Știri
Știri din categoria Apărare
Polonia își asumă o creștere accelerată a cheltuielilor militare până la 5% din PIB, un nivel care ar împinge în sus presiunea bugetară și ar repoziționa țara ca principal pol de investiții în apărare din NATO raportat la mărimea economiei, potrivit Știrile Pro TV. În paralel, Varșovia urmărește să ajungă la 500.000 de militari și cere o prezență americană mai mare pe teritoriul său, pe fondul retragerii anunțate de Pentagon din Germania.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a spus că prezența unui număr mai mare de trupe americane în Polonia este „un obiectiv strategic” și că țara se pregătește de mult timp pentru a găzdui mai mulți militari SUA. El a legat explicit securitatea Europei de prezența americană în bazele de pe continent.
Potrivit unor surse guvernamentale citate în material, Polonia a alocat deja 4,7% din PIB pentru apărare în 2025, cu un buget record de aproape 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei), cu 40% mai mult față de 2024. Ministrul a susținut că este „urgent” ca cheltuielile să ajungă la 5% din PIB până la sfârșitul deceniului.
Obiectivul anunțat este construirea „celei mai puternice și mai numeroase armate din Europa” până în 2030, cu un efectiv total de 500.000 de soldați, împărțiți astfel:
Ministrul a comparat această țintă cu prevederile din Legea apărării naționale, care ar indica 250.000 de militari de carieră și 50.000 de paramilitari.
Kosiniak-Kamysz a mai anunțat că Polonia a solicitat „transferul producției de lansatoare Patriot din Statele Unite în Europa”, proiect pentru care Varșovia ar avea „un interes prioritar”. În articol nu sunt oferite detalii despre calendar, capacități sau locații posibile.
Pentagonul a anunțat recent retragerea a 5.000 de soldați din bazele din Germania (dintr-un total de aproximativ 36.000), proces care ar urma să se încheie în următoarele luni. În acest context, ministrul polonez a pledat și pentru conceptul „NATO 3.0”, un model propus de Washington care ar presupune redistribuirea sarcinilor între SUA și aliați.
Conceptul a fost criticat de experți internaționali, inclusiv Sven Biscop (Institutul Egmont, Belgia), pe motiv că ar putea duce la o „Alianță Nord-Atlantică cu mai multe viteze” și la ierarhii în domenii precum informațiile, tehnologia nucleară și „capacitățile critice”, cu potențial de tensiuni politice între aliați. Ministrul polonez a respins această interpretare, argumentând că ar fi vorba despre recunoașterea aliaților care investesc deja masiv în apărare.
„Trăim în vremuri de dinainte de război, construim o nouă arhitectură de securitate”, a afirmat el, adăugând că „singurul răspuns viabil este o creștere puternică a investițiilor militare”.
Recomandate
Donald Trump a deschis ușa unei repoziționări a trupelor SUA din Germania spre Polonia , o mișcare care ar schimba echilibrul operațional al prezenței americane în Europa și ar întări flancul estic al NATO , potrivit G4Media . Președintele SUA a spus, într-un schimb de replici cu reporterii, că mutarea unor trupe retrase din Germania în Polonia „este posibilă” și că „ar putea să o facă”, invocând inclusiv relația sa bună cu președintele polonez Karol Nawrocki, pe care afirmă că l-a susținut la alegerile de anul trecut. Trump a adăugat că Varșoviei „i-ar plăcea” o astfel de decizie. Ce declanșează discuția: retragerea anunțată din Germania Contextul imediat este decizia Pentagonului, anunțată săptămâna trecută, de a retrage 5.000 de soldați din Germania. Trump a afirmat ulterior că reducerea va fi „mult mai mare”, fără să ofere în materialul citat un nou ordin de mărime. Retragerea este programată să aibă loc anul viitor și, potrivit informațiilor preluate de G4Media , a surprins Berlinul, aliații NATO și Kievul, în condițiile în care Ucraina se apără de invazia Rusiei începută în 2022, cu sprijin european și al Alianței. De ce contează: întărirea flancului estic și presiune pe arhitectura de securitate O eventuală repoziționare din Germania în Polonia ar consolida o țară aflată la granița cu Ucraina și Belarus și în vecinătatea enclavei ruse Kaliningrad, notează agenția spaniolă de presă EFE, citată în material. În acest stadiu, informația rămâne la nivel de posibilitate exprimată de președintele SUA, fără un calendar sau detalii despre amploarea și structura forțelor care ar putea fi mutate. [...]
Polonia își finanțează reînarmarea cu 43,7 mld. euro dintr-un împrumut UE și devine primul stat care semnează un acord de creditare cu Comisia Europeană în cadrul programului SAFE, potrivit Agerpres . Miza economică este dublă: bani ieftini pentru achiziții și infrastructură de apărare, dar și un impuls direct pentru industria poloneză de armament și companiile locale din lanțul de furnizori. Împrumutul este prezentat de premierul Donald Tusk drept o investiție „direct în securitatea poloneză” și în „capacitățile noastre tehnologice”, cu efecte asupra industriei de apărare și a firmelor care lucrează cu aceasta. Valoarea menționată în material este de aproximativ 44 de miliarde de euro, iar suma indicată ca împrumut este de 43,7 miliarde de euro (aprox. 218,5 miliarde lei). SAFE: 150 mld. euro pentru apărare, Polonia – principalul beneficiar SAFE (Security Action For Europe) este un program creat în 2025, prin care UE pune la dispoziție 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi preferențiale pentru: proiecte comune în domeniul apărării; achiziții de arme sau muniții; dezvoltarea infrastructurilor critice. În acest cadru, Polonia este descrisă drept principalul beneficiar al programului, într-un context în care statele europene încearcă să își revigoreze industria de apărare pe fondul „amenințării ruse” și al riscului unei retrageri a Statelor Unite. Semnături și context politic intern Acordul a fost semnat de miniștrii polonezi ai finanțelor și apărării, împreună cu comisarul european pentru buget Piotr Serafin și comisarul pentru apărare Andrius Kubilius. Guvernul polonez a mers mai departe cu programul SAFE în pofida unui veto al președintelui naționalist al țării, ceea ce, potrivit materialului, scoate în evidență o dispută internă legată de datorie și de rolul Bruxelles-ului în securitatea unei Polonii politic divizate. Ce urmează: achiziții și producție internă Polonia, cel mai populat stat de pe flancul estic al NATO, alocă 4,8% din PIB pentru apărare – cel mai ridicat nivel relativ din alianță, conform informațiilor citate. Țara a plasat comenzi mari pentru tancuri, artilerie și sisteme de apărare aeriană și urmărește, totodată, extinderea producției interne în parteneriat cu producători externi. [...]
Posibila extindere a retragerilor de trupe americane din Europa crește presiunea pe planificarea NATO , după anunțul privind scoaterea a 5.000 de militari din Germania, iar Italia apare acum ca următoarea țară vizată, potrivit Newsweek . Miza este una operațională: orice reducere sau relocare poate afecta rotațiile, exercițiile și postura de descurajare pe flancul estic, într-un moment în care aliații încearcă să anticipeze direcția administrației Trump. Informația se bazează pe relatări atribuite unor surse citate de Bloomberg , care spun că diplomați de rang înalt din statele NATO se așteaptă la noi reduceri ale prezenței SUA pe continent. Evaluările ar porni din declarațiile publice ale lui Donald Trump și din discuții între oficiali NATO și omologii americani despre planurile viitoare privind Alianța. Italia, menționată explicit de Trump Newsweek notează că, într-un interviu telefonic acordat publicației italiene Corriere della Sera , Trump a spus că SUA „încă ia în considerare” retragerea trupelor și din bazele din Italia. În același context, el a refuzat să comenteze despre redistribuirea din Germania și a afirmat că SUA au sprijinit întotdeauna Italia, în timp ce „Italia nu a fost acolo când am avut nevoie de ea”. Ce tip de măsuri sunt discutate Pe lângă retrageri, în discuție ar fi și alte ajustări ale posturii militare americane în Europa, inclusiv: renunțarea la un plan elaborat sub administrația Joe Biden de a desfășura rachete cu rază lungă de acțiune în Germania; retragerea SUA din anumite exerciții militare; relocarea unor trupe din țări față de care Washingtonul este nemulțumit către state considerate mai „loiale” lui Trump. Publicația mai arată că ideea retragerii de trupe din Europa datează din primul mandat al lui Trump, când a luat în calcul și desfășurări suplimentare în Polonia. Dimensiunea prezenței SUA și incertitudinile de implementare În prezent, 85.000 de soldați americani sunt staționați în Europa, deși numărul fluctuează în funcție de rotații și întăriri pentru exerciții, potrivit informațiilor citate. NATO nu ar fi fost informat încă ce unități specifice urmează să fie retrase din Germania, însă oficialii ar crede că SUA analizează opțiuni pentru o retragere rapidă. În același timp, oficiali NATO și diplomați de rang înalt apreciază că „constrângerile Congresului” și dependența strategică a SUA de Europa ar putea limita capacitatea lui Trump de a produce schimbări ample, ceea ce lasă deschisă întrebarea dacă scenariile discutate se vor materializa integral sau doar parțial. [...]
Demisia ministrului apărării din Letonia expune o vulnerabilitate operațională în apărarea antidrone pe flancul estic NATO , după ce două drone ucrainene au intrat în țară dinspre Rusia și au lovit instalații de stocare a petrolului, potrivit Reuters . Andris Spruds a demisionat duminică, după ce premierul Evika Silina i-a cerut retragerea, motivând că sistemele antidrone „nu au fost desfășurate suficient de rapid”. Silina l-a numit în funcția de ministru al apărării pe colonelul Raivis Melnis din armata letonă. Incidentul a avut loc joi, când cele două drone au trecut granița dinspre Rusia și au explodat la o facilitate de stocare a petrolului din Letonia. Pe fondul acestui episod, Letonia și Lituania au cerut NATO să își consolideze apărarea aeriană în regiune. Ce spune Ucraina despre drone și ce urmează Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a afirmat duminică, pe platforma X, că dronele erau ucrainene și au ajuns în Letonia ca urmare a „războiului electronic rus”, care ar fi deviat intenționat dronele de la țintele lor din Rusia. Ca reacție la incidentele cu drone, Ucraina ia în calcul trimiterea unor experți pentru a ajuta la întărirea securității aeriene deasupra statelor baltice, a mai spus Sybiha vineri. [...]
Europa își reorientează rapid bugetele de apărare către armament „consumabil” și ieftin , pe fondul lecțiilor din Ucraina și al incertitudinilor privind sprijinul SUA în NATO, iar miza imediată este capacitatea de producție locală și viteza achizițiilor publice, potrivit Antena 3 . UE a promis 800 de miliarde de euro pentru apărare în patru ani, într-un context în care războiul din Ucraina a accelerat trecerea către roiuri de drone ieftine, adesea autonome, și către muniții ghidate mai accesibile, folosite pe scară mai largă decât generațiile anterioare. În paralel, presiunea politică pentru creșterea cheltuielilor militare este alimentată și de pozițiile fluctuante ale lui Donald Trump față de alianța NATO, notează materialul, care citează The Guardian. De ce contează: economia războiului se mută spre „low-cost” și producție în serie Un exemplu central este diferența de cost dintre atac și apărare: dronele iraniene Shahed folosite de Rusia ar costa aproximativ 30.000 de dolari (aprox. 135.000 lei), în timp ce multe sisteme NATO folosesc interceptori de „sute de mii” de dolari, iar în cazul Patriot, „milioane” de dolari. În acest context, startup-uri europene încearcă să reducă drastic costul interceptării: Skycutter spune că cele mai ieftine interceptoare sol-aer ale sale ajung la circa 2.000 de dolari (aprox. 9.000 lei), iar startup-ul Frankenburg indică pentru rachetele sale anti-drone un cost „în zona inferioară a cinci cifre” în dolari. Schimbarea nu este doar tehnologică, ci și operațională: războiul din Ucraina a impus un ritm de adaptare continuă (bruiaj, contramăsuri, actualizări rapide), iar armatele sunt împinse să cumpere mai mult echipament „sacrificabil” sau „consumabil”, nu doar platforme scumpe, cu cicluri lungi de livrare. „Suveranitatea” în apărare: bani către producători locali și lanțuri de aprovizionare controlabile Materialul descrie un accent nou pe „suveranitatea în apărare”, definită ca abilitatea de a produce și utiliza armament fără a depinde de o Americă „pe care nu te mai poți baza”. Asta înseamnă și control asupra componentelor: Regatul Unit consultă industria privind ponderea de conținut local necesară pentru ca un produs să fie considerat „suveran”, iar riscul dependenței de piese din țări care pot deveni adversare – în special China – este menționat explicit. În acest val, mai multe companii europene din tehnologia de apărare își extind producția. Tekever , producător de drone fondat în Portugalia, este prezentat ca ajuns la o evaluare de un miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei), cu 1.200 de angajați și fabrici noi în Regatul Unit și Franța. Sunt menționate și alte companii europene (Helsing, Quantum Systems, Stark Defence), precum și competitori americani (Shield AI, Saronic Technologies, Epirus), în timp ce Palantir și Anduril sunt descrise ca având o expansiune în Europa care atrage un scrutin politic mai intens. Blocajul practic: achizițiile publice și finanțarea nu țin pasul cu ritmul tehnologic Un risc major semnalat este decalajul dintre ambițiile politice și implementare. În Regatul Unit, deși există o revizuire strategică ce cere utilizarea mult mai largă a dronelor, un plan de investiții în apărare întârzie „de luni de zile”, blocat de Trezorerie, iar BAE Systems ar fi avertizat că lucrările la un avion de luptă de generație nouă se vor opri în iunie dacă nu se alocă fonduri suplimentare. În același timp, companii precum Skycutter susțin că lipsa unui plan de investiții și întârzierile de finanțare le pot împinge să se relocheze, în condițiile în care cererea și ofertele din alte țări cresc pe fondul războiului și al reînarmării accelerate. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția este o creștere a producției europene de drone și sisteme anti-drone cu cost redus, însă viteza cu care această tranziție se va vedea în contracte și livrări depinde de capacitatea guvernelor de a adapta achizițiile la un ciclu tehnologic mult mai rapid și de a transforma promisiunile bugetare în finanțare efectivă. [...]
Extinderea rapidă a complexului Alabuga indică o creștere structurală a capacității Rusiei de a produce drone de atac , cu efect direct asupra ritmului și volumului loviturilor aeriene din războiul din Ucraina, potrivit Adevărul , care citează imagini satelitare și o analiză Radio Liberty. Imagini satelitare realizate în mai 2026 arată că zona economică specială Alabuga , din Tatarstan, s-a extins cu aproximativ 340 de hectare într-un singur an. În perimetru au apărut hangare industriale noi, clădiri de producție și cămine pentru muncitori străini recrutați pentru fabricarea dronelor „Geran”, versiunea rusească a dronelor iraniene de tip Shahed. Un nou perimetru industrial lângă autostrada M-12 „Vostok” Datele analizate indică faptul că, în aprilie 2026, autoritățile ruse au început construcția unui nou perimetru industrial de aproximativ 450 de hectare, la sud de autostrada federală M-12 „Vostok”. Noua platformă ar urma să fie conectată de complexul principal printr-un drum dedicat, aflat deja în construcție. Experții citați în analiză apreciază că amploarea lucrărilor sugerează intenția Kremlinului de a transforma Alabuga într-un centru de producție militară pe termen lung, capabil să susțină un volum mai mare de drone de atac. De la import de tehnologie la posibil furnizor pentru Iran Complexul Alabuga este prezentat ca principalul centru de producție pentru dronele „Geran”, dezvoltate inițial pe baza tehnologiei iraniene Shahed. Sursele citate susțin că modificările și îmbunătățirile aduse de inginerii ruși ar fi ajuns la un nivel la care unele versiuni sunt reexportate în Iran, pentru a sprijini operațiunile militare ale Teheranului în Orientul Mijlociu. Dacă această informație se confirmă, ea ar indica o schimbare de rol în relația militară Moscova–Teheran: Rusia nu ar mai fi doar beneficiar al tehnologiei iraniene, ci ar începe să devină furnizor. Forță de muncă recrutată din străinătate și legături cu FSB Investigația citată mai arată că Rusia ar fi folosit în 2025 organizații asociate grupului BRICS și influenceri de pe rețelele sociale pentru a recruta tinere de 18–22 de ani din Africa de Sud, state asiatice și alte țări africane. O parte dintre acestea ar fi fost atrase cu promisiuni de joburi în construcții sau ospitalitate, dar ar fi ajuns să lucreze pe liniile de asamblare ale fabricii. Jurnaliștii de investigație spun că au identificat peste 2.000 de angajați în complex și au descoperit legături directe între conducerea fabricii și FSB, principalul serviciu de securitate al Federației Ruse. Directorul complexului, Timur Șagivaleev, inculpat în lipsă de Serviciul de Securitate al Ucrainei, a descris Alabuga drept „cea mai mare” și „cea mai secretă” fabrică de drone din lume. Ce înseamnă pentru războiul din Ucraina Potrivit estimărilor citate, fabrica din Tatarstan ar putea produce în 2026 de până la nouă ori mai multe aparate decât în 2024. În contextul în care dronele de la Alabuga sunt descrise drept unul dintre principalele instrumente folosite de Rusia în atacurile aeriene asupra Ucrainei, extinderea accelerată sugerează o strategie bazată pe producție masivă și utilizare pe termen lung a dronelor kamikaze în conflict. [...]
