Știri
Știri din categoria Politică
SUA trimit la Summitul B9 de la București un oficial responsabil de controlul armelor, semnal că discuțiile de securitate de pe flancul estic rămân conectate la agenda de descurajare și stabilitate strategică, chiar dacă președintele Donald Trump nu vine în România. Potrivit HotNews, la reuniunea din 13 mai va participa Thomas DiNanno, subsecretar de stat american pentru controlul armelor și securitate internațională.
Conform surselor oficiale citate de publicație, un alt înalt oficial american va lua parte la discuții în format de videoconferință, fără ca identitatea acestuia să fie precizată.
DiNanno a devenit subsecretar de stat pentru controlul armelor și securitate internațională la 10 octombrie 2025, potrivit biografiei publicate pe site-ul Departamentului de Stat al SUA, la adresa: https://www.state.gov/biographies/thomas-g-dinanno.
Înainte de această numire, el a ocupat funcții în zona de control, verificare și conformitate a armelor, unde a coordonat politici legate de:
HotNews mai notează că DiNanno a condus negocierile cu Rusia privind tratatul New START pentru reducerea armelor nucleare, în 2020, și a fost implicat în discuții privind angajamentele de descurajare ale SUA cu Japonia, Coreea de Sud și Australia.
Publicația amintește că, pe 6 aprilie, a relatat că Donald Trump a declinat invitația de a veni la București pentru Summitul B9. Ulterior, președintele Nicușor Dan a spus că România a primit „o scrisoare diplomatică” de mulțumire pentru invitație și pentru colaborare, inclusiv pentru accesul tehnicii și militarilor americani la baza Kogălniceanu și la Câmpia Turzii.
Formatul B9 (București 9) a fost lansat în 2015 de președinții României și Poloniei de la acel moment, Klaus Iohannis și Andrzej Duda, ca platformă de consultare și coordonare a pozițiilor statelor NATO de pe flancul estic, în contextul anexării Crimeei de către Rusia.
Cel mai recent summit B9 a avut loc la Vilnius, în Lituania, iar la reuniune au participat și Mark Rutte, secretarul general al NATO, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ultimul summit B9 organizat la București a fost în 2022, la câteva luni după atacul Rusiei asupra Ucrainei.
Recomandate
Un marș pro-Europa programat pe 9 mai în București readuce în spațiul public tema parcursului european al României , într-un moment în care organizatorii invocă „dezamăgirea față de clasa politică” și cer susținerea democrației și a statului de drept, potrivit Mediafax . Manifestația este anunțată ca un apel la unitate europeană „în fața problemelor interne și a amenințărilor care vin pe plan extern”, iar mesajul public al organizatorilor vizează explicit teme precum injustiția, minciuna, corupția și dezbinarea. Traseu și program anunțat Evenimentul începe la ora 17:00 în Piața Universității, descrisă de organizatori drept „km 0 al democrației românești”. Participanții ar urma să pornească la ora 18:00 în marș către Piața Victoriei . Sloganul sub care este promovat marșul este „Un singur drum: EUROPA!”. Cine organizează și ce mesaj transmit Într-un comunicat al Asociației MEA (Mediu-Educație-Activism) , organizatorii îi invită pe oameni să participe la continuarea unei mișcări începute în anii trecuți în mai multe orașe din țară și să susțină valorile europene. „Acum este momentul să susţinem vocea comună a Europei – împotriva slăbiciunilor interne şi a ameninţărilor externe, împotriva injustiţiei, a minciunii, a corupţiei şi dezbinării”, au transmis organizatorii. Marian Rădună, reprezentant al Asociației MEA, a declarat că, deși oamenii sunt „obosiți și dezamăgiți”, există o responsabilitate față de generațiile viitoare. „Ştiu că suntem obosiţi, toţi cei care ne dorim justiţie, respect, o ţară din care copiii noştri să nu vrea să plece, dar cu atât mai mult pentru generaţiile viitoare avem datoria să ieşim în stradă ca România să-şi păstreze drumul european”, a afirmat Marian Rădună. La eveniment ar urma să ia cuvântul reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale, ai mediului academic și privat, precum și jurnaliști independenți, conform informațiilor transmise de organizatori. [...]
PSD ridică miza negocierilor pentru noul guvern, contestând public direcția economică a cabinetului Bolojan , după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului, potrivit Euronews . Sorin Grindeanu , președintele PSD, a susținut că Ilie Bolojan a venit la Palatul Victoria „cu voturile PSD” și cu „un model economic care și-a dovedit falimentul”, argumentând că schimbarea direcției era necesară. Grindeanu a legat justificarea moțiunii PSD-AUR de percepția publică asupra guvernării, invocând un procent de „80% dintre români” care ar considera că România merge într-o direcție greșită. În același timp, liderul PSD a transmis un mesaj politic direct către fostul premier: „nu se învârte lumea în jurul unui singur om”. „Reformele” invocate de guvern, puse sub semnul întrebării În interviul acordat Euronews România, Grindeanu a ironizat bilanțul reformelor din perioada în care PSD a făcut parte din guvern, susținând că măsurile prezentate drept reforme au fost, de fapt, reduceri de personal. „În acest 11 luni noi am vorbit doar la nivel declarativ de reforme. Ce reforme au fost? (...) Aia nu a fost reformă. Aia a fost concediere colectivă.” El a dat ca exemplu reduceri de angajați în administrație și a afirmat că o scădere a numărului de posturi, inclusiv la Camera Deputaților, ar trebui încadrată ca „concediere”, nu ca reformă. Ce înțelege PSD prin reformă: comasări administrative și digitalizare Grindeanu a conturat și o definiție alternativă a reformei administrative, indicând comasarea unităților administrativ-teritoriale (UAT) și digitalizarea ca direcții care ar trebui urmărite. În viziunea sa, reforma ar trebui să însemne costuri mai mici, dar fără degradarea serviciilor publice. „Reforma este digitalizare. Reforma înseamnă costuri mai puțin, e adevărat, dar serviciile publice să rămână la același nivel sau chiar un nivel sporit.” Linia roșie a PSD: Bolojan, „exclus” din noua nominalizare Pe fondul discuțiilor despre formarea unui nou guvern, Grindeanu a exclus posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie desemnat din nou premier, invocând o interpretare legată de decizia Curții Constituționale după căderea unui guvern prin moțiune. „Conform CCR, acest lucru nu se mai poate. (...) Este exclus.” Întrebat ce politician din PNL ar prefera la conducerea guvernului, liderul PSD a evitat nominalizările, argumentând că ar face „un deserviciu” celor menționați și că PSD nu ar trebui să „facă ordine” în partidele partenere sau rivale, așa cum nici invers nu ar accepta. [...]
PSD exclude intrarea sau susținerea unui guvern minoritar , ceea ce îngustează opțiunile de formare rapidă a unei majorități după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul transmis de Sorin Grindeanu vine în contextul discuțiilor de la Palatul Cotroceni despre o posibilă soluție PSD–UDMR în formulă minoritară, ca ieșire din criza politică. Grindeanu a spus, într-un interviu la Euronews, că social-democrații nu acceptă nici varianta de a fi parte dintr-un guvern minoritar, nici pe cea de a-l sprijini din Parlament. „Nu. Am exclus această variantă. Nu doar să fie parte a unui guvern minoritar PSD, nici măcar varianta prin care PSD susține un guvern minoritar nu este una pe care în acest moment să o acceptăm”. Ce înseamnă poziția PSD pentru negocierile de la Cotroceni Refuzul PSD de a intra sau de a susține un executiv minoritar reduce spațiul de manevră pentru o soluție rapidă de guvernare, în condițiile în care, potrivit informațiilor prezentate, varianta refacerii coaliției PSD–PNL–USR–UDMR „pare tot mai improbabilă”. În același timp, articolul notează că liderii PSD nu au discutat încă cu președintele Nicușor Dan. Președintele a început „de astăzi” discuții informale la Cotroceni cu liderii partidelor din fosta coaliție, primul interlocutor fiind președintele USR, Dominic Fritz, potrivit informațiilor Antena 3. „Avem un plan”: mesaj intern și condiții mai stricte Într-o ședință a Biroului Politic Național al PSD, care a durat 15 minute, Grindeanu le-a cerut colegilor „răbdare”, invocând existența unui plan, potrivit surselor Antena 3. El a indicat și direcția politică urmărită: un guvern „pro-european” și condiții „mai stricte”. „Aveţi răbdare, avem un plan! Avem toate opţiunile pe masă. PSD îşi doreşte să guverneze, dar vrem să facem un guvern pro-european. De zilele următoare trebuie sa începem să lucram la nişte politici publice, soluţiile PSD-ului. Noi trebuie să fim maturul din încăpere. De aceasta dată să avem condiţii mai stricte”. Poziții în PSD și la UDMR, pe fondul crizei politice În PSD, Claudiu Manda (numărul 2 în partid) a declarat că, dacă se cere ca PSD să dea premierul, partidul nu „fuge” de această obligație și că numele propus este Sorin Grindeanu. Tot Manda a spus că liberalii ar trebui să se „liniștească”, apreciind că decizia lor de a intra în opoziție a fost luată „la cald”. UDMR nu ar dori, la rândul său, un guvern minoritar: Kelemen Hunor a declarat că ar trebui refăcută vechea coaliție în jurul unui premier „responsabil”, capabil să coaguleze o majoritate, dar care să nu fie un „rival” pentru liderii PNL și PSD. Contextul imediat este demiterea Guvernului Bolojan, după ce Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. În articol se mai arată că PSD a anunțat că vrea să rămână la guvernare și să refacă fosta coaliție, „poate ajustată”, inclusiv cu un alt premier de la PSD, în timp ce PNL și USR au transmis că nu mai vor o nouă alianță cu PSD, iar liberalii au anunțat chiar trecerea în opoziție. [...]
Un document invocat în disputa politică reaprinde tema listării companiilor de stat, legată de PNRR și OCDE. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat, potrivit Agerpres , un document despre care spune că arată că Sorin Grindeanu , ca ministru al Transporturilor, a avizat anul trecut listarea la bursă a unor companii de stat, deși PSD a susținut recent moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan, pe fondul criticilor privind „vânzarea” activelor statului. Gheorghiu afirmă că documentul ar conține „lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune” și că a verificat autenticitatea acestuia, primind confirmarea că este original. În mesajul publicat pe Facebook, ea susține că Grindeanu ar fi avizat listarea la bursă a unor companii precum TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A. și Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia”. De ce contează: listarea, prinsă între angajamente externe și cost politic intern În același mesaj, Oana Gheorghiu leagă listarea companiilor de stat de angajamentele României, indicând că documentul ar menționa recomandări ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și obiective asumate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), inclusiv necesitatea atingerii „jalonului 443”. Tot ea enumeră pași administrativi care ar fi necesari pentru astfel de operațiuni: selectarea unor intermediari autorizați, adoptarea de hotărâri de guvern și pregătirea ofertelor publice. Pe lista de companii „propuse” în document, potrivit vicepremierului interimar, ar mai figura și CEC Bank, Poșta Română, Loteria Română, Imprimeria Națională, Eximbank, Romarm, Cuprumin, Salrom, ROMGAZ S.A., OIL Terminal S.A., Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, CNAIR, Uzina Termoelectrică Midia și Societatea Națională a Apelor Minerale. Context: Guvernul Bolojan a căzut după moțiunea PSD-AUR-PACE Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, după adoptarea moțiunii de cenzură inițiate de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România, intitulată „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului!”. În acest context, Gheorghiu susține că demiterea Guvernului ar fi avut ca miză oprirea listării companiilor de stat, iar documentul publicat ar arăta o poziție anterioară diferită a lui Sorin Grindeanu, care este, potrivit ei, propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru. [...]
Sorin Grindeanu susține că documentul invocat nu aprobă vânzarea companiilor de stat , ci descrie pași tehnici și filtre pentru o eventuală listare la bursă, în contextul unui jalon din PNRR, potrivit Mediafax . Replica liderului PSD vine după ce vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat un document despre care afirmă că ar arăta că, anul trecut, Grindeanu – atunci ministru al Transporturilor – ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, între care TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Aeroportul Timișoara, Administrația Porturilor Maritime și Carpatica Feroviar. Grindeanu spune că acuzațiile sunt „greșite” și că documentul nu aprobă vânzarea companiilor de stat. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că Gheorghiu ar fi confundat „propunerea” cu „aprobarea” și susține că memorandumul ar fi fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, despre care spune că este coleg de partid cu Ilie Bolojan. Ce spune Grindeanu că include, de fapt, memorandumul În explicațiile sale, Grindeanu afirmă că documentul are „trei liste distincte”, nu una singură: o listă de „propuneri brute” primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea; o listă intermediară rezultată după ședințe de lucru, cu 6 companii; o listă finală propusă Guvernului spre aprobare, cu trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime și Societatea Carpatica Feroviar România. Liderul PSD mai susține că TAROM, Compania Națională Aeroporturi București și Aeroportul Timișoara nu se regăsesc în lista finală și că mai multe entități (CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank) ar fi fost „propuneri respinse”. Miza: diferența dintre listare și „vânzare” și legătura cu PNRR Grindeanu afirmă că avizul său a vizat „un memorandum tehnic” care analizează cadrul legal pentru o eventuală listare, inventariază propuneri, le filtrează și propune o listă scurtă Guvernului. El insistă că „listare la bursă” nu înseamnă automat „vânzarea companiei” și enumeră mecanisme precum majorarea de capital cu aport privat (cu statul rămas acționar majoritar) sau vânzarea unor pachete minoritare. Totodată, Grindeanu leagă discuția de „Jalonul 443” din PNRR, care ar viza „cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate” în energie și transporturi, și susține că acesta ar fi o obligație asumată de România și o condiție pentru aderarea la OCDE în 2026. În argumentația sa, el mai afirmă că memorandumul nu ar promova o privatizare rapidă și indică exemple din document privind condiționări și avize suplimentare (inclusiv CSAT și hotărâre de guvern separată pentru anumite societăți considerate strategice). [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că nu a mai discutat cu președintele Nicușor Dan după moțiunea de cenzură , iar următorul pas instituțional rămâne convocarea consultărilor de la Cotroceni, esențiale pentru deblocarea crizei guvernamentale, potrivit Mediafax . Bolojan a afirmat că ultima discuție cu șeful statului a avut loc înaintea moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului și că, de atunci, nu a mai existat un contact direct. În același timp, el a indicat că urmează consultări în zilele următoare, fără să poată preciza o dată, întrucât nu a primit încă o convocare oficială. „Am vorbit cu dânsul înainte de moțiunea de cenzură și cu siguranță vor fi consultările în zilele următoare și vom discuta. De la moțiune până în momentul de față nu am discutat cu dânsul.” De ce contează: consultările de la Cotroceni, următoarea etapă pentru formarea unei majorități În lipsa unei comunicări post-moțiune între premierul interimar și președinte, calendarul consultărilor devine reperul imediat pentru clarificarea pașilor politici care urmează după căderea Guvernului. Bolojan a spus doar că „înțelege” că aceste discuții vor avea loc în zilele următoare, dar a subliniat că nu are, deocamdată, o confirmare formală. Poziționarea PNL după moțiune Bolojan a comentat și decizia conducerii PNL de a merge în opoziție, susținând că PSD ar fi provocat „în mod iresponsabil” criza politică. Totodată, el a afirmat că a avertizat de două ori PSD în legătură cu inițierea moțiunii de cenzură, pe care a descris-o drept un demers cu efecte politice negative. În material este menționată și o relatare Agerpres, care notează că Bolojan a făcut declarațiile la Antena 1 și a vorbit, în acest context, despre consecințele intrării PNL în opoziție, inclusiv pierderea funcțiilor ocupate prin numiri politice. [...]
