Știri
Știri din categoria Externe
Loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei expun limitele apărării aeriene ruse, iar Moscova pare să recunoască implicit problema prin avertismentele de „represalii” înaintea paradei de 9 Mai, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post.
Analiza notează că atacurile ucrainene cu drone și rachete asupra unor orașe aflate „adânc în spatele” frontului arată incapacitatea Rusiei de a apăra în mod fiabil marile orașe și infrastructura din partea europeană a țării. ISW susține că loviturile au produs pagube semnificative într-o gamă largă de orașe rusești.
În același timp, amenințarea Rusiei de a riposta pentru presupuse planuri de atac asupra Moscovei în perioada Zilei Victoriei este interpretată de ISW ca un semn că președintele Vladimir Putin nu poate garanta protecția acestor zone din spate, inclusiv a capitalei. Insistența de a organiza parada din 9 Mai ar reflecta, în lectura institutului, refuzul Kremlinului de a accepta că războiul „s-a întors” pe teritoriul Rusiei.
ISW consemnează că forțele ruse au executat lovituri combinate cu drone și rachete pe 4 mai și în noaptea de 4 spre 5 mai, care au ucis cel puțin șapte civili și au rănit cel puțin 35.
Separat, evaluarea menționează o lovitură cu rachete de tip „double-tap” (două lovituri succesive asupra aceleiași ținte) împotriva echipelor de intervenție în regiunea Poltava, soldată cu doi morți și cel puțin 23 de răniți. Potrivit ISW, seria de atacuri din 4-5 mai a produs pierderi importante în pofida unui „număr relativ mic” de drone și rachete, pe fondul adaptării tacticilor ruse pentru a maximiza efectele, cu impact disproporționat asupra civililor.
Pe teren, ISW afirmă că forțele ucrainene au avansat în regiunea Sumî și în direcția Pokrovsk, în timp ce forțele ruse au avansat, la rândul lor, în regiunea Sumî. Evaluarea nu oferă în textul publicat de Kyiv Post detalii cantitative despre amploarea acestor mișcări.
Recomandate
Acuzațiile Ucrainei privind încălcarea armistițiului ridică riscul unei escaladări chiar în zilele de 8–9 mai , când Rusia a anunțat propriul armistițiu și organizează parada de Ziua Victoriei , potrivit Biziday . Kievul susține că Moscova a continuat atacurile după intrarea în vigoare, la miezul nopții, a armistițiului unilateral propus de Ucraina. Ucraina afirmă că au avut loc zeci de atacuri pe front și lovituri aeriene asupra teritoriului ucrainean. În regiunea Sumî, două persoane au murit în urma unor atacuri cu drone: una se afla într-o mașină, iar cealaltă într-o grădiniță în care nu erau prezenți copii. Au fost lovite și imobile, elemente de infrastructură și puncte industriale în Harkov, Krivoi Rog și Zaporijie. Semnalul politic: „răspuns în oglindă” și decizii „suplimentare” Ministrul ucrainean de Externe a declarat că atacurile „demonstrează că apelul Rusiei pentru un armistițiu este fals și nu are nicio legătură cu diplomația”, acuzându-l pe Vladimir Putin că urmărește în primul rând desfășurarea paradei militare, nu protejarea vieților omenești. Președintele Volodimir Zelenski a spus că va decide împreună cu liderii ucraineni „acțiuni suplimentare” ca răspuns la atacurile înregistrate. Anterior, el afirmase că Ucraina va răspunde „în oglindă” dacă armistițiul său va fi încălcat, iar acum a sugerat că Ucraina ar putea acționa „la fel ca ei” pe 8 și 9 mai, în perioada armistițiului unilateral anunțat de Kremlin. 9 mai la Moscova: securitate sporită și avertismentul Rusiei Pe 9 mai, Rusia organizează în Piața Roșie parada de Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste, însă, potrivit informațiilor din material, amploarea ar urma să fie mai redusă decât în anii trecuți, în lipsa vehiculelor blindate și a sistemelor de rachete. Autoritățile ruse au întrerupt internetul mobil în Moscova și Sankt Petersburg, invocând motive de securitate. În plus, Ministerul Apărării din Rusia a avertizat luni că va răspunde oricărui atac ucrainean în timpul paradei cu un atac masiv cu rachete asupra Kievului și a transmis un mesaj către civili și personalul misiunilor diplomatice străine privind „necesitatea de a părăsi orașul în timp util”. Informațiile sunt relatate de Biziday, care citează și Reuters și BBC . [...]
Moscova a întrerupt internetul mobil și a oprit zborurile înaintea paradei de 9 mai , într-un set de măsuri care afectează direct funcționarea orașului și activitățile economice de zi cu zi, pe fondul temerilor privind atacuri cu drone, potrivit Antena 3 . Marți dimineață, locuitorii capitalei ruse s-au trezit fără semnal de telefonie mobilă „în tot orașul”, iar toate cele patru aeroporturi ale Moscovei și-au suspendat operațiunile, invocând „motive de securitate” nespecificate. În paralel, în oraș au fost instalate puncte de control, iar pe turnurile Kremlinului au fost desfășurați lunetiști și echipaje de mitraliere. Impact operațional: transport, livrări și servicii, blocate temporar Întreruperea a lovit în special activitățile care depind de conectivitate și platforme digitale. Antena 3 relatează că: șoferii de taxi au spus că nu au putut primi comenzi; curierii au fost nevoiți să ceară acces la rețele Wi‑Fi ale clienților pentru a putea marca livrările ca finalizate. Spre prânz, accesul părea să fi fost restabilit „în mare parte”, însă episodul arată cât de rapid pot fi perturbate serviciile urbane atunci când autoritățile recurg la restricții de comunicații în numele securității. Parada de 9 mai, redusă: fără tancuri și tehnică grea Parada de Ziua Victoriei, descrisă drept cea mai importantă sărbătoare națională a Rusiei, a fost deja redusă ca amploare și va avea loc fără tancuri și tehnică militară grea „pentru prima dată în aproape două decenii”, pe fondul riscului de atacuri cu drone ucrainene cu rază lungă de acțiune. În context, Ucraina ar fi demonstrat recent capacitatea de a penetra apărarea antiaeriană a Moscovei: luni dimineață, o dronă a lovit un bloc de locuințe la câțiva kilometri de Kremlin, potrivit relatării. Miza de securitate și reacțiile politice Moscova a declarat la începutul lunii un armistițiu unilateral pentru 8–9 mai și a avertizat că va lansa un „atac masiv cu rachete” asupra centrului Kievului dacă armistițiul este încălcat. Ucraina a respins propunerea, iar Volodimir Zelenski a anunțat un armistițiu separat începând din 6 mai, afirmând că „nu e serios” să se aștepte respectarea unei încetări a focului legate de o sărbătoare militară rusă. Totodată, Antena 3 notează că măsurile de acest tip sunt prezentate de oficialii ruși ca necesare pentru protejarea capitalei de drone și sabotaj, dar sunt „profund nepopulare” și ar fi erodat în ultimele săptămâni ratingurile de aprobare ale lui Vladimir Putin. Separat, publicația menționează un raport al serviciilor europene de informații, citat de The Guardian, potrivit căruia Putin ar petrece tot mai mult timp în buncăre subterane și ar fi tot mai izolat de viața civilă; un raport similar este atribuit și publicației iStories, în legătură cu întărirea protecției personale a președintelui de către Serviciul Federal de Protecție (FSO). [...]
Disputa Washington–Havana pe „blocada petrolieră” ridică riscuri directe pentru aprovizionarea energetică a Cubei , după ce secretarul de stat american Marco Rubio a negat existența unei astfel de măsuri, iar autoritățile cubaneze l-au acuzat public de minciună, pe fondul unor sancțiuni care vizează sectorul energetic, potrivit Stirile Pro TV . Ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodriguez , a susținut într-o postare pe X că Rubio „a ales pur și simplu să mintă” și că ar fi negat un „asediu petrolier criminal” pe care, potrivit Havanei, l-ar fi propus chiar el președintelui american Donald Trump. Rodriguez a mai acuzat că furnizorii de petrol ai Cubei ar fi „intimidați” și „amenințați”, invocând încălcarea regulilor comerțului liber și a libertății navigației. În același mesaj, șeful diplomației cubaneze a legat tensiunile de „noi sancțiuni” anunțate de Donald Trump la 1 mai, despre care afirmă că afectează sectorul energetic, și a spus că Rubio „știe foarte bine pagubele și suferințele” provocate populației cubaneze. Poziția SUA: „nu există o blocadă petrolieră” Marco Rubio a declarat, la o conferință de presă la Casa Albă, că: „Nu există o blocadă petrolieră a Cubei în sine.” El a acuzat Cuba că ar fi fost obișnuită să primească petrol „gratuit” din Venezuela și că ar fi revândut o parte din acesta „pe devize”. În interpretarea lui Rubio, „singura blocadă” ar fi faptul că Venezuela ar fi decis să nu mai ofere acest petrol. Contextul sancțiunilor și al livrărilor de petrol Materialul notează că Washingtonul aplică o politică de „presiune maximă” împotriva Cubei și amintește că Trump a semnat, la sfârșitul lui ianuarie, un decret prezidențial prin care Cuba este calificată drept o „amenințare extraordinară” la adresa SUA. Totodată, Trump ar fi amenințat cu represalii orice țară care ar vrea să furnizeze petrol Cubei. În același context, Washingtonul ar fi autorizat doar venirea unui singur petrolier rus în Cuba, potrivit informațiilor din articol. Ce urmează: discuții la Vatican Rubio urmează să efectueze joi o vizită la Vatican City, descris ca mediator istoric între cele două țări, care „au recunoscut că poartă negocieri”. Secretarul de stat american a spus că va fi „încântat” să discute despre „problema Cuba” și urmează să fie primit de Papa american Pope Leo XIV, conform sursei citate. [...]
Rusia avertizează asupra unor lovituri de represalii la Kiev potrivit Anadolu Agency , Moscova a transmis tuturor misiunilor diplomatice străine acreditate în Rusia o notă oficială prin care le cere să evacueze personalul diplomatic și cetățenii aflați în capitala Ucrainei, invocând posibilitatea unor atacuri asupra Kievului în perioada manifestațiilor dedicate Zilei Victoriei din 9 mai. Ministerul rus de Externe susține că măsura este necesară din cauza „inevitabilității unor lovituri de represalii” în cazul în care Ucraina ar încerca să atace teritoriul rus sau evenimentele organizate la Moscova. Potrivit purtătoarei de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova , documentul trimis ambasadelor face trimitere la o declarație anterioară a Ministerului rus al Apărării, care a reacționat la afirmațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a spus, în timpul summitului Comunității Politice Europene desfășurat la Erevan, că Rusia nu va mai putea organiza parada militară de 9 mai la dimensiunile obișnuite și că Moscova se teme inclusiv de posibile atacuri cu drone asupra Pieței Roșii. În acest context, autoritățile ruse au avertizat că eventualele lovituri ucrainene în timpul celebrărilor ar putea atrage atacuri directe asupra „centrelor de decizie” din Kiev. Formula a mai fost folosită de Moscova în ultimii ani pentru a face referire la infrastructura de comandă politică și militară a Ucrainei. Ministerul rus al Apărării anunțase încă din 29 aprilie că parada militară din acest an nu va include coloane de tehnică militară, invocând „situația operațională curentă”. Decizia este considerată neobișnuită pentru una dintre cele mai importante sărbători de stat din Rusia și vine pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al tensiunilor crescute dintre Moscova și Kiev. Momentul avertismentului transmis diplomaților străini amplifică îngrijorările privind o posibilă escaladare militară în jurul datei de 9 mai, simbol major pentru Kremlin și pentru discursul politic rus legat de războiul din Ucraina. [...]
Un nou incident atribuit unor militari israelieni în sudul Libanului riscă să adâncească tensiunile cu comunitatea creștină locală , după ce fotografii cu un soldat IDF care „fumează” punând o țigară în gura unei statui a Fecioarei Maria au apărut pe rețelele sociale, relatează The Jerusalem Post . Potrivit publicației, imaginile ar fi fost încărcate de soldați IDF și ar fi fost realizate în satul Debel „în cursul ultimei zile”. Postul public israelian KAN News a relatat despre apariția fotografiei, iar armata israeliană a transmis că incidentul este investigat. Un tipar de episoade în Debel, cu consecințe disciplinare Articolul plasează episodul în contextul altor acțiuni recente percepute drept lipsite de respect față de creștinii libanezi, tot în zona Debel: în aprilie, un soldat a fost fotografiat în timp ce spargea cu un ciocan o statuie a lui Iisus; soldatul, precum și militarul care l-a fotografiat, au fost scoși din misiuni de luptă și condamnați la 30 de zile de închisoare; ulterior, IDF a încercat să înlocuiască statuia distrusă cu una „mai ornamentată”, însă localnicii au ales să o înlocuiască cu una identică celei sparte; în săptămâna următoare, a circulat și un videoclip în care soldați israelieni apar distrugând panouri solare civile. Ce urmează În cazul fotografiei cu statuia Fecioarei Maria, IDF a indicat doar că există o investigație în desfășurare. Publicația nu oferă, în acest stadiu, detalii despre eventuale sancțiuni sau despre identitatea militarului din imagini. [...]
Ucraina vrea să trimită 25.000 de roboți tereștri pe prima linie până la jumătatea anului, dar planul depinde de rezolvarea comunicațiilor pe câmpul de luptă , o vulnerabilitate care poate bloca folosirea lor la scară mare, potrivit Antena 3 . Ținta declarată a armatei ucrainene este ca, până la finalul anului, 30% din trupe să fie formate din roboți, în condițiile în care dronele și platformele terestre sunt folosite tot mai des în luptele cu Rusia. Președintele Volodimir Zelenski a menționat inclusiv o operațiune în care forțele Kievului ar fi capturat o poziție rusească exclusiv cu ajutorul dronelor și roboților tereștri. Miza operațională: logistică și misiuni în creștere Datele prezentate indică o utilizare accelerată: roboții tereștri ucraineni ar fi efectuat peste 22.000 de misiuni de luptă în primele trei luni ale anului, iar doar în luna mai ar fi ajuns deja la 9.000 de misiuni. Obiectivul strategic al Kievului este să transfere către roboți o parte cât mai mare din logistica de pe front, inclusiv: transport de hrană; muniții; combustibil; evacuarea răniților. „Cea mai importantă și greu de rezolvat problemă”: comunicațiile Limitarea majoră este securizarea comunicațiilor, potrivit lui Serhii Beskrestnov , consilier al ministrului ucrainean al Apărării. Acesta spune că „platforma” (componenta fizică, hardware) nu este partea complicată, însă dificultatea apare când roboții sunt desfășurați în prima linie. „Cea mai importantă și mai greu de rezolvat problemă o reprezintă comunicațiile.” Concret, roboții pot pierde legătura cu centrul de comandă dacă este afectat un singur canal de comunicare, în special canalul „de control”, care monitorizează capacitatea de luptă a stației. Fără acest canal, robotul fie se oprește, fie intră într-o stare „necontrolabilă”, ceea ce îl scoate practic din misiune. De ce e mai dificil la sol decât în aer și ce urmează Spre deosebire de dronele aeriene, dronele terestre operează într-un mediu în care relieful poate ecrana mai des semnalul și legătura dintre robot și operator. În plus, militarii ucraineni încearcă să crească puterea semnalului și să îmbunătățească rezistența la bruiajul electronic activ al rușilor. Potrivit consilierului, până când problema comunicațiilor nu este rezolvată, roboții nu pot fi folosiți în operațiuni militare la scară mare — ceea ce pune sub semnul întrebării ritmul în care Ucraina își poate atinge țintele de desfășurare și de „robotizare” a frontului. [...]
