Știri
Știri din categoria Externe
Rusia avertizează asupra unor lovituri de represalii la Kiev potrivit Anadolu Agency, Moscova a transmis tuturor misiunilor diplomatice străine acreditate în Rusia o notă oficială prin care le cere să evacueze personalul diplomatic și cetățenii aflați în capitala Ucrainei, invocând posibilitatea unor atacuri asupra Kievului în perioada manifestațiilor dedicate Zilei Victoriei din 9 mai. Ministerul rus de Externe susține că măsura este necesară din cauza „inevitabilității unor lovituri de represalii” în cazul în care Ucraina ar încerca să atace teritoriul rus sau evenimentele organizate la Moscova.
Potrivit purtătoarei de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, documentul trimis ambasadelor face trimitere la o declarație anterioară a Ministerului rus al Apărării, care a reacționat la afirmațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a spus, în timpul summitului Comunității Politice Europene desfășurat la Erevan, că Rusia nu va mai putea organiza parada militară de 9 mai la dimensiunile obișnuite și că Moscova se teme inclusiv de posibile atacuri cu drone asupra Pieței Roșii.
În acest context, autoritățile ruse au avertizat că eventualele lovituri ucrainene în timpul celebrărilor ar putea atrage atacuri directe asupra „centrelor de decizie” din Kiev. Formula a mai fost folosită de Moscova în ultimii ani pentru a face referire la infrastructura de comandă politică și militară a Ucrainei.
Ministerul rus al Apărării anunțase încă din 29 aprilie că parada militară din acest an nu va include coloane de tehnică militară, invocând „situația operațională curentă”. Decizia este considerată neobișnuită pentru una dintre cele mai importante sărbători de stat din Rusia și vine pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al tensiunilor crescute dintre Moscova și Kiev.
Momentul avertismentului transmis diplomaților străini amplifică îngrijorările privind o posibilă escaladare militară în jurul datei de 9 mai, simbol major pentru Kremlin și pentru discursul politic rus legat de războiul din Ucraina.
Recomandate
Avertismentul lui Zelenski indică un risc imediat de întreruperi operaționale în Ucraina , pe fondul pregătirilor Rusiei pentru „un nou atac de amploare”, potrivit Mediafax . În mesajul său video de sâmbătă seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut populației să fie atentă la alertele de raid aerian „în această seară și în următoarele ore”, afirmând că Rusia s-a pregătit pentru un atac masiv și îndemnând oamenii să se protejeze. „În această seară și în următoarele ore, trebuie să fim deosebit de atenți la alertele de raid aerian. Rușii s-au pregătit pentru un nou atac de amploare. Vă rog, aveți grijă de voi.” Contextul: escaladare după atacuri cu drone asupra Moscovei Potrivit Kyiv Independent (citat de Mediafax), avertismentul vine la câteva zile după ce Ucraina a lansat două atacuri cu drone împotriva Moscovei într-o singură săptămână, iar Kremlinul a promis represalii. În urma acestor atacuri, o rafinărie de petrol din Moscova a fost avariată, ceea ce ar fi agravat criza de combustibil la nivel național, conform aceleiași surse. Zelenski a mai spus că atacul asupra Moscovei a fost un „răspuns just” la atacurile rusești recente, care ar fi provocat pagube pe scară largă la situri culturale și istorice, inclusiv la Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Lavra Kiev-Pecerska , sit UNESCO. Semnalul operațional: ținte legate de capacitatea de luptă În același context, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a amenințat pe 18 iunie cu noi atacuri asupra „țintelor de care depinde direct eficacitatea combativă a forțelor armate ucrainene”, potrivit informațiilor redate de Mediafax. [...]
Gestul lui Volodimir Zelenski riscă să adâncească tensiunile politice dintre Kiev și Varșovia , într-un moment în care relația bilaterală are relevanță directă pentru cooperarea regională și pentru stabilitatea flancului estic al UE și NATO, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a anunțat că a returnat Poloniei cea mai înaltă distincție a țării, Ordinul Vulturul Alb , după ce i-a fost retrasă de omologul său polonez, Karol Nawrocki . Zelenski a susținut, într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, că distincția acordată în 2023 era percepută la Kiev ca un semn de recunoaștere pentru „poporul ucrainean și armata” Ucrainei, așa cum „s-a declarat atunci”. Totodată, liderul ucrainean a transmis că Ucraina rămâne „deschisă tuturor formatelor de discuții semnificative cu Polonia”, cu obiectivul de a evita „interpretările contradictorii” ale unor episoade „dificile și dureroase” din istoria comună. De ce a fost retrasă decorația Karol Nawrocki a anunțat vineri seară retragerea Ordinului Vulturul Alb, invocând decizia lui Zelenski de la sfârșitul lunii mai de a glorifica Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), o organizație naționalistă din Al Doilea Război Mondial considerată în Polonia responsabilă pentru moartea a peste 100.000 de polonezi. Președintele polonez s-a declarat „indignat” de hotărârea omologului său ucrainean. Efecte imediate: reacții în lanț la Kiev După anunțul de la Varșovia, mai mulți oficiali ucraineni au indicat încă de vineri seară că vor restitui, în semn de protest, decorații primite de la statul polonez. Între numele menționate se află ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiga și șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Kirilo Budanov. Episodul mută disputa istorică în zona deciziilor simbolice cu încărcătură politică, ceea ce poate complica dialogul bilateral pe termen scurt, chiar dacă Zelenski afirmă că Ucraina rămâne deschisă discuțiilor. [...]
Ucraina a lovit podul peste strâmtoarea Henicesk, o rută-cheie de aprovizionare pentru trupele ruse din sud , într-o serie de atacuri menite să degradeze logistica și capacitățile operaționale ale Rusiei, potrivit Kyiv Post . Lovitura a vizat un pod rutier din regiunea Herson, pe care armata ucraineană îl descrie drept un coridor folosit de forțele ruse pentru transportul de materiale militare între Peninsula Crimeea ocupată și dispozitivele rusești din sudul Ucrainei. Atacurile au avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, conform comunicărilor militare citate de publicație. În paralel, forțele ucrainene au raportat că au lovit un sistem rusesc de apărare antiaeriană Pantsir-S în regiunea Zaporijjea, în apropierea localității Dolînske, precum și mai multe puncte de comandă pentru drone (UAV) în trei locații diferite: lângă Soledar (Donețk), Hrozove (Zaporijjea) și Terebreno (regiunea Belgorod, pe teritoriul Rusiei). Incendii raportate în Crimeea, inclusiv la infrastructură energetică și de transport Atacurile asupra logisticii și punctelor de comandă au coincis cu relatări despre mai multe atacuri cu drone asupra unor ținte din Crimeea ocupată, sâmbătă dimineață. Potrivit aceleiași surse, au fost semnalate incendii la mai multe obiective din energie și transport. Datele satelitare ar fi indicat două incendii separate la centrala termoelectrică Tavriyska, lângă Strohonivka, în districtul Simferopol. Facilitatea are o capacitate de 470 MW și a fost pusă în funcțiune în 2019, conform articolului. Au mai fost înregistrate incendii la depozite de petrol și gaze la nord-vest de Bahcisarai, operate de „TES”, companie care administrează o rețea mare de benzinării în peninsulă. De asemenea, au fost raportate incendii la două stații de distribuție a gazelor din apropierea satelor Juravlivka și Lokhivka, după explozii semnalate în acele zone. Ce urmărește Ucraina prin aceste lovituri Din informațiile prezentate, țintele indică o strategie de presiune asupra lanțurilor de aprovizionare și a coordonării operaționale rusești: întreruperea rutelor de transport între Crimeea ocupată și sudul Ucrainei (podul peste strâmtoarea Henicesk); reducerea protecției antiaeriene locale (lovirea Pantsir-S); afectarea controlului și coordonării dronelor (puncte de comandă UAV). Publicația notează și că sateliții au detectat un incendiu în vecinătatea podului Henicesk, pe fâșia Arabat, într-o zonă unde autoritățile de ocupație ar fi construit anterior o traversare pe pontoane după lovituri anterioare asupra podurilor permanente. Separat, a fost raportat un incendiu la intrarea feroviară către uzina Crimean Titan din Armiansk, iar localnici ar fi auzit explozii și focuri de armă în jurul miezului nopții. Pe parcursul nopții, au existat relatări despre explozii și activarea apărării antiaeriene ruse în Simferopol, Perevalne, Sevastopol și districtul Krasnoperekopsk. [...]
Donald Trump reia ideea că războiul din Ucraina ar fi putut fi încheiat rapid, sugerând o eroare tactică a Rusiei cu efect direct asupra duratei conflictului , potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat Axios , președintele SUA afirmă că forțele ruse ar fi putut ajunge la Kiev „în trei ore”, dar ar fi pierdut avantajul inițial după ce un general ar fi deviat tancurile de pe autostradă pe teren agricol, unde au rămas blocate în noroi. Trump susține că, la începutul războiului, Rusia avea „sute de tancuri” care înaintau spre Kiev pe o autostradă de beton, „foarte bună, solidă”, care ar fi permis un avans rapid. În relatarea sa, schimbarea rutei a fost decisivă: ploi „record” ar fi transformat câmpurile în noroi, iar vehiculele ar fi rămas imobilizate, oferind Ucrainei timp să riposteze. Ce „greșeală” indică Trump și cum leagă episodul de sprijinul militar pentru Ucraina În interviu, Trump afirmă că tancurile rusești blocate ar fi fost ulterior distruse de forțele ucrainene cu rachete antitanc Javelin, pe care spune că SUA le-au furnizat Kievului în timpul mandatului său, înainte de declanșarea războiului. „Aveau un general, care cel mai probabil nu mai este acum printre noi, care a decis ca în loc să meargă direct la Kiev și să pună capăt războiului din prima zi, să se deplaseze pe teren agricol și prin noroi.” Poziționarea politică: „nu sunt drăguț cu Rusia” Trump respinge ideea că ar fi indulgent cu Moscova și spune că a avut o linie dură atât față de Rusia, cât și față de China, argumentând că această abordare i-ar fi adus respectul celor două puteri. „Se spune că mă port foarte drăguț cu Rusia. Nu sunt drăguț cu Rusia. Am fost foarte dur cu Rusia și China, mai dur decât oricine altcineva și de aceea, acei oameni mă respectă.” Declarațiile sunt prezentate de Digi24 ca parte a interviului acordat Axios; materialul nu include reacții din partea Rusiei sau Ucrainei la aceste afirmații. [...]
Escaladarea disputei Polonia–Ucraina riscă să afecteze coordonarea politică pe flancul estic al NATO , după ce oficiali ucraineni au început să returneze decorații poloneze ca reacție la retragerea de către președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a Ordinului Vulturul Alb acordat anterior lui Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Decizia lui Nawrocki a declanșat reacții în lanț, inclusiv gesturi simbolice din partea unor oficiali ucraineni de rang înalt, într-un moment în care relația bilaterală este deja tensionată de divergențe istorice, notează publicația, care citează TVPWorld. Reacția Kievului: returnarea decorațiilor În semn de protest, Kyrylo Budanov , prezentat ca șef al administrației prezidențiale ucrainene, a anunțat că returnează Crucea de Ofițer a Ordinului de Merit al Republicii Polone, distincție primită anul trecut de la fostul președinte Andrzej Duda. Totodată, ambasadorul Ucrainei la Varșovia, Vasyl Bodnar, a confirmat că va returna Crucea de Cavaler a aceluiași ordin, descriind decizia autorităților poloneze drept „istoric nedreaptă” și ofensatoare în contextul războiului din Ucraina. Miza disputei: memorie istorică și costuri politice Potrivit materialului, tensiunile au fost amplificate după o decizie a lui Zelenski din 26 mai, prin care o unitate a forțelor speciale ucrainene a fost denumită „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), percepută diferit în cele două țări. În timp ce în Ucraina UPA este văzută de o parte a societății ca simbol al luptei pentru independență, în Polonia este asociată cu masacre împotriva civililor polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Istorici polonezi citați în articol estimează că aproximativ 100.000 de polonezi au fost uciși în regiunile Volânia și Galiția de Est între 1943 și 1945. Avertismente: escaladarea ar putea fi exploatată de Rusia Budanov a calificat retragerea distincției drept un „gest neprietensc” care ar putea fi folosit de Rusia în scop propagandistic, pe fondul tensiunilor dintre două state care se confruntă cu „amenințarea comună a agresiunii ruse”, conform sursei. De partea poloneză, premierul Donald Tusk a cerut temperarea conflictului diplomatic, avertizând că escaladarea servește intereselor Moscovei și că „linia frontului este în altă parte”. În schimb, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez a susținut decizia președintelui Nawrocki, invocând o poziție „istorică și morală” a statului polonez. [...]
Rusia a decis deportarea rapidă a 24 de filipinezi reținuți fără acuzații , după o intervenție directă la nivel prezidențial, potrivit Mediafax . Cazul arată cum dosarele de imigrație pot fi deblocate prin canal diplomatic, într-un context regional sensibil, în care Filipine este aliat-cheie al SUA în Asia. Cei 24 de filipinezi au fost reținuți „timp de luni de zile” într-un oraș siberian, fără acuzații, iar autoritățile de la Manila spun că eliberarea a venit la scurt timp după ce președintele Ferdinand Marcos Jr. și-a exprimat îngrijorarea într-o discuție cu Vladimir Putin , la Kazan. Potrivit Departamentului de Afaceri Externe din Manila, oamenii urmau să ajungă duminică dimineața la Manila cu două zboruri, primul grup fiind întâmpinat de secretarul filipinez de externe, Theresa Lazaro, care l-a însoțit pe Marcos la discuțiile cu Putin. Informațiile sunt atribuite de Mediafax agenției AP. Ce se știe despre motivul reținerii Marcos a declarat că filipinezii erau reținuți de aproximativ nouă luni în Irkutsk, în sud-estul Siberiei, fără ca Filipine să aibă informații suplimentare despre starea lor. Oficialii filipinezi au invocat rapoarte potrivit cărora aceștia ar fi putut: să fie victime ale recrutării ilegale; să fi fost reținuți din cauza unor posibile încălcări ale legilor ruse privind imigrația. Putin i-ar fi spus lui Marcos că nu era la curent cu situația, dar a promis că o va verifica. Ulterior, delegația filipineză a fost notificată că persoanele vor fi deportate imediat înapoi la Manila. Context diplomatic: ASEAN , Rusia și votul la ONU Întâlnirea Marcos–Putin a avut loc în marja summitului de la Kazan, organizat cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a relațiilor diplomatice dintre ASEAN și Rusia. Marcos deține în prezent președinția rotativă a ASEAN, bloc descris în material ca având 11 națiuni. În același timp, Filipine este menționată ca aliat-cheie al Statelor Unite în Asia, prin tratat, și ca stat care s-a numărat printre membrii ASEAN ce au votat pentru o rezoluție a Adunării Generale a ONU care condamnă invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia din 2022. Potrivit ambasadorului Filipinelor la Moscova, Igor Bailen, aproximativ 15.000 de filipinezi trăiesc și muncesc în Rusia. [...]
