Știri din categoria Apărare
Știri Apărare
China a lansat Hurricane 3000, armă cu microunde pentru neutralizarea dronelor la peste 3 km - tehnologie avansată pentru contracararea atacurilor cu roiuri de drone
China a prezentat Hurricane 3000, o armă anti-dronă cu microunde de mare putere , montată pe camion și capabilă să dezactiveze sau să distrugă drone la peste 3 kilometri, relatează BGR . Sistemul este poziționat ca o soluție pentru apărarea împotriva atacurilor cu roiuri de drone, într-un context în care dronele ieftine au devenit un instrument tot mai frecvent în conflictele moderne. Hurricane 3000 completează Hurricane 2000, o variantă similară cu rază de angajare de aproximativ 2 kilometri. În comparație, SUA au un sistem anti-dronă cu microunde de mare putere numit Leonidas, care, potrivit articolului, ar egala mai degrabă performanța Hurricane 2000 decât pe cea a noului model chinez. Miza economică și operațională a acestor sisteme este legată de raportul cost-eficiență în apărarea antiaeriană: doborârea dronelor cu interceptori și muniție dedicată poate deveni scumpă, mai ales când atacul implică multe ținte simultan. În plus, bruiajul (blocarea comunicațiilor radio dintre operator și dronă) nu funcționează în toate cazurile, deoarece unele drone pot fi conectate la operator prin cabluri de fibră optică, ceea ce le face mai greu de neutralizat prin mijloace electronice clasice. Cum funcționează, pe scurt, o armă cu microunde de mare putere (HPM): emite impulsuri de energie care pot suprasolicita electronica dronei, forțând-o să se prăbușească, iar la energii mai mari pot provoca și avarii fizice. Articolul notează că aceste sisteme folosesc o tehnologie comparabilă ca principiu cu cea a cuptoarelor cu microunde, dar la puteri mult mai ridicate, emițând impulsuri între 300 și 300.000 megaherți către țintă. Efortul Chinei în această direcție nu este nou. Publicația amintește că cercetarea pe HPM ar fi fost derulată de peste un deceniu, iar în 2017 Popular Science descria dezvoltarea unei arme suficient de compacte pentru a fi instalată pe vehicule terestre și aeronave. Mai recent, un material Reuters din septembrie 2025 menționa că China a expus la o paradă militară o gamă de sisteme anti-dronă, inclusiv arme HPM, fără a numi explicit modelele. În ceea ce privește Hurricane 3000, China ar fi detaliat instalația la începutul lunii ianuarie 2026, iar TechRadar indică faptul că sistemul este produs de Norinco. Potrivit articolului, compania susține că soluția se află „în avangarda” tehnologiei HPM, în China și la nivel internațional, și descrie o arhitectură orientată spre mobilitate și reacție rapidă. Elementele-cheie ale dezvoltării sistemelor anti-dronă, așa cum reies din descrierea Hurricane 3000, sunt: creșterea razei de angajare (peste 3 km pentru Hurricane 3000, față de circa 2 km pentru Hurricane 2000); neutralizarea fără muniție clasică, ceea ce ar reduce nevoia de reîncărcare și costurile pe angajare; integrarea senzorilor: radar pentru detectarea obiectelor aeriene și senzori optici pentru fixarea țintei; mobilitatea platformei (montaj pe camion), cu posibilă sursă proprie de energie și sistem de răcire; utilizarea în „straturi” de apărare, prin combinarea cu lasere și alte sisteme anti-dronă, pentru a crește eficiența împotriva atacurilor de tip roi. [...]
Discuțiile Germaniei despre o umbrelă nucleară comună vin pe fondul tensiunilor geopolitice actuale - nevoia de răspunsuri comune în NATO
Germania ia în calcul o umbrelă nucleară comună cu aliații europeni , într-un demers aflat încă la început, pe fondul tensiunilor transatlantice, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Cancelarul german Friedrich Merz a indicat că ideea ar urma să completeze aranjamentele de securitate existente cu Statele Unite, fără ca Berlinul să anunțe un calendar de decizie. În declarațiile sale, Merz a încadrat subiectul ca pe o chestiune de opțiuni strategice pentru securitatea europeană, dar a subliniat că discuțiile nu sunt suficient de mature pentru o hotărâre rapidă. „Știm că trebuie să luăm o serie de decizii strategice și de politică militară, dar acum nu este momentul potrivit”, a mai spus el. Contextul este sensibil pentru Germania, care are interdicție de a dezvolta o armă nucleară proprie în baza acordului „Patru Plus Doi” (încheiat pentru reunificarea din 1990) și a Tratatului de neproliferare nucleară, semnat în 1969. Merz a susținut însă că aceste obligații nu blochează discuții despre soluții comune cu partenerii europeni, inclusiv Marea Britanie și Franța, singurele puteri europene cu arme nucleare. În același timp, cancelarul a încercat să evite impresia unei rupturi de arhitectura NATO, afirmând că discuțiile despre o formulă europeană nu ar contrazice partajarea armelor nucleare cu SUA, un mecanism prin care aliații europeni participă la planificarea nucleară a NATO , fără a deține focoase. Dezbaterea se suprapune peste creșterea cheltuielilor militare în Europa și peste criticile venite dinspre administrația Trump privind nivelul contribuțiilor la apărare, într-un climat politic marcat de episoade de presiune asupra aliaților. Pe plan intern, tema capătă și o dimensiune industrial-tehnologică: șeful comisiei parlamentare de apărare, Thomas Roewekamp , a afirmat că Germania ar avea capacități tehnice care ar putea conta într-o inițiativă europeană comună, chiar dacă nu deține rachete sau focoase nucleare. Pentru securitatea europeană, miza imediată este dacă aceste discuții se vor transforma într-un cadru concret de descurajare (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea unei riposte), sau vor rămâne, cel puțin pe termen scurt, un semnal politic de consolidare a autonomiei strategice în interiorul alianțelor existente. [...]
Kaja Kallas respinge ideea unei armate europene separate - susține utilizarea structurilor militare naționale și NATO
Kaja Kallas respinge ideea unei armate europene separate, susținând utilizarea structurilor militare naționale și NATO , potrivit Agerpres . Șefa politicii externe a Uniunii Europene a declarat că nu poate concepe crearea unei armate distincte de către statele membre, în ciuda apelurilor recente pentru o forță europeană unificată. Aceste apeluri au inclus și propunerea comisarului european pentru apărare, Andrius Kubilius. Kallas a subliniat că majoritatea țărilor europene dețin deja armate naționale, iar 23 dintre acestea sunt parte a structurii NATO . Ea a evidențiat importanța menținerii unui lanț de comandă clar și simplu în domeniul militar , avertizând că structurile paralele ar putea complica acest aspect. Declarațiile sale au fost făcute înaintea unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe. În aceeași ordine de idei, șeful NATO, Mark Rutte , a respins la începutul săptămânii apelurile pentru o armată europeană separată. Aceste solicitări au apărut pe fondul îndoielilor legate de angajamentul președintelui american Donald Trump față de securitatea Europei, îndoieli amplificate de tensiunile recente legate de Groenlanda . Kallas și Rutte par să fie de acord că utilizarea structurilor existente este preferabilă creării unor noi entități militare. [...]
Elveția majorează cheltuielile pentru apărare cu 31 miliarde franci - finanțarea va veni din creșterea taxei pe vânzări timp de 10 ani
Elveția vrea să majoreze cheltuielile de apărare cu 31 mld. franci din 2028 , finanțând planul printr-o creștere temporară a taxei pe vânzări, potrivit Reuters . Guvernul de la Berna a anunțat că va ridica taxa pe vânzări cu 0,8 puncte procentuale pentru o perioadă de 10 ani, începând din 2028, pentru a susține un pachet mai amplu de cheltuieli în domeniul apărării și securității. Miza este accelerarea ritmului de finanțare militară într-o țară în care cheltuielile pentru armată nu sunt, în prezent, programate să ajungă la 1% din PIB decât în 2032. Consiliul Federal își justifică schimbarea de direcție prin deteriorarea mediului de securitate din Europa și din vecinătate, subliniind că mai multe state europene își consolidează capabilitățile. „Lumea a devenit mai volatilă și mai nesigură, iar ordinea internațională bazată pe dreptul internațional este sub presiune”, a transmis guvernul. Creșterea taxei pe vânzări este elementul central de finanțare al planului și are rolul de a asigura resurse predictibile pe un deceniu, într-un context în care autoritățile spun că planificarea financiară actuală nu mai reflectă scumpirea armamentului, alimentată de inflație și de cererea mai mare. Potrivit unui oficial din ministerul apărării citat de Reuters, noile alocări ar urma să ducă cheltuielile de apărare la aproximativ 1,3%–1,5% din PIB. Ministrul apărării, Martin Pfister, a indicat că prioritățile pe termen scurt vor fi recalibrate către amenințările considerate cele mai probabile, inclusiv contracararea mini-dronelor, investiții în tehnologia informației, întărirea protecției cibernetice și a recunoașterii electromagnetice. Planul include și consolidarea poliției și a protecției frontierelor, precum și capacitatea de a răspunde la amenințări la distanță și atacuri hibride. Proiectul trebuie să treacă de parlament și ar putea fi supus unui referendum anul viitor, a mai precizat guvernul. Separat, executivul vrea și o revizuire a legislației serviciilor de informații, care ar extinde mandatul acestora inclusiv pentru colectarea de date de la bănci și alți furnizori de servicii financiare, în cazuri de amenințări grave precum finanțarea terorismului sau spionajul. [...]
România și Germania pregătesc un memorandum militar - standardizare și cooperare pentru industria de apărare
Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța rolului SUA în apărarea Europei, în cadrul unei conferințe de presă comune cu cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit Biziday , Bolojan a afirmat că pacea și siguranța în România sunt asigurate de NATO, cu un rol determinant al Statelor Unite. Această declarație vine în contextul unei discuții despre capacitatea Europei de a se apăra fără sprijinul american. În cadrul conferinței, Bolojan a anunțat un memorandum între ministerele Apărării din România și Germania , destinat să întărească colaborarea militară dintre cele două țări. Acesta va viza standardizarea tehnicilor militare și întărirea cooperării în domeniul apărării. Cancelarul german Friedrich Merz a susținut că Europa devine mai capabilă să se apere singură, dar a recunoscut importanța alianțelor cu parteneri NATO, inclusiv SUA. Merz a menționat angajamentul țărilor UE de a crește investițiile în apărare, subliniind că Europa dorește să continue colaborarea cu partenerii americani. Bolojan a evidențiat și relațiile economice dintre România și Germania, subliniind că Germania este principalul partener economic al României, cu un comerț bilateral de peste 42 de miliarde de euro în 2024. El a discutat despre creșterea investițiilor în domenii strategice precum energie, industrie și apărare, folosind instrumente europene precum programul SAFE. În plus, premierul român a reiterat importanța stabilității în regiunea Mării Negre și a sprijinit eforturile pentru o pace durabilă în Ucraina . De asemenea, Bolojan a subliniat prioritatea strategică a Republicii Moldova pentru România și a exprimat dorința de a finaliza procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică anul acesta. [...]
Germania își adaptează logistica pentru un posibil atac rusesc asupra NATO - scenariu estimat la 2-3 ani
Germania se pregătește pentru un posibil atac rusesc asupra țărilor NATO , conform unui avertisment al generalului-locotenent Gerald Funke, șeful Comandamentului de Sprijin al Bundeswehr, citat de Biziday . Acesta a declarat că un astfel de scenariu ar putea avea loc în următorii 2-3 ani, iar Germania, fiind un membru cheie al Alianței, ar putea deveni un centru logistic crucial. Generalul Funke a subliniat că una dintre principalele provocări pentru NATO ar fi logistica, în special transportul zecilor de mii de soldați aliați către front. El a menționat riscurile asociate cu posibile sabotaje rusești, atacuri cibernetice și lovituri cu rachete sau drone, care ar putea avaria rutele principale. În acest context, Germania trebuie să mențină eficiența liniilor de aprovizionare și să aibă alternative pregătite în caz de blocaje. O altă problemă identificată de Funke este gestionarea numărului mare de răniți. Bundeswehr dispune de cinci spitale proprii, cu o capacitate de 1.800 de paturi, care ar putea fi rapid depășite. În colaborare cu Ministerul Federal al Sănătății, rețeaua de spitale civile a fost împărțită în patru secțiuni, pregătite pentru a primi răniți în situații de criză. Funke a atras atenția și asupra sistemului juridic german, care ar putea reprezenta un obstacol în luarea rapidă a deciziilor militare. Declararea „stării de urgență” sau „stării de război” necesită votul a două treimi din parlamentari, iar prezența extremiștilor pro-ruși în parlament ar putea complica acest proces. Comandamentul condus de Funke, creat în urma reorganizării forțelor armate germane, lucrează la modernizarea unui sistem de mobilizare a resurselor din perioada Războiului Rece. Acorduri cu operatorul feroviar național Deutsche Bahn au fost deja inițiate pentru a asigura transportul echipamentului militar în termen de trei zile de la notificare. Ministerul Apărării din Germania și-a exprimat îngrijorarea privind posibilitatea ca atacurile discrete ale Rusiei asupra infrastructurii germane să fie începutul unui conflict mai amplu, printr-un „război hibrid”. [...]
Rutte afirmă că Europa nu se poate apăra fără SUA - NATO solicită dublarea cheltuielilor militare
Europa nu se poate apăra fără sprijinul militar al SUA , a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte , potrivit AP . Rutte a subliniat că Europa ar trebui să își dubleze cheltuielile militare pentru a putea să se apere singură, în absența sprijinului american. În cadrul unei întâlniri cu parlamentarii europeni la Bruxelles, Rutte a afirmat că Europa și Statele Unite au nevoie una de cealaltă, subliniind că ideea unei apărări europene fără SUA este nerealistă. Această declarație vine în contextul unor tensiuni în cadrul NATO, cauzate de amenințările recente ale președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda, teritoriu semiautonom al Danemarcei, aliat NATO. De asemenea, Trump a amenințat cu impunerea de noi tarife asupra susținătorilor europeni ai Groenlandei, dar și-a retras ulterior amenințările după ce a fost atins un „cadru” de acord privind insula bogată în resurse minerale, cu ajutorul lui Rutte. Detaliile acestui acord rămân însă neclare. La summitul NATO de la Haga din iulie, aliații europeni, cu excepția Spaniei, și Canada au fost de acord cu cererea lui Trump de a investi un procent similar din produsul intern brut (PIB) în apărare ca și Statele Unite, în următorul deceniu. Aceștia s-au angajat să cheltuiască 3,5% din PIB pentru apărare și încă 1,5% pentru infrastructura de securitate, totalizând 5% din PIB până în 2035. „Dacă chiar vreți să mergeți pe cont propriu, uitați că puteți ajunge acolo cu 5%. Va fi 10%. Trebuie să vă dezvoltați propria capacitate nucleară. Asta costă miliarde și miliarde de euro,” a avertizat Rutte. Franța a condus apelurile pentru ca Europa să își dezvolte „autonomia strategică”, iar sprijinul pentru această poziție a crescut de când administrația Trump a avertizat anul trecut că prioritățile sale de securitate se află în altă parte și că europenii vor trebui să se descurce singuri. Rutte a subliniat că, fără Statele Unite, Europa ar pierde „garantul suprem al libertății noastre, care este umbrela nucleară a SUA”. [...]
NATO, în alertă după apropierea unui submarin nuclear rusesc de zona GIUK „Vladimir cel Mare”, monitorizat de forțele aliate în largul Islandei
Un submarin nuclear rusesc de tip strategic, „Vladimir cel Mare”, a fost detectat în apropierea zonei GIUK (Groenlanda–Islanda–Regatul Unit), fapt ce a declanșat o reacție de alertă în rândul forțelor NATO , potrivit Digi24 , care citează publicația britanică The Times. Alianța Nord-Atlantică a mobilizat unități navale din Marea Britanie și Statele Unite pentru a urmări îndeaproape deplasarea submarinului și pentru a limita accesul acestuia spre Atlanticul de Nord. Zona GIUK este considerată de experți o linie strategică esențială pentru apărarea colectivă a NATO . Această fâșie maritimă acționează ca un „filtru” pentru traficul naval care tranzitează între Marea Norvegiei și Oceanul Atlantic. Orice navă sau submarin rusesc care trece prin acest culoar poate avea acces direct la Coasta de Est a Statelor Unite sau la rutele navale dinspre și către Marea Mediterană. De aceea, orice prezență militară rusă aici este monitorizată cu atenție și tratată ca o amenințare potențială la adresa infrastructurii critice NATO. Submarinul a plecat din Peninsula Kola , un centru strategic pentru flota de nord a Rusiei. În orașul Gadjievo sunt staționate submarinele nucleare strategice, iar la Zapadnaia, aflată în apropiere, se află submarinele de atac. În plus, în regiunea Murmansk funcționează încă două baze navale, toate făcând parte din infrastructura maritimă ofensivă a Rusiei, sub comanda directă a Kremlinului. Această mișcare a submarinului „Vladimir cel Mare” este interpretată ca o nouă demonstrație de forță din partea Rusiei, într-un context geopolitic deja tensionat de conflictul din Ucraina și de reluarea curselor de intimidare militară în apropierea spațiului aliat. NATO tratează incidentul ca o provocare controlată, dar nu lipsită de riscuri, dat fiind că zona vizată are o importanță strategică dublă – atât militară, cât și economică, în contextul cablurilor de comunicații și rutelor maritime esențiale care leagă Europa de America de Nord. În trecut, Rusia a fost acuzată de sabotaje sau tentative de sabotaj în Marea Baltică asupra infrastructurii submarine. Un precedent care alimentează și mai mult preocupările legate de o posibilă acțiune similară în Atlanticul de Nord, mai ales în apropierea liniilor de comunicații transatlantice. Așadar, chiar dacă nu s-au raportat acțiuni ostile directe, simpla prezență a unui submarin nuclear în apropierea GIUK obligă NATO să rămână în alertă operațională maximă. [...]
Programul SAFE aduce proiecte de 9,5 miliarde euro pentru înzestrarea armatei române - impact semnificativ asupra capacității de apărare națională
Ministerul Apărării a obținut, prin mecanismul european de finanțare, investiții record pentru înzestrare, în condiții avantajoase pentru România , conform Digi24 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , a detaliat componenta de apărare inclusă în aplicația României pentru finanțare prin Programul SAFE, care include proiecte aprobate de CSAT și Parlament. Acestea vizează 21 de achiziții, dintre care 10 sunt realizate în comun cu alte state, și includ echipamente precum transportoare blindate, rachete Mistral, radare și sisteme de apărare antiaeriană. Programul SAFE, un mecanism european de finanțare, a permis României să acceseze fonduri semnificative pentru modernizarea apărării naționale. Ministrul Miruță a subliniat că aceste achiziții nu doar că vor relansa capacitățile industriale ale țării, dar vor crea și condițiile necesare pentru producția continuă de tehnologie militară avansată. "Eu cred că este important că am arătat că se poate. Într-un termen extraordinar de scurt, o echipă de oameni care a înțeles scopul a reușit să producă un proiect care a fost validat în integralitate de Comisia Europeană", a declarat ministrul Radu Miruță, subliniind importanța seriozității și eficienței în obținerea rezultatelor. Plan multianual de înzestrare Ministerul Apărării a elaborat un plan multianual de înzestrare, aprobat de CSAT și Parlament, care detaliază produsele ce vor fi achiziționate în următorii cinci ani. Acest plan permite României să utilizeze fondurile europene pentru a reduce costurile achizițiilor și a accelera implementarea proiectelor. Un aspect semnificativ al acestui plan este colaborarea internațională. România va achiziționa echipamente în comun cu alte state, ceea ce include contracte deja semnate cu Franța pentru rachetele Mistral și cu Germania pentru sisteme de apărare antiaeriană. Aceste parteneriate nu doar că optimizează costurile, dar și facilitează transferul de tehnologie și know-how către industria națională. Impactul asupra industriei naționale Unul dintre obiectivele principale ale Programului SAFE este revitalizarea industriei naționale de apărare. Ministrul Miruță a evidențiat că aceste proiecte vor dezmorți segmente importante ale industriei și vor crea oportunități pentru producția locală de echipamente militare. În plus, guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care stabilește criteriile pentru achizițiile de echipamente, asigurându-se că o parte semnificativă a producției va avea loc în România. Această măsură este menită să stimuleze economia locală și să creeze locuri de muncă în sectorul apărării. În concluzie, Programul SAFE reprezintă o oportunitate strategică pentru România de a-și moderniza forțele armate și de a-și consolida industria de apărare, beneficiind de finanțare europeană și colaborare internațională. [...]
Exercițiul de artilerie Dynamic Front 26 are loc în ianuarie-februarie 2026 - răspuns la realitățile conflictelor multidomeniu
Exercițiul Dynamic Front 26 include trageri reale la Poligonul Cincu , potrivit Biziday , în cadrul celui mai amplu exercițiu de artilerie al armatei SUA desfășurat în Europa. Activitățile au loc între 26 ianuarie și 13 februarie 2026 și reunesc Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE), Comandamentul Multidomeniu 56 – Europa, alături de aliați și parteneri NATO. MApN arată că exercițiul urmărește să consolideze cooperarea dintre forțele aliate, cu accent pe comandă și control, simulare și integrare multidomeniu (coordonarea operațiilor în mai multe „domenii” de luptă, precum terestru și aerian). În acest cadru, România are un rol operațional prin găzduirea secvențelor de instruire de la Poligonul Cincu, unde sunt planificate activități cu muniție reală, menite să crească interoperabilitatea și să susțină postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic. „Dynamic Front 26 pune un accent sporit pe comandă și control, simulare și integrare multidomeniu, reflectând realitățile conflictelor moderne, în care forțele trebuie să opereze la distanță, peste granițe naționale și în mai multe domenii, menținând viteza și precizia procesului decizional. Activitățile cu trageri reale sunt desfășurate în mai multe state aliate, România având un rol important prin găzduirea secvențelor de instruire din Poligonul Cincu, care contribuie direct la consolidarea interoperabilității aliate și la întărirea posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic”, subliniază MApN. Un moment-cheie pentru componenta din România este programat pe 9 februarie, când HQ MNC-SE, în cooperare cu Comandamentul Multidomeniu 56 – Europa, organizează un „Media Day” la Poligonul Cincu. Acolo sunt anunțate demonstrații cu trageri reale, secvențe de sprijin aerian apropiat (misiuni aeriene executate în proximitatea trupelor proprii) și o conferință de presă, cu participarea militarilor din SUA, România, Polonia și Franța. [...]
Northrop, Anduril și AeroVironment intră în jocul asiatic - Taiwan capătă rol strategic în dezvoltarea capabilităților AI de apărare ale SUA
Mai multe companii de top din industria apărării din SUA își intensifică parteneriatele cu Taiwan , în contextul consolidării apărării asimetrice a insulei în fața amenințărilor regionale, informează DIGITIMES . Potrivit directorului Institutului American din Taiwan (AIT), Raymond Greene , colaborarea are ca obiectiv combinarea inovației și cercetării americane cu expertiza taiwaneză în producție și hardware, în special în domenii precum apărarea antiaeriană, drone și muniție inteligentă. Parteneriate cheie între companii americane și instituții taiwaneze Mai multe acorduri au fost semnate recent, evidențiind direcția clară de cooperare tehnologică: Northrop Grumman a semnat un memorandum de înțelegere (MOU) cu NCSIST (National Chung-Shan Institute of Science and Technology) pentru modernizarea apărării antiaeriene și antibalistice, inclusiv îmbunătățirea sistemelor radar. Anduril și-a deschis un birou la Taipei și colaborează cu Taiwan pentru livrarea de muniție Altius-600M, dezvoltarea de torpile și drone Ghost-X, folosind componente fabricate local. AeroVironment a semnat un MOU cu NCSIST privind întreținerea sistemelor JUMP 20 și Switchblade, două platforme de muniție vagabondă cu utilizare în teatre de conflict moderne. Shield AI lucrează alături de compania taiwaneză AIDC (Aerospace Industrial Development Corporation) pentru dezvoltarea și producția locală a dronelor V-BAT, un sistem vertical de decolare și aterizare destinat recunoașterii și supravegherii. Context strategic și obiective pe termen lung Parteneriatele vin în sprijinul strategiei de apărare asimetrică a Taiwanului, bazată pe mobilitate, flexibilitate și tehnologie de ultimă generație, în locul unei confruntări frontale convenționale. Accentul este pus pe: Drone autonome și AI în supraveghere și atac, Muniție inteligentă și sisteme mobile de apărare, Producție locală scalabilă, cu scopul de a transforma Taiwanul într-un hub de producție pentru tehnologii de apărare în Asia. Aceste direcții au fost vizibile și în cadrul târgului TADTE (Taipei Aerospace & Defense Technology Exhibition), dar și la alte seminarii de profil organizate recent în Taiwan. Raymond Greene a subliniat că „această colaborare întărește nu doar apărarea Taiwanului, ci și capacitatea de inovare comună într-un mediu geopolitic complex”. [...]
Lovitură cu drone asupra unei rafinării din Krasnodar Krai, regiune vizată frecvent - continuă presiunea asupra exporturilor energetice ale Rusiei
Drone ucrainene ar fi lovit o rafinărie din regiunea Krasnodar potrivit The Kyiv Independent , care citează canale rusești de pe Telegram. Ținta ar fi fost o rafinărie din orașul Sloviansk-na-Kuban, atacul fiind raportat în noaptea de 26 ianuarie. Din perspectiva infrastructurii petroliere rusești, incidentul se înscrie într-o serie de lovituri în adâncime (atacuri la distanță mare de linia frontului) asupra instalațiilor industriale și logistice. Imagini și înregistrări video publicate de localnici pe rețele sociale ar arăta cerul luminat noaptea din direcția rafinăriei, însă publicația notează că nu a putut verifica independent informațiile, iar armata Ucrainei nu a comentat deocamdată. Autoritățile regionale ruse au susținut că resturi de dronă au căzut pe teritoriul „a două întreprinderi”, fără să precizeze tipul acestora. Oficialii au mai afirmat că o persoană a fost spitalizată cu răni care nu îi pun viața în pericol. Nu există, deocamdată, date clare despre amploarea pagubelor sau despre impactul operațional asupra rafinăriei, ceea ce face dificilă evaluarea efectelor asupra producției și fluxurilor de produse petroliere. Regiunea Krasnodar, aflată vizavi de Crimeea ocupată peste Strâmtoarea Kerci, este descrisă ca o țintă recurentă, pe fondul rolului său în lanțul energetic și logistic al Rusiei. Publicația amintește că, pe 22 ianuarie, drone ucrainene au lovit terminalul petrolier Tamanneftegaz, un atac confirmat de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. În acest context, loviturile repetate asupra rafinăriilor și terminalelor pot crește riscurile de întreruperi locale, de redistribuire a fluxurilor și de costuri suplimentare de securitate și reparații pentru infrastructura petrolieră rusă. [...]