Știri
Știri din categoria Externe

Loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei expun limitele apărării aeriene ruse, iar Moscova pare să recunoască implicit problema prin avertismentele de „represalii” înaintea paradei de 9 Mai, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post.
Analiza notează că atacurile ucrainene cu drone și rachete asupra unor orașe aflate „adânc în spatele” frontului arată incapacitatea Rusiei de a apăra în mod fiabil marile orașe și infrastructura din partea europeană a țării. ISW susține că loviturile au produs pagube semnificative într-o gamă largă de orașe rusești.
În același timp, amenințarea Rusiei de a riposta pentru presupuse planuri de atac asupra Moscovei în perioada Zilei Victoriei este interpretată de ISW ca un semn că președintele Vladimir Putin nu poate garanta protecția acestor zone din spate, inclusiv a capitalei. Insistența de a organiza parada din 9 Mai ar reflecta, în lectura institutului, refuzul Kremlinului de a accepta că războiul „s-a întors” pe teritoriul Rusiei.
ISW consemnează că forțele ruse au executat lovituri combinate cu drone și rachete pe 4 mai și în noaptea de 4 spre 5 mai, care au ucis cel puțin șapte civili și au rănit cel puțin 35.
Separat, evaluarea menționează o lovitură cu rachete de tip „double-tap” (două lovituri succesive asupra aceleiași ținte) împotriva echipelor de intervenție în regiunea Poltava, soldată cu doi morți și cel puțin 23 de răniți. Potrivit ISW, seria de atacuri din 4-5 mai a produs pierderi importante în pofida unui „număr relativ mic” de drone și rachete, pe fondul adaptării tacticilor ruse pentru a maximiza efectele, cu impact disproporționat asupra civililor.
Pe teren, ISW afirmă că forțele ucrainene au avansat în regiunea Sumî și în direcția Pokrovsk, în timp ce forțele ruse au avansat, la rândul lor, în regiunea Sumî. Evaluarea nu oferă în textul publicat de Kyiv Post detalii cantitative despre amploarea acestor mișcări.
Recomandate

Rusia avertizează că ar putea urma represalii diplomatice dacă Regatul Unit va încerca să limiteze drepturile Moscovei în momentul în care Londra va prelua președinția G20 în 2027, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza politică a organizării summitului G20 de anul viitor de la Manchester, într-un context în care sancțiunile britanice împotriva lui Vladimir Putin pot deveni un test de funcționare pentru forumul economic al marilor economii. Avertismentul vine la mai puțin de două săptămâni după ce publicația The Economist l-a citat pe premierul britanic Andy Burnham, care ar fi spus că Putin nu va participa la summitul G20 de la Manchester, programat pentru noiembrie 2027, din cauza sancțiunilor impuse de Regatul Unit în legătură cu războiul din Ucraina . Declarația oficială rusă a fost formulată de Marat Berdiev, ambasador cu însărcinări speciale al Ministerului de Externe de la Moscova, într-un interviu pentru agenția RIA, preluat de Reuters și Agerpres. „Vom vedea cum se va comporta cu adevărat Londra. Un lucru este cert: nicio încălcare a drepturilor Rusiei nu va rămâne nesancționată. Orice pas greșit în această privință va avea consecințe grave.” Ce contestă Moscova: rolul președinției G20 Berdiev a susținut că statul care deține președinția rotativă a G20 nu are dreptul să impună condiții sau să decidă cine participă la lucrările forumului, exprimându-și totodată speranța că „un scenariu negativ” poate fi evitat. Rusia rămâne membră a G20, în pofida eforturilor statelor occidentale de a o izola din cauza războiului din Ucraina, iar, în mod tradițional, țările gazdă invită toți membrii la summitul anual. Context: invitația SUA și incertitudinea privind prezența lui Putin Washingtonul, care deține în prezent președinția G20, l-a invitat pe Putin la summitul G20 care va avea loc la Miami în decembrie. Kremlinul nu a precizat încă dacă liderul rus va participa personal sau va trimite un reprezentant. Pentru Londra, disputa anunțată de Moscova poate transforma președinția G20 din 2027 într-un dosar cu potențial de escaladare diplomatică, în care sancțiunile și regulile de participare riscă să se suprapună peste agenda economică a grupului. [...]

Faptul că summitul Putin–Trump–Xi ar urma să aibă loc fără o agendă prestabilită ridică riscul unor înțelegeri „din mers”, greu de anticipat pentru aliați și piețe , în condițiile în care discuțiile vizează cel puțin controlul armelor nucleare , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de Financial Times. Întâlnirea trilaterală dintre Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping este programată pentru 19 noiembrie, în marja summitului APEC de la Shenzhen (China). Financial Times descrie formatul fără agendă ca pe un „pas neobișnuit” pentru liderul chinez, care, de regulă, insistă asupra unui scenariu detaliat al discuțiilor cu liderii străini. Ce teme ar putea fi puse pe masă Potrivit unui oficial american citat de Financial Times, Trump intenționează să abordeze subiecte legate de controlul armelor nucleare, însă „nu se așteaptă să ajungă la un acord”, ci urmărește inițierea unei discuții între cele trei mari puteri nucleare. În același context, oficialul a indicat că liderii nu vor discuta probabil despre războiul din Ucraina, deoarece China nu dorește să se implice direct în procesul de pace. De ce contează formatul „fără agendă” În analiza Financial Times, Xi Jinping ar urmări să evidențieze relațiile sale speciale cu Trump și Putin, încercând totodată să evite comparațiile cu Conferința de la Ialta din 1945, la care China nu a fost invitată. Separat, Bloomberg notează că o întâlnire Putin–Trump ar putea genera „îngrijorare” la Kiev și în capitalele occidentale, deoarece i-ar oferi președintelui rus posibilitatea de a influența condițiile unui acord de pace fără participarea Ucrainei. Context: divergențe anterioare privind formatul Digi24 mai relatează că Wall Street Journal a scris anterior despre divergențe între SUA și China privind formatul și ordinea de zi: Beijingul ar fi dorit declarații pregătite și discuții limitate, în timp ce SUA ar fi insistat pentru un format mai liber, care să permită un schimb mai activ de opinii. Tot potrivit WSJ, Putin ar fi propus întâlnirea trilaterală și ar fi urmărit un acord privind încheierea războiului din Ucraina „în condițiile sale”, însă SUA ar fi transmis că vizează discuții despre dezarmare nucleară și conflictul militar cu Iranul, nu despre războiul Rusia–Ucraina. Ulterior, Kremlinul a cerut ca negocierile de la Shenzhen să nu fie considerate o „nouă Ialta”. [...]

Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice și industriale din Rusia cresc costurile de apărare ale Moscovei , iar în acest context, la nivelul conducerii de securitate ruse ar fi fost discutate inclusiv opțiuni de escaladare, potrivit Digi24 . În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina ar fi lovit o rafinărie de petrol, combinatul petrochimic Nijnekamskneftekim (Tatarstan) și fabrica Monolit (Briansk), unitate care produce elicoptere și piese de schimb. Țintele au fost prezentate ca obiective industriale, iar informațiile despre atacuri sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres, care citează Reuters. Separat, publicația rusă Blokot este citată cu detalii despre discuții interne la Moscova privind presiunea financiară generată de apărarea antiaeriană în fața dronelor. Impact operațional: presiune pe exporturi și pe lanțuri industriale Materialul indică faptul că atacurile ucrainene au vizat inclusiv infrastructura asociată exporturilor rusești de petrol. Este menționat portul Ust-Luga, din apropierea Sankt Petersburgului, descris ca unul dintre principalele puncte de export și o rută folosită pentru livrări către Asia, în contextul încercărilor Rusiei de a ocoli sancțiunile internaționale. În paralel, lovirea unor active precum un combinat petrochimic (producător de cauciuc și materiale plastice) și o fabrică de elicoptere sugerează o extindere a presiunii asupra capacităților industriale, nu doar asupra segmentului de rafinare și logistică energetică. Costuri de apărare: 24 de miliarde de ruble în regiunea Leningrad Potrivit informațiilor atribuite publicației Blokot, oficiali ruși din domeniul securității ar fi avertizat, într-o reuniune cu ușile închise (12 noiembrie), că Moscova nu ar mai avea fonduri suficiente pentru a se apăra împotriva dronelor ucrainene. În același context, este menționat că regiunea Leningrad ar fi cheltuit 24 de miliarde de ruble, echivalentul a aproximativ 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei), pentru sisteme de apărare antiaeriană. În articol este redată și o declarație atribuită unui oficial rus, în care se susține că nu ar mai fi eficientă apărarea împotriva „roiului” de drone, ci ar fi necesară lovirea „lanțului decizional”. „Nu are rost să luptăm împotriva roiului nesfârșit de drone, este necesar să distrugem chiar lanțul decizional” Discuții despre escaladare și ținte la nivel de conducere Digi24 relatează că, potrivit New York Post (care ar cita publicații pro-Kremlin), Vladimir Putin ar fi aprobat ridicarea unei „interdicții neoficiale” privind asasinarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a unor generali ucraineni de rang înalt. În același fir narativ, se afirmă că ar fi fost discutată inclusiv folosirea unor arme hipersonice grele pentru a lovi buncăre sau coloane auto în care s-ar afla lideri ucraineni și comandanți militari. Informațiile sunt prezentate în termeni condiționali („ar fi”, „potrivit”), iar articolul nu indică dovezi independente care să confirme aceste decizii sau planuri. Context: întâlniri și canale de negociere În material se mai menționează că reuniunea Consiliului de Securitate al Rusiei ar fi avut loc la scurt timp după o discuție de două ore între Vladimir Putin și emisari speciali ai președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, și după întoarcerea unor membri ai echipei ruse de negociere de la discuții de pace din Abu Dhabi. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne aceeași: atacurile asupra rafinăriilor, petrochimiei și rutelor de export pot amplifica riscurile operaționale și costurile de protecție ale infrastructurii energetice ruse, cu efecte potențiale asupra fluxurilor de combustibili și asupra cheltuielilor publice de apărare. [...]

Memoriile lui Joe Biden sugerează tensiuni în gestionarea sprijinului SUA pentru Ucraina , prin descrieri critice la adresa lui Volodimir Zelenski și prin relatarea unui refuz de a permite echipei lui Donald Trump să deschidă negocieri cu Vladimir Putin în perioada de tranziție, potrivit Digi24 . Cartea de memorii „ Promise Me, America ”, care urmează să apară marți, 17 noiembrie, revine asupra relațiilor lui Biden cu liderii Ucrainei și Rusiei în contextul războiului început în februarie 2022. În pasaje reproduse în avans de Wall Street Journal și preluate de Ukrainska Pravda , fostul președinte american îl descrie pe Zelenski drept „capricios și încăpățânat” și afirmă că acesta „nu era atât de recunoscător” pe cât se aștepta pentru sprijinul oferit de Statele Unite. Totuși, Biden notează și că experiența lui Zelenski ca actor „s-a dovedit a fi o pregătire foarte bună” pentru conducerea unei țări aflate în război, indicând o evaluare amestecată a partenerului de la Kiev. Ce spune Biden despre Putin În ceea ce îl privește pe Vladimir Putin, Biden descrie „tonul țâfnos” al liderului rus și o atitudine afișată în întâlniri pe care o compară cu cea a „unui adolescent” care se preface indiferent, stând „tolănit” în timpul discuțiilor oficiale. Episodul tranziției către administrația Trump Un element cu potențial impact asupra modului în care a fost gestionată politica externă americană la schimbarea administrației este relatarea lui Biden despre perioada de tranziție de după alegerile din noiembrie 2024. Potrivit fostului președinte, membri ai echipei lui Donald Trump i-ar fi cerut să semneze o scrisoare care le-ar fi permis să negocieze direct cu Putin înainte de preluarea mandatului, la 20 ianuarie 2025. Biden afirmă că a refuzat, motivând că nu era dispus să ofere „mână liberă” pentru ceea ce se aștepta să fie „un fel de capitulare, în detrimentul Ucrainei”, sugerând că se temea de un acord dezavantajos pentru Kiev. Context Volumul „Promise Me, America” acoperă cei patru ani ai lui Joe Biden la Casa Albă (2021–2025) și include atât decizii de politică internă și externă, cât și campania prezidențială din 2024, din care s-a retras în favoarea vicepreședintei Kamala Harris. Cartea va fi publicată de editura Little, Brown and Company la 17 noiembrie. [...]

Rusia condiționează reluarea negocierilor despre Ucraina fără un armistițiu prealabil , poziție care complică perspectiva unei dezescaladări rapide și menține incertitudinea geopolitică cu efecte directe asupra riscului regional, potrivit Economica . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a respins ideea ca un armistițiu să fie o condiție înaintea oricărei discuții despre securitatea europeană, criticând explicit abordarea atribuită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . „A susţine, aşa cum face Ursula von der Leyen, că mai întâi trebuie să fie un armistiţiu înainte de a începe orice dezbatere despre securitatea europeană (…) este un raţionament care nu duce nicăieri” Lavrov a adăugat că Moscova se așteaptă „ca toată lumea să înțeleagă” această poziție, conform Agerpres (citată de Economica). În același timp, șeful diplomației ruse a susținut că statele europene încearcă să intre în procesul de negociere „pentru a urca în ultimul tren”, dar că declarațiile lor ar arăta că „nu înțeleg pe deplin” ce rol ar putea avea. Mesajul către Europa: „pacea sau războiul” În același registru, Kremlinul a transmis anterior că Europa ar trebui să decidă dacă sprijină „pacea sau războiul” înainte de a se alătura negocierilor privind Ucraina. În acest context, președintele rus Vladimir Putin a spus că și-ar dori ca americanii să discute cu Europa pentru ca europenii „să decidă ce vor: pacea sau războiul”. Putin a făcut declarația în această săptămână, cu ocazia întâlnirii la Kremlin cu doi emisari ai Casei Albe pentru Ucraina, Jared Kushner și Steve Witkoff, mai notează materialul. [...]

Kremlinul confirmă un summit Trump–Xi–Putin pe 19 noiembrie, dar Beijingul nu îl validează încă , o incertitudine care poate limita din start miza politică și, implicit, predictibilitatea pentru piețele sensibile la riscuri geopolitice, potrivit Digi24 . Întâlnirea ar urma să aibă loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, în sudul Chinei. Kremlinul a transmis că „s-a ajuns la un acord” pentru o reuniune trilaterală între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, declarație făcută de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov . În același timp, Beijingul nu a confirmat oficial organizarea întâlnirii, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unor ajustări de format sau agendă până în ultimul moment. Ce teme sunt avansate și de ce contează Casa Albă , care a oficializat vineri seară organizarea întâlnirii, indică drept posibile subiecte proliferarea nucleară și războiul din Orientul Mijlociu declanșat în februarie, după bombardamentele israeliano-americane asupra Iranului. Un oficial american, sub protecția anonimatului, a spus că președintele SUA intenționează să ridice și „problema Iranului” în cadrul reuniunii. Olivia Wales, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a indicat că Trump vrea să abordeze reducerea numărului de arme nucleare la nivel mondial, argumentând că proliferarea este „extrem de periculoasă”. Ucraina, lăsată în afara formatului trilateral Potrivit aceleiași prezentări a poziției americane, Washingtonul urmează o „cale complet separată” de negocieri cu Kievul și Moscova, iar Beijingul „nu face parte propriu-zis din acest proces”. În consecință, oficialul american a sugerat că nu ar fi oportună abordarea chestiunii Ucrainei în cadrul reuniunii trilaterale. Din perspectiva riscului geopolitic, mesajul indică o delimitare a dosarelor: discuțiile cu China ar urma să se concentreze pe teme de securitate globală (nuclear, Iran/Orientul Mijlociu), în timp ce Ucraina rămâne gestionată pe un canal separat. [...]