Știri
Știri din categoria Externe
Intervenția militară a SUA pentru impunerea blocadei porturilor iraniene ridică riscul de perturbări pe rutele petroliere din Golf, după ce un petrolier sub pavilion iranian a fost „neutralizat” în timpul unei încercări de a ajunge într-un port iranian, potrivit Agerpres.
Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis pe rețeaua X că forțele americane care operează în Golf au acționat pentru respectarea blocadei, „neutralizând” un petrolier fără încărcătură, care încerca să navigheze către un port iranian miercuri, la ora 09:00, ora Washingtonului (16:00, ora României).
Potrivit Centcom, după ce echipajul navei „Hasna” nu a ținut cont de avertismente repetate, forțele americane au scos din funcțiune cârma petrolierului, trăgând mai multe salve dintr-un avion care a decolat de pe portavionul USS Abraham Lincoln, desfășurat în regiune. Armata americană a precizat că „Hasna nu se mai află în drum spre Iran”.
Este a doua oară când Statele Unite intervin pentru a „neutraliza” o navă iraniană care ar fi sfidat blocada impusă de Washington pe 13 aprilie, după eșecul primei runde de negocieri cu Teheranul.
Pe 19 aprilie, forțele americane au vizat sala motoarelor navei „Touska”, după ce au ordonat echipajului să evacueze, neutralizând astfel nava, mai notează aceeași sursă.
Deși blocada porturilor iraniene continuă, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți suspendarea operațiunii americane „Proiectul Libertate”, lansată cu 48 de ore mai devreme pentru a permite trecerea prin Strâmtoarea Ormuz a sutelor de nave blocate în Golf, invocând „progrese uriașe” către un acord cu conducerea iraniană.
În același timp, Trump a crescut presiunea asupra Iranului miercuri, amenințând că va bombarda țara „cu o intensitate mult mai mare decât înainte” dacă liderii săi nu ajung la un acord cu Washingtonul.
Recomandate
Iran a transmis, prin Pakistan , răspunsul la o propunere americană de încheiere a războiului , un pas procedural care poate debloca sau, dimpotrivă, poate bloca rapid următoarea rundă de negocieri, în funcție de reacția Washingtonului, relatează Al Jazeera . Potrivit agenției iraniene de stat IRNA , răspunsul Teheranului la propunerea SUA a fost trimis „prin mediatorul Pakistan”. În planul propus, prima etapă a negocierilor ar urma să se concentreze pe încetarea ostilităților. Din Islamabad, corespondentul Al Jazeera Kamal Hyder a spus că autoritățile pakistaneze au confirmat primirea răspunsului iranian și că următorul punct cheie este momentul în care documentul va fi transmis către SUA, urmat de reacția Washingtonului. Ce urmează și de ce contează pentru evoluția conflictului Faptul că Pakistanul confirmă primirea răspunsului indică intrarea discuțiilor într-o fază de „curierat diplomatic”, în care calendarul și formulările devin decisive: dacă mesajul ajunge rapid la partea americană și este considerat acceptabil, negocierile pot începe cu tema imediată a opririi luptelor; dacă nu, procesul poate intra în impas. În acest stadiu, informațiile disponibile nu includ conținutul răspunsului Iranului și nici o poziție oficială a SUA, astfel că miza imediată rămâne reacția Washingtonului după ce primește documentul. [...]
Qatarul a făcut primul pas spre deblocarea exporturilor de LNG din Golf , după ce un petrolier încărcat la Ras Laffan a tranzitat strâmtoarea Ormuz , un coridor-cheie pentru piața globală de energie, potrivit Antena 3 . Mișcarea este relevantă pentru prețuri și aprovizionare, într-un context în care fluxurile din regiune au fost puternic afectate de la finalul lunii februarie. Nava Al Kharaitiyat, care transporta gaze naturale lichefiate (LNG), „pare să fi tranzitat” strâmtoarea Ormuz și se află în Golful Oman, conform datelor de urmărire a navelor analizate de Bloomberg, citate în material. Următoarea destinație indicată de navă este Pakistanul. Tranzitul este prezentat drept un semnal „provizoriu” că livrările de energie ar putea fi reluate din Golful Persic, după ce zona a fost „în mare parte paralizată” de la sfârșitul lunii februarie. Datele mai arată că petrolierul ar fi folosit o rută nordică de-a lungul coastei iraniene, rută care, potrivit informațiilor citate, este în prezent aprobată de Teheran. De ce contează pentru piața energiei Înainte de conflict, regiunea primea, de regulă, aproximativ trei transporturi de LNG pe zi. Antena 3 notează însă că acest singur tranzit, deși notabil, rămâne doar o fracțiune din nivelurile de export de dinainte de război, ceea ce sugerează că revenirea la normal ar putea fi lentă sau incertă. Materialul mai arată că traversarea reușită vine după mai multe încercări anterioare ale Qatarului de a trece nave prin strâmtoare, încercări care s-au încheiat cu întoarceri din cauza preocupărilor de securitate. Context: blocajul Ormuz și efectele în Asia Potrivit articolului, „blocada efectivă” a strâmtorii Ormuz de către forțele americane și iraniene a redus semnificativ aprovizionarea globală cu LNG, ceea ce a dus la creșteri de preț și la penurii de energie în Asia. Qatar este un actor major în această piață: țara a produs anul trecut aproape o cincime din aprovizionarea mondială cu LNG, conform informațiilor din material. În același timp, Antena 3 menționează că cel puțin două petroliere ale Abu Dhabi National Oil Co . au traversat recent strâmtoarea, iar incapacitatea Qatarului de a-și transporta produsele a fost un factor important în perturbările pieței. Ce urmează Reluarea tranzitului este, deocamdată, un semnal punctual, nu o revenire completă a fluxurilor. În paralel, un vas militar din forțele navale britanice se îndreaptă spre Orientul Mijlociu pentru a fi pregătit să se alăture unei misiuni internaționale de protejare a navigației în strâmtoarea Ormuz, potrivit AFP și dpa, citate de Agerpres. [...]
Iranul își semnalizează o linie mai dură în conducerea militară , după ce șeful Comandamentului Unificat al Forțelor Armate a primit „noi directive” de la liderul suprem Mojtaba Khamenei , într-un mesaj care sugerează pregătirea pentru un răspuns rapid în cazul unei escaladări, potrivit HotNews . Întâlnirea a fost relatată de agenția semi-oficială Fars , citată de News.ro, fără a preciza data exactă. Conform relatării, Ali Abdollahi, comandantul cartierului general central Khatam al-Anbiya și șef al Comandamentului Unificat, l-a informat pe Mojtaba Khamenei despre nivelul de pregătire al forțelor armate și a primit „noi directive de urmat pentru desfășurarea operațiunilor militare și pentru a face față cu fermitate adversarilor”. În același context, Abdollahi a transmis un avertisment direct către adversari, invocând „dușmanii americano-sioniști (israelieni)”. „Forțele armate sunt pregătite să facă față oricărei acțiuni a dușmanilor americano-sioniști (israelieni). În cazul unei greșeli din partea inamicului, răspunsul Iranului va fi rapid, sever și decisiv”, a declarat Ali Abdollahi, citat de Fars. Ce se știe despre întâlnire și lanțul de comandă Potrivit Fars, discuția a avut loc între Mojtaba Khamenei și Ali Abdollahi, însă momentul exact nu este menționat. În zilele precedente, și președintele iranian a declarat că s-a întâlnit cu liderul suprem, notează materialul. Context: rolul lui Mojtaba Khamenei și incertitudinile din regim HotNews mai arată că serviciile secrete americane estimează că noul lider suprem joacă un rol esențial în definirea strategiei de război alături de alți oficiali iranieni de rang înalt, potrivit mai multor surse familiarizate cu informații secrete, citate de CNN. Aceleași relatări indică faptul că structura exactă a puterii într-un regim descris ca „divizat” rămâne neclară, dar că Mojtaba Khamenei ar contribui probabil la coordonarea modului în care Iranul gestionează negocierile cu SUA pentru a pune capăt războiului. Totodată, liderul suprem nu ar mai fi fost văzut în public de când a fost grav rănit într-un atac în care au fost uciși tatăl său și mai mulți lideri militari de vârf, la începutul războiului, ceea ce a alimentat speculații privind starea sa de sănătate și rolul său în arhitectura de putere a Iranului. [...]
Moscova condiționează orice progres în negocieri de retragerea Ucrainei din Donbas , ceea ce ridică riscul ca discuțiile politice să rămână blocate și să prelungească incertitudinea regională, inclusiv asupra fluxurilor energetice și a sancțiunilor, potrivit Economica . Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a spus că „reglementarea conflictului ucrainean va bate pasul pe loc” chiar și după „alte zeci de runde de negocieri” dacă Kievul nu își retrage forțele din Donbas (Lugansk și Donețk). Ușakov susține că autoritățile de la Kiev vor ajunge să considere retragerea „inevitabilă” și că, „mai devreme sau mai târziu”, o vor face. Potrivit TASS, retragerea forțelor ucrainene din Donbas este una dintre cele mai importante condiții stabilite de Moscova pentru o soluție negociată „eficientă” cu Kievul. Poziții incompatibile: retragere vs. interdicția de a ceda teritoriu Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins în repetate rânduri cererea Kremlinului. În același timp, el invocă faptul că Constituția Ucrainei îi interzice cedarea de teritoriu și cere ca discuțiile să se concentreze pe garanții de securitate pentru Ucraina. În teren, forțele ruse nu au reușit să cucerească orașele Kramatorsk și Sloviansk din regiunea Donețk, considerate de Ucraina esențiale pentru apărarea căilor de acces către Kiev. Regiunea Lugansk se află „aproape în totalitate” sub controlul Moscovei, conform informațiilor citate. Emisari americani „în curând” la Moscova și un armistițiu contestat Pe canalul de dialog cu Washingtonul, Ușakov a afirmat că trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și ginerele președintelui american Donald Trump vor sosi „în curând” la Moscova, fără a indica o dată. El a mai spus că armistițiul „în vigoare până luni” a fost convenit după discuții telefonice cu SUA întinse pe două zile și „nu au fost deloc ușoare”. Ambele părți au semnalat încălcări pe scară largă ale armistițiului anunțat vineri de Trump, deși observatorii au remarcat o scădere generală a atacurilor, în special a celor asupra instalațiilor energetice din spatele liniilor frontului. Datele comunicate de părți diferă: Ministerul rus al Apărării a raportat duminică 16.000 de încălcări ale armistițiului și a susținut că a doborât 57 de drone ucrainene (potrivit dpa). Statul Major General ucrainean a informat despre 150 de atacuri rusești „în ultimele ore”, iar forțele aeriene ucrainene au declarat că au doborât 27 de drone rusești. Separat, autoritățile locale au anunțat că cinci persoane, inclusiv doi copii, au fost rănite sâmbătă la Harkov după ce o dronă a lovit un bloc de locuințe. De ce contează: blocajul politic poate prelungi presiunea economică Mesajul Moscovei fixează o condiție pe care Kievul o respinge, ceea ce face probabilă prelungirea negocierilor fără rezultat rapid. În acest context, Zelenski a afirmat duminică că sancțiunile împotriva Rusiei și „alte forme de presiune” dau rezultate și a cerut ca cooperarea europeană pe această linie să rămână solidă. „Este clar că efectul combinat al sancțiunilor împotriva Rusiei și al altor forme de presiune dă rezultatele dorite. Mulțumesc tuturor celor care contribuie la acest efort!” În lipsa unei convergențe pe tema Donbasului, următoarele runde de discuții – inclusiv cele facilitate de emisarii americani – riscă să se lovească de aceeași condiționalitate, iar armistițiile temporare să rămână fragile, cu efecte directe asupra percepției de risc în regiune. [...]
Escaladarea din sudul Libanului și tensiunile din Strâmtoarea Hormuz cresc riscul de șocuri pe rutele energetice , în timp ce Washingtonul așteaptă răspunsul Teheranului la un plan american de încheiere a războiului, aflat în ziua 72, relatează Al Jazeera . Israelul a lovit sâmbătă cel puțin 24 de persoane într-un val de atacuri în Liban, deși un armistițiu intrat în vigoare luna trecută „pare să se mențină” între Iran și SUA, în pofida unor ciocniri navale în apropierea Strâmtorii Hormuz. Avioane israeliene au vizat peste 10 localități din sudul Libanului, iar armata israeliană a anunțat că a lovit în weekend peste 40 de „situri de infrastructură” aparținând Hezbollah . Pe fondul acestei dinamici, SUA așteaptă răspunsul Iranului la cea mai recentă propunere de a pune capăt războiului SUA–Israel împotriva Iranului. Președintele american Donald Trump a spus vineri târziu că se aștepta să primească răspunsul „în acea noapte”, însă până duminică Teheranul nu transmisese un răspuns, potrivit informațiilor prezentate. Strâmtoarea Hormuz: incidente maritime și primele tranzite de LNG din Qatar de la începutul războiului În zona Strâmtorii Hormuz, un vrachier a raportat că a fost lovit de un „proiectil necunoscut” la 23 de mile nautice (aprox. 43 km) nord-est de Doha, potrivit United Kingdom Maritime Trade Operations. Totodată, datele MarineTraffic indică faptul că un petrolier din Qatar care transportă gaz natural lichefiat (LNG) a traversat strâmtoarea în drum spre Pakistan și se afla duminică în Golful Oman. Călătoria este descrisă drept primul tranzit al unei nave qatareze de LNG prin Hormuz de când SUA și Israel au lansat războiul pe 28 februarie. Marea Britanie a mai anunțat că va trimite un distrugător în Orientul Mijlociu înaintea oricărei misiuni internaționale de protejare a navigației în Strâmtoarea Hormuz, o inițiativă care ar urma să fie condusă de Regatul Unit și Franța și separată de desfășurarea militară americană din regiune. Mesaje de descurajare și măsuri de securitate în Golf În Iran, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a amenințat că va viza obiective americane din Orientul Mijlociu și „nave inamice” dacă petrolierele sale sunt atacate, potrivit presei iraniene. Separat, un purtător de cuvânt al armatei iraniene a avertizat că orice țară care aplică sancțiunile SUA împotriva Teheranului va „întâmpina cu siguranță dificultăți” la trecerea prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit agenției Tasnim. În Golf, Bahrain a anunțat sâmbătă arestarea a 41 de persoane despre care spune că fac parte dintr-un grup afiliat IRGC, iar Emiratele Arabe Unite au transmis „solidaritate deplină” cu Bahrainul în acest caz. Diplomație: Pakistan, Qatar și Rusia, pe fundalul așteptării răspunsului Iranului Șeful armatei pakistaneze, feldmareșalul Asim Munir, a declarat că Islamabadul își va continua eforturile de mediere între SUA și Iran. În paralel, premierul Qatarului s-a întâlnit cu secretarul de stat american Marco Rubio, iar anterior cu vicepreședintele JD Vance, discuțiile vizând securitatea regională și eforturile de detensionare. În același timp, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a exprimat disponibilitatea ca Moscova să supravegheze transferul și depozitarea stocului de uraniu îmbogățit al Iranului. Sudul Libanului: armistițiu fragil și presiune pentru acces umanitar Hezbollah a anunțat că a lovit duminică un buldozer israelian D9 în zona Khallat Raj, în apropiere de Deir Siryan, în sudul Libanului. La nivel european, comisarul UE pentru managementul crizelor, Hadja Lahbib, a cerut creșterea accesului umanitar în sudul Libanului, unde ostilitățile continuă în pofida armistițiului, subliniind că ajutorul „este pregătit”, dar nu ajunge suficient de des la cei care au nevoie. În Israel, zeci de persoane au protestat la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu și a operațiunilor militare din sudul Libanului, în timp ce Ministerul de Externe israelian a anunțat deportarea a doi activiști despre care spune că au fost „răpiți” de pe o flotilă cu destinația Gaza. Ce contează pentru economie și transporturi Din informațiile disponibile, tabloul combină două elemente cu impact direct asupra riscului operațional în regiune: intensificarea loviturilor în sudul Libanului și semnale de insecuritate maritimă în proximitatea Strâmtorii Hormuz, punct critic pentru transporturile de energie. În acest context, rămâne esențial răspunsul Teheranului la planul SUA, care ar putea influența dacă tensiunile se reduc sau se prelungesc. [...]
Mărturia din procesul OpenAI readuce în prim-plan riscurile de guvernanță și conflict de interese într-un ecosistem în care liderii din tehnologie combină influența corporativă cu relații personale greu de separat, potrivit Antena 3 . Într-un tribunal federal din Oakland (California), Shivon Zilis , fostă membră a boardului OpenAI, a vorbit despre relația neobișnuită cu Elon Musk și despre contextul în care au ajuns să aibă patru copii, pe fondul procesului prin care Musk încearcă să blocheze transformarea OpenAI într-o companie cu scop lucrativ . Zilis și Musk au depus mărturie în dosarul care vizează schimbarea structurii OpenAI, iar declarațiile ei conturează o relație personală care s-a intersectat cu poziții de conducere în companii din același cerc: Zilis l-a cunoscut pe Musk după ce acesta a devenit consilier la OpenAI în 2016 și a ocupat ulterior funcții de conducere și la Tesla și Neuralink. Ce a spus Shivon Zilis în instanță Potrivit mărturiei, în 2020 Musk i-a propus să îi doneze spermă, după ce ea i-a spus că își dorește să devină mamă. „Îmi doream foarte mult să fiu mamă, iar Elon mi-a făcut această ofertă în acea perioadă și am acceptat” Zilis a mai declarat că Musk îi încuraja pe cei din jur să aibă copii și observase că ea nu avea încă o familie. Ea a spus și că avusese o relație scurtă cu Musk cu aproximativ un deceniu înainte, însă în 2020 nu mai existau legături romantice între ei. Totodată, a invocat probleme de sănătate care i-ar fi schimbat planurile și ar fi determinat-o să renunțe la ideea unei familii „tradiționale”. Confidențialitate și implicații pentru conducerea OpenAI Un element relevant pentru guvernanța organizației este faptul că, inițial, cei doi ar fi convenit ca paternitatea lui Musk pentru primii doi copii să rămână „strict confidențială”, iar rolul lui în viața copiilor „nu urma neapărat să fie unul activ”. Ulterior, Zilis a spus că Musk participă activ la viața celor patru copii, iar familia petrece împreună câteva ore în fiecare săptămână. Zilis a afirmat că acordul de confidențialitate ar fi fost și motivul pentru care nu i-a spus imediat lui Sam Altman că gemenii născuți în 2021 erau copiii lui Musk. După ce informația a devenit cunoscută, Altman și președintele OpenAI, Greg Brockman, ar fi dorit ca Zilis să rămână în board, iar relațiile ar fi rămas bune cel puțin până în 2023. Zilis a părăsit consiliul de administrație în martie 2023, în perioada în care Musk lansa xAI, companie de inteligență artificială care dezvoltă un chatbot concurent pentru ChatGPT. Miza economică: trecerea OpenAI la model cu scop lucrativ și controlul Procesul readuce în discuție vechi dezbateri despre transformarea OpenAI într-o companie cu scop lucrativ, pe care conducerea o considera necesară încă din 2017 pentru a putea atrage investiții de „miliarde de dolari”, potrivit documentelor prezentate în instanță. În același dosar, emailuri prezentate în tribunal ar indica faptul că Musk ar fi dorit mai mult control asupra OpenAI, inclusiv locuri suplimentare în board și chiar integrarea companiei în Tesla. Într-un schimb de mesaje citat în instanță, Zilis ar fi scris că o astfel de mutare „ar rezolva imediat problema finanțării”. În final, Musk și ceilalți cofondatori (Sam Altman, Greg Brockman și Ilya Sutskever) nu ar fi ajuns la un acord, iar un email prezentat în proces ar indica drept motiv principal faptul că ceilalți lideri nu voiau ca Musk „să aibă control” asupra activității companiei. [...]
