regiunea Orientului Mijlociu în contextul tensiunilor crescute dintre Statele Unite și Iran , potrivit Reuters , citând doi oficiali americani. Grupul naval, aflat sub comanda Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), a fost mobilizat din zona Asia-Pacific la începutul lunii ianuarie, ca reacție la represiunea violentă a protestelor din Iran. Președintele Donald Trump a declarat joi că o „armadă” americană se îndreaptă spre Iran, dar a adăugat că speră să nu fie nevoit să o folosească. Mesajul său vine în urma unui recul al demonstrațiilor din Iran și a unor informații potrivit cărora autoritățile iraniene ar fi suspendat execuțiile în masă de prizonieri, pe care liderul american le condamnase anterior. Această desfășurare navală este completată de relocarea unor avioane de luptă și sisteme de apărare aeriană, parte dintr-o amplă demonstrație de forță a Pentagonului, care a anunțat și desfășurarea unui exercițiu militar în regiune. Exercițiul are scopul declarat de a „demonstra capacitatea de a desfășura, dispersa și susține forțe aeriene de luptă”. Mobilizarea forțelor americane vine și în contextul în care, în 2025, SUA au efectuat atacuri asupra infrastructurii nucleare iraniene, într-un alt episod tensionat al relației bilaterale. De această dată, prezența USS Abraham Lincoln în regiune pare a fi o măsură de descurajare, dar riscurile unei escaladări nu sunt excluse. În replică, un oficial de rang înalt de la Teheran a avertizat că orice atac împotriva Iranului va fi considerat drept un „război total”. În paralel, Emiratele Arabe Unite au transmis că nu vor permite folosirea spațiului aerian, teritoriului sau apelor teritoriale pentru lansarea unor acțiuni ostile împotriva Iranului, într-o poziționare menită să evite implicarea directă într-un posibil conflict regional. Este de menționat că baza aeriană Al Dhafra, esențială pentru operațiunile americane în regiune, se află la sud de capitala Emiratelor, Abu Dhabi. Rămâne de văzut dacă această desfășurare militară masivă va rămâne o simplă demonstrație de forță sau preludiul unei noi confruntări directe în Orientul Mijlociu, într-un moment în care echilibrul regional rămâne fragil. [...]
Netanyahu: reconstrucția Gazei nu poate începe fără dezarmarea completă a Hamas
După confirmarea morții ultimului ostatic israelian rămas în Gaza, Ran Gvili, premierul Benjamin Netanyahu a anunțat că „următorul pas este dezarmarea Hamas și demilitarizarea Gazei”, nu reconstrucția enclavei , potrivit HotNews.ro . Declarația a fost făcută luni, 26 ianuarie 2026, într-un moment în care presiunea internațională pentru refacerea regiunii este tot mai mare, iar procesul de pace intermediat de SUA intră într-o fază sensibilă. Netanyahu a subliniat că obiectivele militare ale Israelului nu s-au încheiat odată cu recuperarea ostaticilor: „Cu cât dezarmăm mai repede Hamas și demilitarizăm Fâșia Gaza, cu atât ne vom atinge mai repede obiectivele războiului”. Această poziție intră în contradicție parțială cu faza a doua a planului de pace propus de președintele american Donald Trump, care presupune reconstrucția Gazei, dezarmarea Hamas și înființarea unui guvern tehnocrat palestinian supravegheat de un Consiliu pentru Pace. Hamas a transmis printr-o scrisoare către mediatori că este dispus să accepte transferul administrării Gazei către un comitet de tehnocrați, dar condiționează orice discuție privind predarea armelor de îndeplinirea integrală a angajamentelor asumate de Israel în prima fază a acordului. Printre cerințele menționate se află deschiderea punctului de trecere Rafah, livrarea caselor prefabricate, respectarea cotelor de ajutoare umanitare și oprirea presupuselor încălcări ale armistițiului de către armata israeliană. Această divergență între ritmul impus de Israel și cel al planului american de pace riscă să complice eforturile de stabilizare post-conflict. În plus, reacțiile internaționale sunt împărțite: unele state susțin ferm demilitarizarea înaintea oricărei reconstrucții, în timp ce altele insistă pe nevoia de ajutor umanitar urgent și relansare economică a Gazei. Faptul că Netanyahu leagă finalul conflictului direct de neutralizarea capacităților militare ale Hamas semnalează o continuare a operațiunilor de securitate în regiune. Totodată, poziția Israelului ar putea întârzia implementarea guvernului tehnocrat, într-un moment în care comunitatea internațională cere soluții pe termen lung pentru Gaza. [...]
Coaliția stabilește un deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru negocierile cu Comisia Europeană - decizie esențială pentru finanțele publice în 2024
PSD și UDMR au blocat separarea asumării răspunderii pe două pachete legislative , în timp ce PNL și USR au cerut decuplarea lor, potrivit Economica.net , care citează surse Agerpres . Disputa arată tensiunile din coaliție privind calendarul și forma în care Guvernul își asumă în Parlament pachetele de măsuri cu impact bugetar și administrativ. Conform surselor citate, liderii coaliției au convenit ca pachetul pe administrație și cel privind relansarea economică să fie trecute prin angajarea răspunderii Guvernului concomitent, dar ca proiecte separate, în cadrul aceleiași ședințe a Parlamentului. Miza este controlul politic asupra unui mecanism legislativ accelerat, care reduce spațiul pentru amendamente și negocieri în plen. În acest context, premierul Ilie Bolojan și reprezentanții PNL, împreună cu cei ai USR, ar fi încercat să „spargă” asumarea răspunderii, adică să separe pachetul pe administrație de cel de relansare economică. PSD și UDMR au respins însă ideea și au insistat ca cele două asumări să aibă loc în același timp, invocând o înțelegere anterioară în coaliție. „PSD şi UDMR au respins această idee şi şi-au menţinut punctul de vedere că aceste asumări trebuie să aibă loc concomitent, aşa cum s-a stabilit încă de acum cinci luni”, au precizat sursele. Argumentul invocat de surse pentru menținerea calendarului comun este că, „în principiu”, toate partidele ar fi de acord cu măsurile din pachetul de relansare economică, iar impactul total ar fi limitat. Rămâne de urmărit dacă divergențele privind procedura (concomitent sau separat) se vor transforma într-un blocaj mai larg asupra pachetelor legislative, într-un moment în care coaliția încearcă să își coordoneze agenda economică și administrativă. [...]
NATO, în alertă după apropierea unui submarin nuclear rusesc de zona GIUK „Vladimir cel Mare”, monitorizat de forțele aliate în largul Islandei
Un submarin nuclear rusesc de tip strategic, „Vladimir cel Mare”, a fost detectat în apropierea zonei GIUK (Groenlanda–Islanda–Regatul Unit), fapt ce a declanșat o reacție de alertă în rândul forțelor NATO , potrivit Digi24 , care citează publicația britanică The Times. Alianța Nord-Atlantică a mobilizat unități navale din Marea Britanie și Statele Unite pentru a urmări îndeaproape deplasarea submarinului și pentru a limita accesul acestuia spre Atlanticul de Nord. Zona GIUK este considerată de experți o linie strategică esențială pentru apărarea colectivă a NATO . Această fâșie maritimă acționează ca un „filtru” pentru traficul naval care tranzitează între Marea Norvegiei și Oceanul Atlantic. Orice navă sau submarin rusesc care trece prin acest culoar poate avea acces direct la Coasta de Est a Statelor Unite sau la rutele navale dinspre și către Marea Mediterană. De aceea, orice prezență militară rusă aici este monitorizată cu atenție și tratată ca o amenințare potențială la adresa infrastructurii critice NATO. Submarinul a plecat din Peninsula Kola , un centru strategic pentru flota de nord a Rusiei. În orașul Gadjievo sunt staționate submarinele nucleare strategice, iar la Zapadnaia, aflată în apropiere, se află submarinele de atac. În plus, în regiunea Murmansk funcționează încă două baze navale, toate făcând parte din infrastructura maritimă ofensivă a Rusiei, sub comanda directă a Kremlinului. Această mișcare a submarinului „Vladimir cel Mare” este interpretată ca o nouă demonstrație de forță din partea Rusiei, într-un context geopolitic deja tensionat de conflictul din Ucraina și de reluarea curselor de intimidare militară în apropierea spațiului aliat. NATO tratează incidentul ca o provocare controlată, dar nu lipsită de riscuri, dat fiind că zona vizată are o importanță strategică dublă – atât militară, cât și economică, în contextul cablurilor de comunicații și rutelor maritime esențiale care leagă Europa de America de Nord. În trecut, Rusia a fost acuzată de sabotaje sau tentative de sabotaj în Marea Baltică asupra infrastructurii submarine. Un precedent care alimentează și mai mult preocupările legate de o posibilă acțiune similară în Atlanticul de Nord, mai ales în apropierea liniilor de comunicații transatlantice. Așadar, chiar dacă nu s-au raportat acțiuni ostile directe, simpla prezență a unui submarin nuclear în apropierea GIUK obligă NATO să rămână în alertă operațională maximă. [...]
Emiratele Arabe Unite interzic utilizarea spațiului lor aerian pentru operațiuni militare - Implicații pentru strategia SUA în Orientul Mijlociu
Emiratele Arabe Unite au anunțat că nu vor sprijini militar o acțiune împotriva Iranului , potrivit Agerpress . Ministerul de Externe de la Abu Dhabi a transmis că nu va permite folosirea spațiului aerian, a teritoriului sau a apelor teritoriale ale EAU pentru „acțiuni militare ostile” împotriva Teheranului, invocând neutralitatea și stabilitatea regională. Poziția EAU vine pe fondul incertitudinii privind o posibilă intervenție militară a Statelor Unite în Iran, după ce președintele american Donald Trump a spus săptămâna trecută că o „armadă” americană se îndreaptă spre Golf, dar că speră să nu fie nevoit să o folosească. În acest context, au fost trimise în Orientul Mijlociu portavionul USS Abraham Lincoln și mai multe distrugătoare cu rachete ghidate. „Avem multe nave care se îndreaptă în acea direcție, pentru orice eventualitate… Aș prefera să nu se întâmple nimic, dar le urmărim foarte atent”, le-a spus Trump reporterilor aflați la bordul Air Force One. Dincolo de refuzul de a facilita o operațiune militară, diplomația emirateză a precizat că nu va oferi nici sprijin logistic pentru atacuri. Comunicatul subliniază că „dialogul, dezamorsarea conflictelor, respectarea dreptului internațional și respectarea suveranității statelor” reprezintă, în viziunea Abu Dhabi, cea mai bună cale de răspuns la „crizele actuale”. Miza este cu atât mai sensibilă cu cât EAU găzduiesc mii de militari americani la baza aeriană Al Dhafra, lângă Abu Dhabi, unul dintre punctele de sprijin ale SUA în regiunea Golfului. În paralel, Trump a avertizat Teheranul în legătură cu uciderea protestatarilor și reluarea programului nuclear, în condițiile în care Iranul este marcat de proteste izbucnite la finalul lunii decembrie 2025, despre care organizațiile pentru drepturile omului afirmă că s-au soldat cu moartea a mii de persoane. În plan diplomatic, EAU încearcă să-și consolideze profilul de actor de mediere: țara a găzduit recent, la Abu Dhabi, o întâlnire trilaterală între negociatori ruși, ucraineni și americani, prezentată ca o premieră de la începutul războiului din Ucraina. Mesajul transmis acum în dosarul Iran indică o linie de politică externă care evită implicarea directă într-o escaladare militară în Golf, într-un moment în care prezența navală americană în zonă crește. [...]
UE și India pregătesc un acord comercial major - Reducerea taxelor vamale pentru autoturisme
Uniunea Europeană și India sunt pe punctul de a încheia un acord de liber schimb mult așteptat , potrivit HotNews.ro . Anunțul oficial ar putea fi făcut marți, în cadrul unui summit la New Delhi, și vine după ce UE a semnat recent un pact cu blocul sud-american Mercosur . Acest acord ar putea marca un moment semnificativ în extinderea comerțului bilateral între cele două părți. Detalii ale acordului India intenționează să reducă taxele vamale pentru autoturismele importate din Uniunea Europeană de la 110% la 40%, conform surselor citate de Reuters. Această deschidere a pieței indiene ar putea facilita accesul producătorilor auto europeni pe piața indiană, una dintre cele mai protejate din lume. În prezent, India aplică taxe vamale de 70% și 110% pentru mașinile importate, niveluri criticate de producătorii din Europa și SUA. Vehiculele electrice cu baterii vor fi excluse de la reducerile taxelor de import în primii cinci ani, pentru a proteja investițiile interne ale companiilor precum Mahindra & Mahindra și Tata Motors . După această perioadă, vehiculele electrice vor beneficia de reduceri similare ale taxelor. Impactul acordului Acordul de liber schimb ar putea stimula exporturile indiene de bunuri precum textile și bijuterii, care au fost afectate de taxele vamale impuse de SUA. De asemenea, ar putea contribui la restabilirea competitivității Indiei după retragerea concesiilor tarifare de către UE în 2023. Pentru Uniunea Europeană , acordul ar sprijini diversificarea lanțului de aprovizionare și ar reduce dependența de China. Exporturile UE către India se confruntă în prezent cu taxe medii de aproximativ 9,3%, iar acordul ar putea deschide noi oportunități în domenii precum automobilele, mașinile și produsele chimice. Provocări și perspective Odată semnat și ratificat, un proces care ar putea dura cel puțin un an, pactul ar putea extinde semnificativ comerțul bilateral. Totuși, votul recent al Parlamentului UE, care a amânat ratificarea acordului UE-Mercosur, evidențiază posibilele obstacole care ar putea întârzia sau complica ratificarea și în cazul acordului cu India. „Dacă pactul va aduce beneficii echilibrate, asta va depinde de modul în care vor fi gestionate taxele pe carbon, mobilitatea serviciilor și barierele netarifare”, afirmă analiștii. Avantaje și concesii India solicită accesul profesioniștilor săi și exportul de servicii IT, în timp ce UE dorește un acces mai larg la serviciile financiare și juridice ale Indiei. De asemenea, UE caută angajamente în domeniul muncii, mediului și proprietății intelectuale. Agricultura și produsele lactate sunt excluse din acord, iar India se opune cererilor UE de a elimina taxele pentru peste 95% din mărfuri, propunând un procent mai apropiat de 90%. Automobilele, vinul și băuturile spirtoase rămân subiecte sensibile, India luând în considerare reduceri treptate sau cote limitate. Concluzie Acordul de liber schimb UE-India ar putea reprezenta un pas major în extinderea relațiilor economice dintre cele două părți, oferind beneficii semnificative ambelor economii. Cu toate acestea, succesul său va depinde de capacitatea de a depăși provocările legate de taxe și reglementări, precum și de gestionarea eficientă a intereselor divergente ale celor două părți. [...]
Congresmenii republicani avertizează Trump asupra riscului unei proceduri de demitere - reacție la planurile de atac asupra Groenlandei
Congresmeni republicani au avertizat că un atac asupra Groenlandei ar putea declanșa demiterea lui Trump , potrivit Antena 3 CNN , care citează surse politice pentru Reuters și menționează The Moscow Times . Mesajul a fost transmis către secretarul de stat Marco Rubio și alți oficiali de rang înalt de la Casa Albă, pe fondul discuțiilor despre o posibilă invadare a Groenlandei. Avertismentul are o miză instituțională clară: congresmenii se tem că președintele ar putea lansa o operațiune militară majoră fără consultarea prealabilă a Congresului SUA. În acest context, sursele citate indică faptul că atât republicani, cât și democrați au sugerat administrației Trump să abandoneze ideea de a „cuceri Groenlanda prin forță”. Semnalul venit din interiorul Partidului Republican este relevant deoarece mută discuția din registrul declarațiilor politice în cel al consecințelor constituționale. O eventuală acțiune militară fără un mandat clar și fără implicarea Congresului ar putea alimenta argumente pentru inițierea unei proceduri de „impeachment” (procedură de punere sub acuzare care poate duce la demitere), chiar dacă rezultatul ar depinde ulterior de voturile din cele două camere. Pe acest fundal, Trump a susținut public în ultimele zile că „nu există cale de întoarcere” în privința Groenlandei și a afirmat că nu se așteaptă la o rezistență semnificativă din partea locuitorilor. Într-o declarație citată de sursa menționată, el a argumentat că Danemarca nu ar putea „proteja” teritoriul și a contestat implicit legitimitatea dreptului de proprietate, invocând o referință istorică. Ulterior, Trump a mai spus că SUA ar urma să dobândească suveranitate asupra terenului pe care vor fi amplasate instalații militare americane în Groenlanda, pe baza unui acord preliminar încheiat săptămâna aceasta la Davos , în Elveția, cu NATO, conform aceleiași surse. În lipsa unor detalii suplimentare despre conținutul și statutul juridic al acestui acord, avertismentul congresmenilor rămâne, deocamdată, principalul semnal politic: un pas militar unilateral ar putea deschide un conflict direct între Casa Albă și Congres. [...]
Programul SAFE aduce proiecte de 9,5 miliarde euro pentru înzestrarea armatei române - impact semnificativ asupra capacității de apărare națională
Ministerul Apărării a obținut, prin mecanismul european de finanțare, investiții record pentru înzestrare, în condiții avantajoase pentru România , conform Digi24 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , a detaliat componenta de apărare inclusă în aplicația României pentru finanțare prin Programul SAFE, care include proiecte aprobate de CSAT și Parlament. Acestea vizează 21 de achiziții, dintre care 10 sunt realizate în comun cu alte state, și includ echipamente precum transportoare blindate, rachete Mistral, radare și sisteme de apărare antiaeriană. Programul SAFE, un mecanism european de finanțare, a permis României să acceseze fonduri semnificative pentru modernizarea apărării naționale. Ministrul Miruță a subliniat că aceste achiziții nu doar că vor relansa capacitățile industriale ale țării, dar vor crea și condițiile necesare pentru producția continuă de tehnologie militară avansată. "Eu cred că este important că am arătat că se poate. Într-un termen extraordinar de scurt, o echipă de oameni care a înțeles scopul a reușit să producă un proiect care a fost validat în integralitate de Comisia Europeană", a declarat ministrul Radu Miruță, subliniind importanța seriozității și eficienței în obținerea rezultatelor. Plan multianual de înzestrare Ministerul Apărării a elaborat un plan multianual de înzestrare, aprobat de CSAT și Parlament, care detaliază produsele ce vor fi achiziționate în următorii cinci ani. Acest plan permite României să utilizeze fondurile europene pentru a reduce costurile achizițiilor și a accelera implementarea proiectelor. Un aspect semnificativ al acestui plan este colaborarea internațională. România va achiziționa echipamente în comun cu alte state, ceea ce include contracte deja semnate cu Franța pentru rachetele Mistral și cu Germania pentru sisteme de apărare antiaeriană. Aceste parteneriate nu doar că optimizează costurile, dar și facilitează transferul de tehnologie și know-how către industria națională. Impactul asupra industriei naționale Unul dintre obiectivele principale ale Programului SAFE este revitalizarea industriei naționale de apărare. Ministrul Miruță a evidențiat că aceste proiecte vor dezmorți segmente importante ale industriei și vor crea oportunități pentru producția locală de echipamente militare. În plus, guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care stabilește criteriile pentru achizițiile de echipamente, asigurându-se că o parte semnificativă a producției va avea loc în România. Această măsură este menită să stimuleze economia locală și să creeze locuri de muncă în sectorul apărării. În concluzie, Programul SAFE reprezintă o oportunitate strategică pentru România de a-și moderniza forțele armate și de a-și consolida industria de apărare, beneficiind de finanțare europeană și colaborare internațională. [...]
Exercițiul de artilerie Dynamic Front 26 are loc în ianuarie-februarie 2026 - răspuns la realitățile conflictelor multidomeniu
Exercițiul Dynamic Front 26 include trageri reale la Poligonul Cincu , potrivit Biziday , în cadrul celui mai amplu exercițiu de artilerie al armatei SUA desfășurat în Europa. Activitățile au loc între 26 ianuarie și 13 februarie 2026 și reunesc Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE), Comandamentul Multidomeniu 56 – Europa, alături de aliați și parteneri NATO. MApN arată că exercițiul urmărește să consolideze cooperarea dintre forțele aliate, cu accent pe comandă și control, simulare și integrare multidomeniu (coordonarea operațiilor în mai multe „domenii” de luptă, precum terestru și aerian). În acest cadru, România are un rol operațional prin găzduirea secvențelor de instruire de la Poligonul Cincu, unde sunt planificate activități cu muniție reală, menite să crească interoperabilitatea și să susțină postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic. „Dynamic Front 26 pune un accent sporit pe comandă și control, simulare și integrare multidomeniu, reflectând realitățile conflictelor moderne, în care forțele trebuie să opereze la distanță, peste granițe naționale și în mai multe domenii, menținând viteza și precizia procesului decizional. Activitățile cu trageri reale sunt desfășurate în mai multe state aliate, România având un rol important prin găzduirea secvențelor de instruire din Poligonul Cincu, care contribuie direct la consolidarea interoperabilității aliate și la întărirea posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic”, subliniază MApN. Un moment-cheie pentru componenta din România este programat pe 9 februarie, când HQ MNC-SE, în cooperare cu Comandamentul Multidomeniu 56 – Europa, organizează un „Media Day” la Poligonul Cincu. Acolo sunt anunțate demonstrații cu trageri reale, secvențe de sprijin aerian apropiat (misiuni aeriene executate în proximitatea trupelor proprii) și o conferință de presă, cu participarea militarilor din SUA, România, Polonia și Franța. [...]
Amânare a angajării răspunderii lui Bolojan pe tăierile din administrație - decizie luată după dispute în Coaliție privind măsurile PSD
Coaliția a decis să amâne angajarea răspunderii Guvernului pe pachetul de reduceri din administrația publică, potrivit HotNews.ro . Decizia a fost luată după peste trei ore de discuții între liderii partidelor de guvernare, în condițiile în care PSD a cerut ca asumarea răspunderii pe reforma administrației să nu fie separată de un al doilea set de măsuri, de „relansare a economiei”, propus de social-democrați. Amânarea este relevantă politic și bugetar pentru că angajarea răspunderii (procedură prin care Guvernul adoptă rapid un pachet legislativ, asumându-și riscul unei moțiuni de cenzură) era programată „în aceste zile”, iar pachetul vizează scăderea cheltuielilor la nivelul primăriilor, consiliilor județene și administrației centrale. Conform informațiilor citate de HotNews, PSD nu a fost de acord ca cele două pachete – reforma administrației și măsurile de relansare economică – să fie asumate în zile diferite, insistând ca ele să fie adoptate în aceeași zi. Deocamdată, coaliția nu a stabilit un nou calendar pentru angajarea răspunderii, însă liderii ar fi căzut de acord pe un proiect de lucru al măsurilor de relansare economică. În acest context, surse participante la ședință au indicat că mai sunt pași de clarificat, inclusiv pe procedură. „Mai sunt detalii de pus la punct si partea de procedură de parcurs”, spun sursele HotNews care au participat la ședință. Înaintea ședinței coaliției, președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au avut, luni dimineață, o discuție de aproximativ două ore la Palatul Cotroceni, cu teme legate de bugetul pe 2026 și de vizita oficială a premierului în Germania. Întâlnirea are loc pe fondul întârzierii bugetului național pentru 2026, despre care HotNews notează că ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie, după ce inițial era așteptat la final de ianuarie sau început de februarie. Pachetul de reformă administrativă, discutat în coaliție timp de circa șase luni, include măsuri precum reducerea cheltuielilor de personal în administrația centrală, diminuarea numărului de posturi în instituțiile prefectului și în primării, precum și eliminarea a peste 6.100 de posturi de consilieri personali, dintr-un total de 10.126 prevăzute în organigrame la nivel național. Amânarea angajării răspunderii prelungește incertitudinea asupra momentului în care aceste reduceri vor intra efectiv în vigoare și menține presiunea negocierilor din coaliție, după o săptămână marcată de dispute publice între PSD și premier. [...]
Nicuşor Dan şi Ilie Bolojan au discutat pregătirea vizitei oficiale în Germania - vizita premierului are loc la invitaţia cancelarului federal Merz
Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu premierul Ilie Bolojan la Cotroceni , pentru a discuta pregătirea vizitei oficiale a șefului Guvernului în Germania și bugetul României pe 2026, potrivit News.ro . Întrevederea a avut loc luni, la Palatul Cotroceni, iar Administrația Prezidențială a precizat că discuțiile s-au concentrat pe agenda vizitei premierului la Berlin și pe proiectul bugetului de stat pentru anul viitor. Prim-ministrul Ilie Bolojan urmează să efectueze o vizită oficială la Berlin miercuri, 28 ianuarie 2026, la invitația omologului său german, cancelarul federal Friedrich Merz. Conform informațiilor transmise, vizita este încadrată în relația strategică România–Germania și vizează consolidarea parteneriatului, cu accent pe cooperarea economică și comercială, afacerile europene și securitatea. În ceea ce privește bugetul pe 2026, discuțiile sunt în prezent la nivelul coaliției de guvernare. Coaliția a decis constituirea unui comitet cu reprezentanți ai celor patru partide, precum și cu primari de municipii, orașe și comune, pentru elaborarea proiectului, iar PNL a stabilit ca adoptarea bugetului de stat pe 2026 să aibă loc în a doua jumătate a lunii februarie. [...]