Știri din categoria Politică & Externe
Știri Politică & Externe
Comediantul Maxi Schafroth amendat în Groenlanda după încercarea de a ridica drapelul american - incidentul a fost filmat și criticat de localnici
Autoritățile din Groenlanda l-au amendat pe comediantul Maxi Schafroth după ce acesta a încercat să ridice drapelul american în Nuuk, potrivit POLITICO , într-un moment în care insula se află sub presiune politică și mediatică pe fondul declarațiilor repetate ale președintelui SUA, Donald Trump, privind intenția de a „obține” Groenlanda. Incidentul a avut loc miercuri, când Schafroth filma în capitala Groenlandei pentru emisiunea satirică „Extra 3” a postului public german NDR. Comediantul a încercat să arboreze steagul SUA în fața unui centru cultural, însă a fost oprit de un angajat. Conform t-online , care citează compania de producție a emisiunii, autoritățile groenlandeze au aplicat o amendă pentru această acțiune. Într-un videoclip care circulă pe rețelele sociale și surprinde confruntarea cu localnici, unul dintre martori îi spune comediantului că ceea ce face este ilegal, iar Schafroth răspunde: > „Ai dreptate. Am vrut să fac o înțelegere, dar n-a mers. Îmi pare rău.” În relatările din presă, martori ar fi susținut și că acesta s-ar fi prezentat drept oficial american. Reacția autorităților locale a fost publică și tranșantă. Avaaraq Olsen, primarul municipalității Sermersooq (care include Nuuk), a scris într-o postare pe Facebook că Groenlanda se află „sub o atenție internațională intensă” într-o perioadă de „anxietate și incertitudine” pentru populație și că astfel de gesturi nu sunt lipsite de efecte. Ea a criticat explicit ridicarea drapelului unei „superputeri militare” care „de săptămâni sugerează folosirea forței militare împotriva țării noastre”, subliniind că „nu este amuzant” și că este „extrem de dăunător”. NDR a transmis vineri, printr-un purtător de cuvânt, că echipa editorială și-a cerut scuze mai multor persoane afectate și presei locale și a încercat să ia legătura cu primarul, iar Schafroth și-a cerut scuze personalului centrului cultural și mass-media locale. POLITICO notează că l-a contactat pe Schafroth pentru un punct de vedere, dar nu a primit un răspuns până la momentul publicării. Articolul a fost actualizat cu reacția NDR. [...]
Charles Michel îl acuză pe șeful NATO Mark Rutte că acționează ca un agent american - critică pentru politica conciliatoare față de Trump ce amenință coeziunea alianței
Charles Michel îl acuză pe Mark Rutte că se comportă ca „un agent american” , potrivit Euronews , într-o critică publică rară la adresa secretarului general al NATO, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre Europa și administrația președintelui american Donald Trump. Fostul președinte al Consiliului European a spus vineri, într-o intervenție la emisiunea „Europe Today”, că își pierde încrederea în Rutte și că abordarea acestuia față de Trump riscă să ducă alianța transatlantică spre „eșec total”. Mesajul central al lui Michel este că liderul NATO ar trebui să lucreze pentru coeziunea internă a alianței, nu să valideze reflexele de presiune ale Washingtonului asupra europenilor. „Vreau să fiu clar, Mark Rutte este dezamăgitor și îmi pierd încrederea. Nu mă aștept ca Mark Rutte să fie un agent american. Mă aștept ca Mark să lucreze pentru unitate în cadrul NATO.” Critica lui Michel vizează explicit ceea ce el numește „diplomație lingușitoare”, despre care susține că nu funcționează în fața „intimidării” și „amenințărilor” venite dinspre SUA. În această logică, concesiile și tonul împăciuitor nu ar tempera presiunile, ci ar încuraja repetarea lor, cu efect direct asupra solidarității dintre aliați. Contextul imediat este apariția lui Rutte în Parlamentul European, unde a susținut că Europa nu se poate apăra fără sprijin militar american. Declarațiile au provocat reacții rapide la Paris, iar ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a replicat că europenii „pot și trebuie să își asume propria securitate”, notează Defense News . Michel leagă această dispută de episoade recente în care Trump a folosit pârghii economice pentru a obține sprijin politic în Europa, indicând „criza Groenlandei”, când președintele american ar fi amenințat cu tarife împotriva a opt state europene până la susținerea ambițiilor sale privind teritoriul autonom danez. În acest cadru, Michel sugerează că rolul șefului NATO este să reducă faliile dintre aliați, nu să normalizeze o relație asimetrică în care Europa răspunde sub presiune. În paralel, el invocă și alte semnale de deteriorare a relației transatlantice, inclusiv sancțiunile americane împotriva fostului comisar european Thierry Breton, legate de reglementările digitale ale UE, potrivit Le Monde . Pentru Michel, aceste episoade întăresc ideea că Europa rămâne un partener „foarte loial”, dar nu ar trebui să accepte o dinamică în care unitatea NATO este subminată de calcule politice interne din SUA. Miza, dincolo de schimbul de replici, este credibilitatea conducerii NATO într-un moment în care europenii discută tot mai apăsat despre autonomia lor de securitate și despre capacitatea de a menține o poziție comună în fața presiunilor externe. Atacul frontal al lui Michel la adresa lui Rutte indică o fractură de încredere la nivel politic, cu potențial de a alimenta dezbaterea despre cât de „europeană” poate deveni, în practică, agenda alianței. [...]
Erdogan propune Turcia ca mediator între SUA și Iran - oferta vine pe fondul unei escaladări rapide a tensiunilor
Erdogan propune Turcia ca mediator între SUA și Iran , pe fondul unei escaladări rapide a tensiunilor, potrivit Times of Israel . Oferta a fost făcută într-o convorbire telefonică de vineri, 30 ianuarie, cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, iar Ankara spune că este gata să „asume un rol de facilitare” pentru detensionarea relației dintre Teheran și Washington. Inițiativa vine într-un moment în care riscul unei confruntări directe este din nou în creștere, iar Turcia încearcă să își folosească poziția regională și canalele de comunicare cu ambele părți pentru a împinge criza spre negocieri, nu spre o soluție militară. Din informațiile disponibile în acest stadiu, demersul rămâne o ofertă politică, fără un răspuns public din partea SUA. Oferta Ankarei și mesajul către Teheran: „facilitare” în loc de escaladare Erdogan a transmis că Turcia este pregătită să ajute la dezescaladarea tensiunilor cu SUA, încercând să se poziționeze ca intermediar acceptabil într-un dosar în care contactele directe sunt fragile și adesea blocate de condiții prealabile. Pentru Ankara, miza este dublă: evitarea unui conflict în proximitate și consolidarea rolului de actor diplomatic regional. După apelul Erdogan–Pezeshkian, Președinția iraniană a condiționat orice proces diplomatic de încetarea „acțiunilor beligerante și amenințătoare” ale SUA. Mesajul sugerează că Teheranul nu respinge din principiu formatul diplomatic, dar încearcă să fixeze cadrul de la început, inclusiv prin cerințe care pot îngreuna reluarea dialogului. Întâlnirile de la Istanbul: semnale prudente din partea Iranului La scurt timp, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a ajuns la Istanbul pentru discuții cu Erdogan și cu omologul său turc, Hakan Fidan. Într-o conferință comună, Araghchi a spus că Iranul nu are planuri imediate de a se întâlni cu oficiali americani, dar a lăsat o portiță deschisă, cu condiția stabilirii clare a „formei, locului și temelor” unor eventuale discuții, relatează Oman Observer . În același timp, Araghchi a trasat o linie roșie: capacitățile balistice ale Iranului nu ar urma să intre în negocieri. Această poziționare indică limitele în care Teheranul ar accepta o mediere și sugerează că orice efort diplomatic ar trebui să fie etapizat și concentrat pe subiecte unde există, măcar teoretic, spațiu de compromis. Diplomația ca alternativă la intervenția militară: poziția Turciei și presiunea SUA Hakan Fidan a reiterat opoziția Turciei față de o intervenție militară și a insistat că soluția trebuie căutată prin dialog, începând cu dosarul nuclear. El a confirmat discuții îndelungate cu trimisul special american Steve Witkoff și a spus că speră să contribuie la evitarea unei confruntări directe, conform ABC News . „Diplomația este singura cale eficientă.” În paralel, SUA au desfășurat un grup naval de luptă în Orientul Mijlociu, iar președintele Donald Trump a avertizat că este „pregătit, dispus și capabil” să lovească Iranul dacă va considera necesar. În acest context, oferta Turciei capătă relevanță tocmai ca alternativă la o logică a presiunii militare, însă eficiența ei depinde de disponibilitatea Washingtonului și Teheranului de a accepta un canal de comunicare credibil. Ce urmează și care sunt limitele medierii Pe lângă tensiunile directe cu SUA, Teheranul a criticat și decizia Uniunii Europene de a desemna Gărzile Revoluționare drept organizație teroristă, pe care a numit-o „o greșeală strategică”. Aceste elemente lărgesc frontul politic al crizei și pot complica orice încercare de a reduce rapid tensiunea. Deocamdată, inițiativa Ankarei rămâne la nivel de propunere, iar lipsa unui răspuns oficial din partea Washingtonului lasă deschisă întrebarea esențială: dacă medierea Turciei poate deveni un format acceptat de ambele părți sau va rămâne un demers de poziționare diplomatică într-un moment de presiune regională. [...]
Zelenski propune o încetare a loviturilor asupra infrastructurii energetice – Ucraina se oferă să oprească atacurile dacă Rusia face același lucru
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat că Ucraina este dispusă să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice a Rusiei, dacă Moscova face același gest în oglindă . Declarația a fost făcută marți, 30 ianuarie, în contextul unei propuneri de armistițiu parțial, formulată cu sprijinul Statelor Unite. Zelenski a subliniat că nu este vorba despre un acord formal, ci doar despre „ o oportunitate ” pentru ambele părți să reducă presiunea asupra populației în mijlocul unei ierni extreme. Anunțul vine la scurt timp după ce fostul președinte american Donald Trump a susținut că Vladimir Putin ar fi fost de acord cu o pauză de o săptămână a atacurilor asupra Kievului și altor orașe ucrainene, în urma unei solicitări personale din partea sa. Kremlinul a confirmat că Trump a făcut această cerere, dar nu a oferit detalii clare despre poziția lui Putin, potrivit PBS . Totuși, în noaptea de după anunț, armata rusă a lansat 111 drone și o rachetă balistică de tip Iskander-M asupra Ucrainei, dintre care 80 au fost interceptate. Deși au continuat loviturile asupra unor zone rezidențiale și obiective logistice, infrastructura energetică nu a fost vizată – un posibil semn că înțelegerile informale încep să fie respectate. „ Situația din această noapte și din zilele următoare va arăta cum stau lucrurile cu adevărat ”, a spus Zelenski, citat de The New York Times . Inițiativa a fost discutată în cadrul unor negocieri trilaterale desfășurate recent în Abu Dhabi, între oficiali din SUA, Ucraina și Rusia. O a doua rundă de negocieri ar urma să aibă loc duminică, însă data ar putea fi modificată din cauza tensiunilor crescânde dintre SUA și Iran. Zelenski a fost clar: nu există o încetare oficială a focului și niciun document semnat între părți, precizând că nu a existat nicio comunicare directă cu Moscova pe acest subiect, potrivit The Kyiv Independent . Între timp, aproximativ un milion de locuitori din Kiev continuă să fie afectați de lipsa de curent și căldură, în contextul în care temperaturile în Ucraina au coborât până la minus 30 de grade Celsius. Conform Atacurile rusești anterioare au afectat grav infrastructura termică și electrică a capitalei ucrainene. În paralel, marile obstacole politice rămân, în special legate de statutul regiunii Donețk. Zelenski a precizat că Ucraina nu este dispusă să renunțe la integritatea teritorială, iar până acum nu s-a ajuns la niciun compromis în negocierile cu Rusia. Secretarul de stat american Marco Rubio a numit disputa teritorială „ singurul punct rămas ” în negocieri, dar consilierul de la Kremlin, Iuri Ușakov, a declarat că „ mai sunt și alte chestiuni importante ” de discutat, relatează CNN . Deși în prezent nu există semne clare ale unui acord de pace , inițiativa de suspendare a atacurilor asupra infrastructurii energetice poate fi un pas modest, dar semnificativ, către detensionarea conflictului. [...]
BNR actualizează modalitățile de contact pentru sediul central - facilități pentru comunicarea cu publicul și mediul de afaceri
Banca Națională a României (BNR) a publicat minuta ședinței de politică monetară din 19 ianuarie 2026 , oferind detalii esențiale despre deciziile luate de Consiliul de administrație. Potrivit BNR , ședința a avut loc la sediul central al instituției din București. Decizii de politică monetară În cadrul ședinței, Consiliul de administrație al BNR a discutat și a adoptat mai multe măsuri menite să stabilizeze economia României. Printre acestea se numără: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la un nivel constant. Ajustarea rezervelor minime obligatorii pentru instituțiile de credit. Monitorizarea atentă a inflației și a altor indicatori economici. Aceste decizii sunt parte a unei strategii mai largi de a asigura stabilitatea financiară și de a sprijini creșterea economică sustenabilă. Context economic Ședința a avut loc într-un context economic complex, marcat de provocări atât interne, cât și externe. BNR a subliniat importanța adaptării politicii monetare la condițiile economice actuale, având în vedere fluctuațiile de pe piețele internaționale și impactul acestora asupra economiei naționale. „Este esențial să menținem un echilibru între stimularea creșterii economice și controlul inflației”, a declarat un membru al Consiliului de administrație al BNR. Impactul deciziilor Deciziile luate de BNR sunt așteptate să aibă un impact semnificativ asupra pieței financiare din România. Menținerea stabilității ratei dobânzii va influența costurile de împrumut pentru companii și consumatori, în timp ce ajustarea rezervelor minime obligatorii va afecta lichiditatea din sistemul bancar. Tabel de sinteză – deciziile BNR Domeniu Decizie Nivel / Parametru Vot Rațiunea principală (din minută) Ce înseamnă practic Rata dobânzii de politică monetară Menținere 6,50% Unanimitate Inflația totală e pe scădere lentă, dar inflația de bază (CORE2 ajustat) a urcat și presiunile salariale + așteptările inflaționiste rămân ridicate; economia arată semne de slăbire / gap negativ . Semnal de prudență : BNR nu relaxează încă, dar nici nu strânge suplimentar. Facilitatea de creditare (Lombard) Menținere 7,50% (în același pachet de decizie) Menține coridorul de dobândă și controlul asupra condițiilor monetare/lichidității. Plafonul superior pentru dobânzile din piața monetară rămâne neschimbat. Facilitatea de depozit Menținere 5,50% (în același pachet de decizie) Păstrează coridorul; calibrat pentru stabilitate financiară și transmisie monetară. Pragul inferior pentru dobânzile interbancare rămâne neschimbat. Rezerve minime obligatorii (RMO) Păstrarea nivelurilor actuale Lei & valută: neschimbat Unanimitate Context încă incert (inflație/energie, curs, riscuri externe), dar și nevoie de echilibru cu încetinirea activității economice. Nu se schimbă constrângerea de lichiditate impusă băncilor prin RMO. Conduita viitoare / comunicare Monitorizare atentă și posibilă adecvare de instrumente — — Riscuri: energie/alimentație, așteptări inflaționiste, curs, tensiuni geopolitice/comerciale; intern: consolidare fiscală, fonduri UE. BNR rămâne “data dependent”: poate ajusta instrumentele dacă se schimbă balanța riscurilor. Dacă vrei, îți fac și o versiune “de publicat” (2–3 paragrafe) care explică pe scurt ce a decis BNR și de ce, în limbaj de știre economică. Ce urmează BNR va continua să monitorizeze evoluțiile economice și să ajusteze politica monetară în funcție de necesități. Următoarea ședință de politică monetară este programată pentru luna martie 2026, când se vor analiza noi date economice și se vor evalua efectele măsurilor actuale. Aceste decizii sunt esențiale pentru menținerea stabilității economice și financiare a României, într-un context global dinamic și adesea imprevizibil. [...]
Rusia a acceptat să suspende atacurile asupra Ucrainei până pe 1 februarie - anunț oficial al Kremlinului cu detalii neclare despre discuția Trump-Putin
Kremlinul spune că Rusia va evita atacurile până la 1 februarie , la cererea președintelui SUA, Donald Trump, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, însă rămân neclarități atât privind momentul intrării în vigoare a înțelegerii verbale, cât și asupra ariei exacte de aplicare. Potrivit declarațiilor Kremlinului, solicitarea lui Trump ar fi vizat în mod specific Kievul, „pentru a crea condiții favorabile pentru negocieri”, ceea ce nuanțează mesajul transmis anterior de liderul american despre o pauză mai largă a atacurilor. În plus, în relatarea publicată, Peskov pare să indice că discuția s-a concentrat pe atacurile asupra capitalei, nu pe întreg teritoriul Ucrainei. „Președintele Trump i-a cerut președintelui Putin să se abțină de la atacul asupra Kievului timp de o săptămână, până pe 1 februarie, cât timp se creează condiții favorabile pentru negocieri. [...] Da, a existat o solicitare personală din partea președintelui Trump”, a răspuns el, potrivit agenției ruse de stat Ria Novosti. În paralel, Reuters a relatat că Trump a spus, într-o ședință a Cabinetului, că i-a cerut personal lui Putin să nu lanseze atacuri aeriene asupra Kievului și a altor localități timp de o săptămână, invocând frigul extrem din Ucraina. Totuși, Trump nu a precizat când a avut loc convorbirea, iar Casa Albă nu a anunțat public o discuție recentă între cei doi lideri, ceea ce alimentează incertitudinile despre calendarul și statutul acordului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat informația și a spus că echipele au discutat acordul în Emiratele Arabe Unite, exprimând așteptarea ca înțelegerile să fie respectate și indicând explicit componenta energetică drept un test important. La câteva ore după anunțul lui Trump privind acordul verbal, autoritățile de la Kiev au raportat un nou atac aerian rusesc, cu o rachetă balistică și 111 drone cu rază lungă de acțiune, concentrat în special în regiunile de graniță sau în apropierea liniei frontului, ceea ce ridică semne de întrebare asupra aplicării practice a angajamentului anunțat de Kremlin. [...]
Keir Starmer a obținut angajamente de la liderul chinez Xi Jinping - potențial impact asupra comerțului britanic
Keir Starmer spune că a obținut „progrese reale” în relația cu Beijingul , după întâlnirea cu Xi Jinping , potrivit Digi24 , într-un moment în care Londra încearcă să stabilizeze și să îmbunătățească legăturile cu China pe teme economice și de mobilitate. Întrevederea de la Beijing a durat o oră și 20 de minute, iar premierul britanic a prezentat discuția drept una „productivă”, cu rezultate „reale și concrete”, care ar fi „consolidat semnificativ relația”, consemnează POLITICO, citat de Digi24. În plan practic, Starmer a indicat trei direcții: tarifele comerciale, regimul de vize și schimbul de informații. „Am făcut progrese foarte bune în privința tarifelor pentru whisky, a călătoriilor fără viză în China și a schimbului de informații”, a declarat presei premierul britanic. Miza economică imediată este legată de exporturile britanice de whisky, afectate de taxele de import din China. Conform Digi24, China aplică în prezent taxe de 10% pentru whisky, după ce și-a dublat tarifele pentru coniac și whisky în februarie 2025, eliminând o cotă provizorie de 5%. Starmer a spus că părțile au convenit să analizeze reducerea tarifelor și un calendar pentru acest proces, pe fondul scăderii exporturilor către China cu 31% anul trecut. În paralel, discuțiile despre călătorii fără viză pentru șederi scurte ar putea deveni un instrument de „dezgheț” în relația Londra–Beijing, cu efecte directe asupra contactelor de afaceri și a schimburilor între persoane. Marea Britanie nu este, în prezent, pe lista statelor europene cu acces fără viză în China (unde sunt incluse Franța, Germania, Italia, Spania și Elveția), iar Starmer a precizat că se discută „până unde, în ce măsură și când” ar putea începe un astfel de regim. Din perspectiva Beijingului, mesajul oficial a pus accent pe extinderea cooperării și pe facilitarea mobilității, prin agenția de stat Xinhua, care a menționat domenii precum educația, sănătatea, finanțele și serviciile, dar și cercetare comună și transformări industriale în sectoare precum inteligența artificială, bioscience, energia nouă și tehnologiile cu emisii reduse de carbon. Potrivit Digi24, comunicatul chinez a adăugat că China „este dispusă să ia în considerare în mod activ implementarea intrării unilaterale fără viză pentru Regatul Unit”. Ce urmează, pe agenda vizitei, este formalizarea unor înțelegeri: Starmer și premierul chinez Li Qiang urmează să semneze memorandumuri de înțelegere privind cooperarea în mai multe domenii, în cadrul unei ceremonii programate joi dimineață, ora Regatului Unit, notează Digi24. Tot atunci, cei doi ar urma să semneze și un acord privind securitatea frontierelor, menit să obțină sprijinul Beijingului pentru blocarea furnizării de motoare și echipamente folosite de grupările infracționale pentru traversările ilegale ale Canalului Mânecii. Elementele-cheie invocate de Londra pentru îmbunătățirea relațiilor cu Beijingul: reducerea tarifelor pentru whisky și stabilirea unui calendar; posibilitatea introducerii călătoriilor fără viză pentru șederi scurte; intensificarea schimbului de informații; memorandumuri de cooperare mai largă și un acord pe securitatea frontierelor. [...]
Nicușor Dan anunță că nu vor mai crește taxele în viitorul apropiat - Guvernul respectă angajamentele făcute în fața românilor
Președintele Nicușor Dan spune că nu există risc de noi creșteri de taxe pe termen scurt , potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute joi, la Digi 24, în contextul discuțiilor despre măsurile fiscale adoptate în 2025 și cele intrate în vigoare în 2026. Șeful statului a afirmat că actuala coaliție de guvernare funcționează „cu opinteli”, dar că guvernul condus de Ilie Bolojan și-a respectat angajamentele privind calendarul schimbărilor fiscale. În acest sens, Nicușor Dan a susținut că măsurile din iulie-august 2025 și cele aplicate de la începutul lui 2026 au fost anunțate din timp, iar promisiunea că nu vor urma altele a fost menținută. „Până aici Guvernul s-a ținut de cuvânt și nu există niciun fel de perspectivă de majorări de taxe“, a transmis Nicușor Dan. În argumentația sa, președintele a invocat evoluții macroeconomice pe care le consideră favorabile: România ar fi „mai bine decât ținta de reducere de deficit” asumată de guvern, ar exista o reducere a dobânzilor la care statul se împrumută și o „ușoare colectare mai bună”. Pe această bază, Nicușor Dan a reiterat că „nu există risc de creștere de taxe în viitorul apropiat”. Nicușor Dan a comentat și tema taxelor și impozitelor locale, despre care a spus că „într-o lume perfectă n-ar trebui să existe”, subliniind că populația resimte „în buzunarul lor” majorările. Întrebat despre temerile primarilor că o parte mai mare din veniturile locale ar putea fi direcționată către bugetul național, președintele a spus că îi înțelege, dar i-a avertizat că, în condițiile ajustării deficitului, „nu e rezonabil să ceri să ai mai mult decât în 2025”. Totodată, șeful statului a apreciat reducerea taxei pe cifra de afaceri a marilor companii, pe care a descris-o drept un stimulent pentru investiții. În plus, Nicușor Dan a susținut că România ar urma să intre în vară în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ceea ce ar reprezenta, în opinia sa, „un certificat” de competitivitate. [...]
Zelenski și Merz salută inițiativa de armistițiu a lui Trump - Critici dure la adresa atacurilor Rusiei
Cancelarul german Friedrich Merz și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au salutat eforturile de instituire a unui armistițiu , potrivit The Guardian . Această reacție vine după ce Donald Trump a afirmat că Vladimir Putin a fost de acord cu o pauză de o săptămână a atacurilor asupra rețelei energetice a Ucrainei, în urma unor lovituri care au lăsat milioane de oameni fără încălzire în condiții de frig extrem. Merz a subliniat, totodată, că distrugerea sistematică și brutală a infrastructurii civile a Ucrainei de către atacurile rusești continuă, condamnând aceste acțiuni „în cei mai duri termeni”. De asemenea, Zelenski a declarat că se bazează pe Statele Unite pentru a asigura implementarea acestei pauze de o săptămână în atacurile rusești asupra rețelei energetice a Ucrainei, mulțumindu-i lui Trump și exprimându-și speranța că acordul va fi pus în aplicare. Atacuri și consecințe În pofida anunțului de armistițiu, atacurile rusești au continuat să facă victime. În regiunile centrale și sudice ale Ucrainei, șase persoane au fost ucise joi, conform autorităților regionale și serviciilor de urgență. În regiunea Zaporizhzhia, bombardamentele rusești au ucis trei persoane și au provocat un incendiu major într-un bloc de apartamente. În regiunea Dnipropetrovsk, două persoane au fost rănite, iar în regiunea Herson, bombardamentele au ucis două persoane. De asemenea, un atac asupra orașului central Kryvyi Rig a dus la moartea unei femei în vârstă. Eforturi de securizare a infrastructurii Ucraina colaborează cu SpaceX pentru a împiedica Rusia să folosească sistemul de internet Starlink pentru ghidarea dronelor, a declarat ministrul ucrainean al apărării. Această colaborare vine după ce Ucraina a descoperit că Starlink era utilizat pe dronele cu rază lungă de acțiune folosite în atacurile rusești. „Suntem recunoscători președintelui SpaceX, Gwynne Shotwell, și personal lui Elon Musk pentru răspunsul rapid și pentru începerea lucrărilor de rezolvare a situației”, a spus Mykhailo Fedorov pe Telegram. Măsuri economice ale Uniunii Europene Uniunea Europeană a inclus Rusia pe lista neagră pentru riscul de spălare de bani, a declarat șeful politicii externe a UE. „Aceasta va încetini și va crește costurile tranzacțiilor cu băncile rusești”, a afirmat Kaja Kallas în fața reporterilor. Această măsură este parte a eforturilor continue ale UE de a sancționa Rusia pentru acțiunile sale în Ucraina. [...]
Trump afirmă că a cerut personal lui Putin un armistițiu energetic între Rusia și Ucraina - detalii despre răspunsul primit de fostul președinte american
Donald Trump afirmă că i-a cerut personal lui Vladimir Putin o pauză de o săptămână a bombardamentelor potrivit Libertatea , susținând că liderul rus ar fi acceptat solicitarea, pe fondul temperaturilor foarte scăzute din Ucraina. Declarația a fost făcută joi, în timpul unei ședințe de cabinet, fără ca președintele american să indice o dată de începere pentru un posibil armistițiu energetic. „I-am cerut personal lui Putin să nu tragă (rachete și drone – n.r.) împotriva Kievului și altor orașe timp de o săptămână. A fost de acord”, a declarat liderul republican de la Casa Albă în timpul unei ședințe de cabinet, fără a specifica o dată de începere a unui posibil armistițiu energetic. Trump a mai spus că a contactat Moscova în pofida scepticismului din partea consilierilor săi, prezentând demersul ca pe o intervenție directă pentru limitarea atacurilor asupra orașelor ucrainene și, implicit, asupra infrastructurii critice. În relatarea sa, inițiativa ar fi vizat o pauză temporară a loviturilor, într-un moment în care rețeaua energetică devine mai vulnerabilă din cauza consumului ridicat și a condițiilor meteo. În paralel cu declarațiile liderului de la Washington, au apărut informații neconfirmate oficial despre ordine de încetare a atacurilor asupra infrastructurii energetice, venite atât din zona rusă, cât și din cea ucraineană. Mai devreme, bloggeri ruși pro-război și corespondenți militari ucraineni au relatat că ambele armate ar fi primit instrucțiuni în acest sens, însă autoritățile de la Kiev și Moscova nu au confirmat public existența unui acord, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze. Elementele-cheie vehiculate în spațiul public despre un posibil „armistițiu energetic” includ, potrivit sursei, următoarele: o oprire temporară a atacurilor asupra infrastructurii energetice, menționată de bloggeri ruși pro-război și canale ucrainene; un interval indicat de un blogger rus pro-război: de joi, ora 7:00, până marți, 3 februarie; o confirmare din partea canalului ucrainean Supernova+ că forțele Kievului ar fi primit ordin să nu lovească instalațiile energetice rusești; o relatare a canalului „Belorussky Silovik” despre un „moratoriu temporar” discutat la negocieri la Abu Dhabi , dar cu mențiunea că „nu toată lumea este încă la curent”; o contrazicere din partea administratorului canalului ucrainean „Mykolaiv Vanek”, care susține că „nu există un acord final” și că o eventuală interdicție „nu va dura mult”. Contextul diplomatic invocat în articol indică faptul că ideea unui armistițiu pe zona energetică ar fi fost discutată la negocieri trilaterale pe 23 și 24 ianuarie, la Abu Dhabi, notează Financial Times . Discuțiile ar fi vizat oprirea bombardamentelor asupra infrastructurii energetice ucrainene, în schimbul angajamentului Kievului de a se abține de la atacuri asupra instalațiilor petroliere și tancurilor petroliere rusești. În acest cadru, intervenția lui Trump este prezentată ca un demers direct către Putin, dar, în lipsa unei confirmări oficiale de la părți, rămâne neclar dacă există un acord operațional și care ar fi mecanismul de monitorizare și aplicare. [...]
Mobilizarea dronelor iraniene crește tensiunile militare în Golf - risc sporit de confruntare cu SUA
Iranul a mobilizat circa 1.000 de drone „strategice” pe fondul temerilor privind un posibil atac american, potrivit Adevărul . Mișcarea, confirmată de agenția iraniană Tasnim, este prezentată la Teheran drept un răspuns preventiv la escaladarea tensiunilor militare din Golf și la recentele desfășurări ale armatei SUA în regiune. Desfășurarea dronelor vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a ordonat trimiterea unei grupări navale în Golf, condusă de portavionul USS Abraham Lincoln, decizie descrisă în articol drept una dintre cele mai serioase escaladări militare din ultimii ani. Trump a avertizat public că un eventual atac asupra Iranului ar fi „mult mai dur” decât operațiunea aeriană masivă lansată anul trecut împotriva infrastructurii nucleare iraniene. Într-un mesaj pe Truth Social, Trump a descris desfășurarea drept una „rapidă, puternică și hotărâtă” și a susținut că flota este „pregătită, dispusă și capabilă să își îndeplinească misiunea, cu viteză și violență, dacă va fi necesar”. Totodată, liderul de la Casa Albă a reluat apelul către Teheran să revină la negocieri, insistând că Washingtonul urmărește un acord care să excludă definitiv obținerea de arme nucleare de către Iran. Un consilier de rang înalt al liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că ideea unui „atac limitat” este o iluzie și că orice acțiune militară americană, indiferent de amploare, va fi considerată un act de război. Potrivit articolului, accentul administrației Trump s-a mutat din nou pe dosarul nuclear și pe programul iranian de rachete balistice, după o perioadă în care amenințările militare erau legate mai ales de situația internă din Iran. În acest context, discuțiile preliminare dintre Casa Albă și autoritățile iraniene nu au înregistrat progrese, potrivit unor surse citate de CNN , ceea ce alimentează riscul unei confruntări directe într-o regiune deja foarte volatilă. [...]
Nicușor Dan confirmă susținerea pentru Bolojan în contextul tensiunilor din coaliție - guvern minoritar considerat puțin probabil în prezent
Nicușor Dan spune că „nu există o altă alternativă” la Ilie Bolojan ca premier , în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare, potrivit Digi24 . Președintele a susținut, într-o intervenție la emisiunea „Jurnalul de Seară”, că actuala formulă guvernamentală continuă să funcționeze și că, în acest moment, un guvern minoritar este „puțin probabil”. Declarațiile vin pe fondul discuțiilor despre nemulțumirile PSD față de menținerea lui Ilie Bolojan în fruntea Executivului . Șeful statului a afirmat că PSD „verbalizează” această poziție, însă a invocat protocolul coaliției, care ar prevedea că „până în aprilie 2027 există un premier numit de PNL”. În această logică, rolul lui Bolojan este legat direct de arhitectura politică a coaliției și de angajamentele asumate între partide. „În momentul acesta nu există o altă alternativă. PNL are un președinte care ocupă și funcția de premier”. Nicușor Dan a încadrat discuția despre scenariul schimbării premierului și despre varianta unui guvern minoritar ca fiind mai degrabă una teoretică, nu una cu șanse imediate. El a invocat existența unui angajament de guvernare de care „niciunul din cele patru partide plus minoritățile naționale nu s-au dezis”, sugerând că stabilitatea executivă depinde, în primul rând, de respectarea protocolului și de menținerea unei majorități funcționale în Parlament. În același timp, președintele a legat tensiunile politice de percepția din economie, menționând „îngrijorarea investitorilor” și subliniind că, din perspectiva sa, coaliția „funcționează, cu opinteli”. În acest cadru, Ilie Bolojan apare ca piesa de continuitate a guvernării: nu doar prin poziția de premier, ci și ca reper de predictibilitate într-un moment în care disputele dintre partide pot amplifica semnalele de instabilitate. Nicușor Dan a mai spus că a discutat în această săptămână cu liderii politici relevanți, inclusiv cu Ilie Bolojan , Dominic Fritz și Sorin Grindeanu , „pe toate subiectele, ca să vedem cum începe anul”. Mesajul transmis public este că, deși există diferențe de viziune pe politici publice, acestea nu sunt, în prezent, de natură să rupă coaliția, iar menținerea lui Bolojan la Palatul Victoria rămâne, în evaluarea președintelui, opțiunea de lucru. [...]