Știri
Știri din categoria Externe
Rusia avertizează asupra unor lovituri de represalii la Kiev potrivit Anadolu Agency, Moscova a transmis tuturor misiunilor diplomatice străine acreditate în Rusia o notă oficială prin care le cere să evacueze personalul diplomatic și cetățenii aflați în capitala Ucrainei, invocând posibilitatea unor atacuri asupra Kievului în perioada manifestațiilor dedicate Zilei Victoriei din 9 mai. Ministerul rus de Externe susține că măsura este necesară din cauza „inevitabilității unor lovituri de represalii” în cazul în care Ucraina ar încerca să atace teritoriul rus sau evenimentele organizate la Moscova.
Potrivit purtătoarei de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, documentul trimis ambasadelor face trimitere la o declarație anterioară a Ministerului rus al Apărării, care a reacționat la afirmațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a spus, în timpul summitului Comunității Politice Europene desfășurat la Erevan, că Rusia nu va mai putea organiza parada militară de 9 mai la dimensiunile obișnuite și că Moscova se teme inclusiv de posibile atacuri cu drone asupra Pieței Roșii.
În acest context, autoritățile ruse au avertizat că eventualele lovituri ucrainene în timpul celebrărilor ar putea atrage atacuri directe asupra „centrelor de decizie” din Kiev. Formula a mai fost folosită de Moscova în ultimii ani pentru a face referire la infrastructura de comandă politică și militară a Ucrainei.
Ministerul rus al Apărării anunțase încă din 29 aprilie că parada militară din acest an nu va include coloane de tehnică militară, invocând „situația operațională curentă”. Decizia este considerată neobișnuită pentru una dintre cele mai importante sărbători de stat din Rusia și vine pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al tensiunilor crescute dintre Moscova și Kiev.
Momentul avertismentului transmis diplomaților străini amplifică îngrijorările privind o posibilă escaladare militară în jurul datei de 9 mai, simbol major pentru Kremlin și pentru discursul politic rus legat de războiul din Ucraina.
Recomandate
Ucraina își extinde loviturile la distanță asupra infrastructurii petroliere rusești , vizând în aceeași noapte rafinării, un depozit de petrol și obiective militare, inclusiv baza aeriană Engels din regiunea Saratov, potrivit Focus . Miza operațională este dublă: reducerea capacității de procesare a petrolului (cu efect direct asupra alimentării economiei de război) și presiune asupra infrastructurii folosite în atacurile rusești. Atacurile au avut loc în noaptea de 2 august, iar președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a afirmat că unități ucrainene au lovit instalații din industria petrolieră rusă și infrastructură militară. Într-o postare pe X, Zelenski a susținut că țintele au fost facilități care „sprijină războiul” dus de Rusia. Ținte: rafinării, depozit de petrol și baza Engels Conform publicației, loviturile au vizat mai multe regiuni din Rusia, iar unele detalii sunt atribuite unor surse citate de Focus: În regiunea Bașkortostan , „Euromaidan Press” relatează că ar fi fost lovite trei rafinării. Zelenski a indicat că este vorba despre instalații care procesează anual „milioane de tone” de petrol. În regiunea Saratov, Ucraina susține că a fost lovită o bază militară; „L'Indépendant” este citat cu informația că în vizor a intrat baza aeriană Engels, unde sunt staționate bombardiere strategice Tu-95MS și Tu-160, folosite de Rusia în atacuri asupra Ucrainei. Tot în Saratov, potrivit afirmațiilor ucrainene, a fost lovită o rafinărie „care poate procesa mai multe milioane de tone de țiței pe an”. Focus notează că evaluarea pagubelor este în curs, iar amploarea efectelor nu este încă confirmată independent în materialul citat. De ce contează: presiune pe lanțul energetic care susține efortul de război Din perspectiva impactului operațional, țintirea rafinăriilor și a depozitelor de petrol urmărește să afecteze capacitatea Rusiei de a procesa și distribui produse petroliere, esențiale atât pentru economie, cât și pentru logistică militară. În același timp, lovirea unei baze asociate cu bombardiere strategice ar transmite un semnal privind raza de acțiune a capabilităților ucrainene. „Euromaidan Press” este citat cu ideea că atacurile asupra Bașkortostan ar demonstra distanța la care pot ajunge armele Ucrainei, regiunea fiind la peste 1.000 km de granița ucraineană. Context: Kievul prezintă loviturile ca răspuns la atacurile rusești Potrivit Focus, conducerea ucraineană descrie aceste atacuri ca reacție la lovituri rusești cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene, care au avariat și clădiri civile. Separat, Zelenski a mai afirmat pe X că forțele ucrainene au lovit cargoul „Yanina”, sub pavilion rusesc, pe care îl descrie ca având o capacitate de peste 100.000 de tone, și că nava ar fi fost scufundată. Materialul nu oferă o confirmare independentă a acestei afirmații. [...]
Moscova condiționează reluarea negocierilor de o schimbare de poziție în Occident , iar mesajul sugerează că Rusia își leagă orice discuție despre Ucraina de capacitatea statelor occidentale de a „influența” deciziile de la Kiev, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute de adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin , într-un interviu acordat agenției de stat TASS. Galuzin a spus că Rusia este „întotdeauna pregătită” pentru negocieri și pentru o „soluție negociată”, însă a pus responsabilitatea blocajului pe partea ucraineană, despre care afirmă că s-ar fi retras de la negocieri și și-ar fi interzis ulterior participarea. Condiția invocată: „dialog onest” și acorduri respectate de Kiev Oficialul rus susține că ar putea exista „perspective” pentru un dialog dacă, în rândul susținătorilor occidentali ai Ucrainei, s-ar fi conturat o înțelegere a „necesității unui dialog onest și constructiv” care să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului. În același timp, el a avertizat că, în lipsa acestei disponibilități și a unei voințe de a se asigura că „regimul de la Kiev” respectă acordurile încheiate între sponsorii occidentali și Moscova, Rusia va continua „operațiunea militară specială”. „Suntem întotdeauna pregătiţi pentru negocieri şi deschişi unei soluţii negociate. Am demonstrat acest lucru în repetate rânduri.” „Dar dacă nu (...) atunci vom continua operaţiunea militară specială (...) şi ne vom apăra interesele prin mijloace militare.” Moscova respinge rolul de intermediar al Kazahstanului Galuzin a mai declarat că Rusia nu a transmis Occidentului, prin intermediul Kazahstanului, mesaje privind o eventuală soluționare a conflictului. El a spus că Moscova menține contacte directe cu actorii care pot influența deciziile de la Kiev și nu vede motive să implice autoritățile kazahe. Contextul menționat este întâlnirea din 25 iulie dintre președintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaiev , și președintele rus Vladimir Putin, când Tokaiev a afirmat că primește „numeroase semnale” din Europa și SUA despre situația conflictului, iar Putin l-a informat despre evoluțiile războiului. „Menţinem contacte şi comunicăm direct cu cei care sunt capabili să influenţeze regimul de la Kiev.” Galuzin a adăugat că aceste „forțe” nu ar asculta „cu mare atenție”, dar că Rusia își continuă eforturile în această direcție. [...]
Ucraina vrea să creeze un cadru regional pentru logistică și reconstrucție , iar România este inclusă între cele opt state vizate de „ Inițiativa Carpatică ”, programată pentru lansare oficială în această toamnă, potrivit G4Media , care citează declarații ale președintelui Volodimir Zelenski . Inițiativa este prezentată ca o platformă de cooperare pentru țări care „împărtășesc interese economice și de securitate comune”, dar care nu sunt neapărat pregătite să sprijine Ucraina cu arme. Zelenski a indicat că unele state preferă să se implice în ajutor umanitar, securitate și economie și iau în calcul participarea la reconstrucția Ucrainei, ceea ce, în interpretarea sa, ar semnala încredere într-un viitor pașnic. Ce ar acoperi Inițiativa Carpatică Potrivit declarațiilor citate, proiectul ar urma să includă: cooperare pe logistică ; coordonare în securitate ; proiecte cu componentă economică ; posibil, ulterior, cultură și turism . Cine ar urma să participe Lista statelor menționate de Zelenski include: Austria Republica Cehă Ungaria Polonia România Serbia Slovacia Ucraina Președintele ucrainean a spus că lansarea oficială este planificată „în această toamnă” și că discuțiile privind datele specifice sunt deja în desfășurare. În acest stadiu, nu sunt prezentate detalii despre formatul instituțional, finanțare sau proiecte concrete care ar urma să fie asumate de fiecare stat. [...]
Un incident cu victime pe o plajă din sudul Rusiei ridică miza operațională a apărării antiaeriene în zone turistice , după ce resturi provenite de la o dronă ucraineană au căzut într-o zonă aglomerată, potrivit CNN . Autoritățile locale ruse spun că au murit cel puțin șapte persoane, într-unul dintre cele mai letale episoade raportate în ultimele săptămâni. Incidentul a avut loc luni, într-o zonă de stațiune la Marea Neagră, în orașul Gelendjik (regiunea Krasnodar). Trei dintre cei uciși erau copii, conform autorităților locale. Nu este clar dacă drona a fost doborâtă de apărarea antiaeriană rusă sau s-a prăbușit, însă guvernatorul regional Veniamin Kondratiev a afirmat că oamenii de pe plajă au fost uciși „când resturi de la un UAV au căzut”. Bilanțul include și aproximativ 40 de răniți, potrivit guvernatorului. Dintre aceștia, 21 au fost internați, iar alți 19 au primit îngrijiri medicale, au precizat autoritățile locale. Ce sugerează imaginile analizate de CNN Analiza CNN a unui videoclip care surprinde momentul impactului indică faptul că, cu câteva secunde înainte de explozie, se aud rafale de armă automată de la cel puțin trei arme. În timpul focului, drona își schimbă brusc direcția și se prăbușește pe plajă. Potrivit aceleiași analize, drona pare să fi depășit o instalație radar rusească aflată la vest de plajă, înainte să cadă. Schimb de acuzații: Kievul indică apărarea antiaeriană rusă Într-o declarație pentru CNN, șeful Centrului guvernamental ucrainean pentru Combaterea Dezinformării, Andrii Kovalenko, a susținut că incidentul ar fi fost provocat de forțele ruse de apărare antiaeriană, care ar fi doborât drona deasupra unei plaje pline de turiști. El a acuzat, totodată, autoritățile ruse că ar ascunde alertele aeriene sau nu ar lua măsurile necesare pentru siguranța populației în timpul acestora. „Decesele rușilor de pe plaja din Gelendjik sunt în întregime vina forțelor ruse de apărare antiaeriană”, a declarat Kovalenko. Acesta a mai spus că Ucraina își folosește armele „exclusiv” împotriva complexului militar-industrial al Rusiei și a infrastructurii economice care ar susține finanțarea războiului. Context: intensificarea loviturilor și ținte sensibile în regiune Regiunea Krasnodar este vizată frecvent de forțele ucrainene, inclusiv prin atacuri anterioare asupra unor active navale și a infrastructurii petroliere, notează CNN. Baza navală Novorossiisk , principalul hub al Flotei ruse din Marea Neagră, se află la aproximativ 25 de mile (circa 40 km) de Gelendjik. În ultima lună, Ucraina și-a intensificat loviturile în interiorul Rusiei, vizând infrastructură energetică, fabrici de armament, obiective militare și facilități de transport maritim, potrivit sursei. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat vineri că, între 24 și 31 iulie, atacurile cu drone și bombardamentele ucrainene ar fi ucis cel puțin 61 de persoane și ar fi rănit 327. În oglindă, în aceeași lună în Ucraina, atacurile rusești au ucis cel puțin 377 de civili și au rănit 2.129, ceea ce ar face-o cea mai sângeroasă lună a invaziei de la aprilie 2022, conform datelor citate de CNN. [...]
Atacul aerian rusesc din noaptea de marți spre miercuri a lovit infrastructură logistică din Kiev și regiunea din jur, cu efecte directe asupra operațiunilor de depozitare și transport , pe fondul unui bilanț uman de cel puțin 15 morți, potrivit HotNews . Autoritățile locale au anunțat că atacurile aeriene au declanșat incendii la depozite și au avariat inclusiv „infrastructura rezidențială”. Un jurnalist AFP a auzit aproximativ zece explozii puternice în jurul orei 00:00, iar la peste cinci ore după atac un fum dens se ridica încă deasupra capitalei, conform unei jurnaliste France Presse. Forțele aeriene ucrainene au semnalat în timpul nopții apropierea mai multor rachete balistice. În afara orașului Kiev, serviciile de urgență ucrainene au transmis pe Telegram că „paisprezece persoane au fost ucise și 27 rănite” în atacul nocturn. Administrația militară a orașului Kiev a raportat separat decesul unei femei în capitală. Depozite incendiate și evaluări în mai multe cartiere Autoritățile au evaluat urmările atacului în „peste șapte locuri” din Kiev, în cartierele Golosiivsky, Desniansky, Obolonsky și Sviatoshynsky. Administrația militară a precizat că incendiile au cuprins depozite „pe o zonă extinsă”. Primarul Kievului, Vitali Klitschko , a declarat pe Telegram că în districtul Golosiivsky două persoane rănite au fost scoase din dărâmăturile unui depozit distrus. Ținte logistice, potrivit ambelor părți Potrivit serviciilor de urgență ucrainene, armata rusă a folosit drone și rachete balistice, iar atacul a provocat în regiune incendii la depozite și alte obiective logistice. Ministerul rus al Apărării a susținut, într-un comunicat difuzat pe Telegram, că a lovit centre de transport, logistică și distribuție din Kiev și regiunea sa, despre care Moscova afirmă că ar fi implicate în „depozitarea și livrarea” de arme și echipamente militare, precum și în producția și distribuția de drone. [...]
Ucraina își leagă diplomația de contracte și investiții în apărare , într-o încercare de a transforma sprijinul politic al partenerilor în capacități industriale și tehnologice care să susțină frontul, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis de Kirill Budanov , șeful Cancelariei prezidențiale ucrainene, la reuniunea șefilor misiunilor diplomatice ucrainene, unde a cerut „rezultate concrete” care să se vadă în decizii ale statelor partenere, contracte internaționale și investiții. Diplomația, măsurată în livrabile: decizii, contracte, investiții Budanov a indicat că misiunile diplomatice trebuie să livreze rezultate „tangibile”, cu efect direct asupra capacităților de apărare ale Ucrainei. În viziunea sa, poziția Ucrainei în „viitoarea arhitectură de securitate și stabilitate” depinde de activitatea diplomaților în țările unde sunt acreditați. „Locul Ucrainei în configurarea viitoarei arhitecturi de securitate şi stabilitate depinde în mod direct de activitatea dumneavoastră în ţările în care vă desfăşuraţi misiunea.” Un accent aparte este pus pe colaborarea cu partenerii pentru consolidarea apărării, „în special a sistemelor de apărare antiaeriană ”, potrivit declarațiilor citate. Producție comună și localizarea industriei de apărare în Ucraina Șeful Cancelariei prezidențiale a susținut că diplomații trebuie să promoveze proiecte de producție comună în domeniul apărării și „localizarea unor capacități industriale” pe teritoriul Ucrainei. Obiectivul, așa cum este descris, nu se limitează la sprijin punctual, ci vizează integrarea tehnologiilor și a lanțurilor de producție prin proiecte comune și alianțe de securitate pe termen lung. În același cadru, Budanov a vorbit despre atragerea investițiilor străine „în economia reală” și în complexul industrial de apărare, cu desfășurarea producției în Ucraina, menționând că acorduri în acest sens „au fost deja încheiate”. „Construim o nouă economie, bazată atât pe tehnologii de vârf, cât şi pe standarde europene de calitate şi transparenţă.” Africa, nouă prioritate: securitate, agricultură și educație Budanov a mai spus că statele africane ar trebui să devină o direcție importantă a diplomației ucrainene, argumentând că Rusia și-a construit influența în regiune „prin dezinformare, șantaj cu cereale și mercenari”, influență pe care o consideră „mai vulnerabilă decât pare”. În relația cu țările africane, el a indicat câteva direcții de cooperare: securitate; deminare; combaterea terorismului; exporturi de produse agricole și tehnologii; educație, inclusiv atragerea studenților africani la studii în Ucraina. Budanov a adăugat că Ucraina trebuie să reamintească statelor africane că este „unul dintre principalii furnizori” de produse agricole esențiale de care acestea depind. [...]
