Știri
Știri din categoria Externe
Loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei expun limitele apărării aeriene ruse, iar Moscova pare să recunoască implicit problema prin avertismentele de „represalii” înaintea paradei de 9 Mai, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post.
Analiza notează că atacurile ucrainene cu drone și rachete asupra unor orașe aflate „adânc în spatele” frontului arată incapacitatea Rusiei de a apăra în mod fiabil marile orașe și infrastructura din partea europeană a țării. ISW susține că loviturile au produs pagube semnificative într-o gamă largă de orașe rusești.
În același timp, amenințarea Rusiei de a riposta pentru presupuse planuri de atac asupra Moscovei în perioada Zilei Victoriei este interpretată de ISW ca un semn că președintele Vladimir Putin nu poate garanta protecția acestor zone din spate, inclusiv a capitalei. Insistența de a organiza parada din 9 Mai ar reflecta, în lectura institutului, refuzul Kremlinului de a accepta că războiul „s-a întors” pe teritoriul Rusiei.
ISW consemnează că forțele ruse au executat lovituri combinate cu drone și rachete pe 4 mai și în noaptea de 4 spre 5 mai, care au ucis cel puțin șapte civili și au rănit cel puțin 35.
Separat, evaluarea menționează o lovitură cu rachete de tip „double-tap” (două lovituri succesive asupra aceleiași ținte) împotriva echipelor de intervenție în regiunea Poltava, soldată cu doi morți și cel puțin 23 de răniți. Potrivit ISW, seria de atacuri din 4-5 mai a produs pierderi importante în pofida unui „număr relativ mic” de drone și rachete, pe fondul adaptării tacticilor ruse pentru a maximiza efectele, cu impact disproporționat asupra civililor.
Pe teren, ISW afirmă că forțele ucrainene au avansat în regiunea Sumî și în direcția Pokrovsk, în timp ce forțele ruse au avansat, la rândul lor, în regiunea Sumî. Evaluarea nu oferă în textul publicat de Kyiv Post detalii cantitative despre amploarea acestor mișcări.
Recomandate
Mesajul de susținere transmis de Kim Jong Un către Vladimir Putin întărește semnalul unei cooperări militare în creștere între Phenian și Moscova , într-un moment în care Ucraina acuză Coreea de Nord că ar pregăti o nouă desfășurare de soldați pentru a sprijini Rusia, potrivit Mediafax . Coreea de Nord s-a implicat deja direct de partea Rusiei în războiul împotriva Ucrainei, trimițând trupe și armament la Moscova, notează publicația. În scrisoarea către Putin, liderul nord-coreean spune că este „mândru” de relația cu Rusia și vorbește despre continuarea consolidării legăturilor bilaterale. Declarația este redată de agenția de stat KCNA , citată de Le Figaro. „Sunt mereu mândru că pot privi către un viitor și mai bun al relațiilor bilaterale, conducând împreună cu dumneavoastră legăturile dintre RPDC și Rusia, care au perpetuat istoria luptei noastre comune.” Kim Jong Un își reafirmă și sprijinul pentru Moscova în războiul împotriva Ucrainei, afirmând că este convins că aliatul său va ieși victorios sub „conducerea înțeleaptă” a lui Vladimir Putin. Context: schimb de mesaje la nivel înalt și apropiere accelerată după 2022 Putin îi trimisese vineri o scrisoare lui Kim Jong Un cu ocazia celei de-a 81-a aniversări a eliberării Coreei de sub ocupația japoneză. În mesaj, liderul rus s-a declarat mulțumit că relația bilaterală a ajuns la un „nivel înalt, fără precedent, de parteneriat strategic cuprinzător”. Phenianul și Moscova s-au apropiat considerabil după declanșarea ofensivei ruse împotriva Ucrainei, în februarie 2022. Acuzațiile Kievului: posibile trupe suplimentare și rachete balistice nord-coreene Volodimir Zelenski l-a acuzat recent pe Kim Jong Un că se pregătește să trimită între 30.000 și 50.000 de soldați suplimentari pentru a sprijini forțele ruse, fără să precizeze sursa acestor cifre sau un calendar al desfășurării. Tot Zelenski a afirmat marți că Rusia a efectuat atacuri mortale cu rachete balistice nord-coreene. În acest context, liderul ucrainean a cerut Coreei de Sud să coopereze cu Kievul, inclusiv pe zona sistemelor de apărare antiaeriană, iar Seulul nu a oferit deocamdată un răspuns. [...]
Republica Moldova este tratată de Kremlin ca o piesă operațională pentru presiune asupra UE și NATO , printr-un amestec de influențare electorală, sabotaj informatic și pregătire paramilitară, potrivit unei investigații prezentate de HotNews , care citează The New York Times și Meduza. Miza, conform unor oficiali ai serviciilor secrete din trei țări citați de The New York Times, este ca Moldova să devină un punct de sprijin pentru acțiuni rusești atât împotriva Ucrainei, cât și a Occidentului. În aceeași logică, surse din servicii vestice de informații susțin că prioritatea principală a Kremlinului rămâne subjugarea Ucrainei, urmată de preluarea controlului asupra Republicii Moldova. Un element-cheie al scenariului descris este crearea unui coridor terestru prin sudul Ucrainei, care să lege Rusia de Moldova, idee pe care sursele citate afirmă că Vladimir Putin încă o are în vedere. Influențarea alegerilor: de la dezinformare la cumpărarea voturilor Investigația citată descrie operațiuni atribuite Rusiei pentru a influența alegerile parlamentare din Republica Moldova din septembrie 2025 și pentru a împiedica menținerea la putere a guvernării proeuropene. Printre acțiunile menționate se numără: campanii de dezinformare; atacuri cibernetice; cumpărarea voturilor; finanțarea unor rețele locale; pregătirea unor persoane pentru provocarea de tulburări în perioada electorală. Componenta financiară și rețelele locale: preoți și plăți țintite Potrivit The New York Times, preoți moldoveni ar fi fost aduși în Rusia și ar fi primit carduri emise de banca rusă Promsvyazbank . La întoarcerea în Republica Moldova, aceștia ar fi urmat să primească 1.000 de dolari (aprox. 4.600 lei) pentru a-i convinge pe enoriași să voteze împotriva referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană și împotriva politicilor pro-occidentale. Pregătire paramilitară în afara țării și în Rusia Investigația indică și o componentă paramilitară. În vara lui 2025 ar fi fost organizată în Serbia o tabără în care participanți – majoritatea cetățeni moldoveni – au fost instruiți să folosească arme, să străpungă cordoane ale poliției și să incendieze clădiri. Participanții ar fi primit câte 400 de dolari (aprox. 1.800 lei) pentru cursuri de trei-patru zile, iar instructorii ar fi avut legături cu GRU, serviciul rus de informații militare, potrivit surselor citate. Tabere similare ar fi funcționat în Bosnia și în apropierea Moscovei. Procurorii moldoveni au afirmat că peste 100 de tineri din Republica Moldova au participat la pregătirea din Rusia, unde ar fi învățat inclusiv să fabrice și să utilizeze materiale incendiare și dispozitive explozive improvizate și să opereze drone adaptate pentru transportarea explozibililor sau provocarea incendiilor. Reacția autorităților și limita victoriei politice Potrivit relatării, autoritățile moldovene ar fi intervenit înaintea votului: poliția a percheziționat sute de locuințe și a reținut persoane care se antrenaseră în tabere, iar specialiștii în securitate cibernetică – sprijiniți de aliați occidentali – ar fi respins atacurile informatice. În final, partidul proeuropean al președintei Maia Sandu și-ar fi păstrat majoritatea parlamentară. „Am câştigat bătălia, dar nu am câştigat războiul”, a declarat pentru The New York Times Mihai Lupaşcu, directorul Agenţiei pentru Securitate Cibernetică din Republica Moldova . În termeni practici, tabloul descris sugerează că riscul pentru Chișinău nu se reduce la un ciclu electoral, ci ține de capacitatea statului de a limita finanțarea rețelelor locale, de a contracara atacurile cibernetice și de a preveni escaladări cu componentă violentă, într-un context regional dominat de războiul din Ucraina. [...]
New South Wales va începe pe 2 noiembrie un program de răscumpărare a armelor, cu plăți de până la 1.000 de dolari australieni (aprox. 3.000 lei) per armă, ca parte a înăspririi regimului de deținere după atacul mortal de la Bondi Beach , relatează Al Jazeera . Programul va fi însoțit de verificări mai stricte pentru licențele de armă și de o „represiune” împotriva urii, a declarat duminică premierul Anthony Albanese , în intervenții televizate. Măsurile sunt prezentate ca parte a unui răspuns la nivel național după atacul armat din 14 decembrie 2025, la o celebrare de Hanuka pe plaja Bondi din Sydney, în care au murit 15 persoane. Un element sensibil al cazului este că armele folosite ar fi fost obținute legal, potrivit informațiilor din articol. În acest context, autoritățile încearcă să reducă numărul de arme aflate în circulație, într-o țară în care guvernul spune că anul trecut s-a atins un record de 4,1 milioane de arme deținute de civili, dintre care peste 1,1 milioane în New South Wales, cel mai populat stat australian. Cum va funcționa schema din New South Wales Conform detaliilor prezentate, schema de răscumpărare: începe la 2 noiembrie ; oferă până la 1.000 de dolari australieni (aprox. 3.000 lei) pentru fiecare pistol sau pușcă predată. Albanese a comparat situația actuală cu perioada de după masacrul de la Port Arthur din 1996 , care a dus la restricții ample privind armele automate și semiautomate și la un program major de răscumpărare. Premierul a spus că, deși australienii sunt „mândri” de legile privind armele, în prezent există mai multe arme în Australia decât la momentul măsurilor de după Port Arthur. Context: atacul de la Bondi și ancheta Atacul de la Bondi Beach este descris de poliție ca fiind comis de un duo tată–fiu și „inspirat de ISIL (ISIS)”. Suspectul supraviețuitor, Naveed Akram, 24 de ani, nu a depus încă pledoarii la mai multe capete de acuzare, inclusiv 15 acuzații de omor . Separat de schema de răscumpărare, statul New South Wales a introdus deja legi care limitează deținerea la maximum patru arme per persoană , potrivit aceleiași surse. Pentru context suplimentar, Al Jazeera a mai relatat anterior despre ziua de doliu pentru victime și despre controversele legate de măsurile post-Bondi . [...]
Modernizarea dronelor rusești cu motoare cu reacție ridică miza apărării antiaeriene a Ucrainei , prin creșterea vitezei și a șanselor de a evita interceptarea, potrivit Mediafax . Moscova ar dezvolta o versiune a dronei de atac BM-35 propulsată de un motor cu reacție, într-o adaptare la apariția dronelor interceptoare folosite de Kiev. Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , susține că Rusia a început deja să monteze motoare cu reacție pe dronele Shahed, utilizate pe scară largă în război. El afirmă că modificările nu vizează doar Shahed, ci și „UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) de atac de buget, cu rază medie”, într-o logică de creștere a eficienței loviturilor. „Inamicul montează motoare cu reacție nu doar pe drone de tip Shahed, ci și pe UAV-uri de atac de buget, cu rază medie.” Ce se schimbă operațional: viteză mai mare, interceptare mai dificilă Potrivit Ukrainska Pravda, versiunea BM-35 cu motor cu reacție ar putea depăși 217 mile pe oră (aproximativ 350 km/h) și ar avea o rază de acțiune de peste 200 de kilometri. În evaluarea unor oficiali militari ruși, viteza suplimentară ar ajuta drona să evite mai ușor dronele interceptoare ucrainene. În paralel, Rusia continuă tactica lansărilor în valuri a unor UAV-uri ieftine, menite să suprasolicite apărarea antiaeriană ucraineană, notează aceeași sursă. Context: intensificarea atacurilor cu drone și presiunea pe sistemele de apărare Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat 152 de drone în noaptea de vineri spre sâmbătă, dintre care 124 ar fi fost distruse. Atacurile au avut și victime: oficiali locali au declarat că un atac asupra unui bloc din Marhanets (sud-estul Ucrainei) a ucis un bebeluș de trei luni și a rănit alte 11 persoane. De cealaltă parte, oficialii ruși au anunțat un atac ucrainean de amploare asupra infrastructurii industriale din regiunea Samara, iar Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 598 de drone ucrainene deasupra a 19 regiuni, precum și deasupra Mării Negre, Mării Azov și Crimeei. În acest tablou, Ucraina avertizează că Rusia încearcă să profite de deficitul de sisteme antirachetă furnizate de Occident, iar Zelenski face presiuni pentru livrări suplimentare de rachete Patriot, considerate esențiale pentru apărarea antiaeriană. [...]
Ucraina spune că a lovit infrastructură-cheie pentru internetul satelitar rusesc potrivit news.ro , care relatează o informație transmisă de Reuters. Ținta ar fi inclus Centrul de rachete și activități spațiale Progress din regiunea Samara, despre care Kievul afirmă că participă la dezvoltarea rețelei rusești de internet prin satelit Rassvet, gândită ca alternativă la Starlink. Atacul ar fi vizat și un aerodrom militar din Rusia, într-o acțiune pe care Ucraina o încadrează în strategia de a lovi obiective aflate în adâncimea teritoriului rus pentru a reduce capacitatea militară a Moscovei. Ce spune Kievul despre ținte și mijloace Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că asupra centrului Progress, aflat la aproximativ 900 de kilometri de granița Ucrainei, ar fi fost lansate rachete de croazieră Flamingo. Zelenski a susținut că diminuarea „potențialului de război” al Rusiei trebuie făcută prin „pagube concrete” asupra unor obiective specifice. Potrivit lui Zelenski, aerodromul vizat găzduia avioane folosite în atacurile asupra Ucrainei. Lovituri „directe” și incendii, potrivit Statului Major ucrainean Statul Major al Ucrainei a afirmat că au fost înregistrate lovituri directe atât asupra aerodromului din regiunea Nijni Novgorod, cât și asupra centrului Progress din Samara, iar la ambele obiective ar fi izbucnit incendii. Conform Kievului, centrul din Samara produce rachete utilizate pentru lansarea sateliților rețelei Rassvet, pe care Rusia o dezvoltă ca alternativă la Starlink (sistemul companiei SpaceX) . În același context, este menționat că Starlink este folosit în Ucraina și a avut un rol important în comunicațiile de pe câmpul de luptă și în operațiunile cu drone. Publicația mai notează că Progress are un rol important în programele spațiale sovietic și rus și este implicat în producerea familiei de rachete Soyuz. Reacția Rusiei și limitele verificării independente Autoritățile ruse nu au confirmat atacul asupra aerodromului din Nijni Novgorod. În schimb, oficiali din regiunea Samara au anunțat că apărarea antiaeriană a respins un „atac masiv cu rachete” și că infrastructura industrială a suferit pagube localizate. Separat, Ministerul rus al Apărării a susținut că, în ultimele 24 de ore, forțele sale au lovit centre logistice și infrastructură energetică, de transport și de combustibil utilizate de armata ucraineană, precum și unități de asamblare a dronelor cu rază lungă de acțiune și a dronelor navale, plus un depozit de drone cu rază lungă de acțiune din regiunea Cernihiv. Reuters precizează că nu a putut verifica independent informațiile furnizate de cele două părți. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii logistice Wildberries riscă să amplifice blocajele din comerțul rusesc , după ce două centre majore din regiunea Moscovei au fost cuprinse de incendii în dimineața de 16 august, potrivit Kyiv Post . Miza depășește pagubele punctuale: Wildberries este prezentată ca o platformă de care depind zeci de mii de afaceri, iar perturbările ar afecta o parte relevantă din vânzările de retail din Rusia. Incendiul principal a izbucnit la complexul logistic Wildberries din satul Koledino, lângă Podolsk, după un atac cu drone raportat. Canalul de Telegram Astra a relatat că flăcările au cuprins facilitatea, descrisă drept cel mai mare depozit al companiei, cu o suprafață de peste 200.000 de metri pătrați. Astra a mai raportat un al doilea incendiu, la complexul logistic multimodal Severnoye Domodedovo, în Domodedovo. Efecte operaționale imediate: trafic aerian suspendat în jurul Moscovei Pe fondul atacului, primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a afirmat pe Telegram că apărarea antiaeriană ar fi interceptat 105 drone care se îndreptau spre oraș. El a spus că echipele de intervenție lucrează la locurile unde au căzut resturi, fără a oferi detalii despre pagube sau victime. În paralel, agenția federală rusă pentru transport aerian (Rosaviația) a anunțat suspendarea temporară a operațiunilor de zbor pe aeroporturile Vnukovo, Domodedovo și Jukovski. Context: o campanie susținută care combină drone și atacuri cibernetice Materialul plasează incendiile din 16 august într-o serie mai largă de lovituri asupra Wildberries. Publicația notează că, pe 28 iulie, a mai avut loc un incendiu la complexul logistic Koledino3Pl, în urma unui atac cu dronă. Separat, sunt menționate și atacuri cibernetice: în perioada 10–11 august, specialiști cibernetici ai Direcției Principale de Informații a Ucrainei (HUR) ar fi atacat infrastructura digitală a companiei. Potrivit „Cyber Corps” din cadrul HUR, operațiunea ar fi produs perturbări pe scară largă, inclusiv asupra canalului principal de relații cu clienții, a infrastructurii de plăți și a posibilității utilizatorilor de a finaliza tranzacții financiare. Dimensiunea pierderilor invocate și de ce contează pentru economie Kyiv Post citează estimări ale analiștilor Data Insight potrivit cărora, înainte de atacurile de duminică, Wildberries ar fi pierdut până la o treime din spațiul de depozitare (cel puțin 1,18 milioane de metri pătrați), iar bunurile distruse sau avariate ar fi fost evaluate la aproximativ 480 miliarde ruble (5,7 miliarde dolari, aprox. 25,7 miliarde lei). Publicația susține că aceste perturbări au afectat semnificativ zeci de mii de afaceri care depind de platformă, care ar reprezenta aproximativ 10% din vânzările de retail din Rusia. În ceea ce privește justificarea țintirii, Kyiv Post notează că autoritățile de la Kiev au declarat Wildberries o țintă militară legitimă, susținând că marketplace-ul ar vinde bunuri folosite de forțele armate ruse. Compania neagă că ar furniza armatei, însă publicația menționează că, la începutul lunii august, pe platformă ar fi fost disponibile produse cu utilizare duală, precum drone FPV și cabluri cu fibră optică. Incident separat: incendiu la Donețk, fără bilanț oficial Într-un eveniment distinct, explozii au fost raportate în seara de 15 august în Donețk (teritoriu ocupat), iar canalul Exilenova+ a afirmat că drone ar fi lovit centrul comercial Galaktika, declanșând un incendiu de amploare. Autoritățile de ocupație ruse nu au emis, potrivit sursei, un comunicat oficial privind consecințele sau eventuale victime. [...]
