Știri
Știri din categoria Politică
PSD ridică miza negocierilor pentru noul guvern, contestând public direcția economică a cabinetului Bolojan, după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului, potrivit Euronews. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a susținut că Ilie Bolojan a venit la Palatul Victoria „cu voturile PSD” și cu „un model economic care și-a dovedit falimentul”, argumentând că schimbarea direcției era necesară.
Grindeanu a legat justificarea moțiunii PSD-AUR de percepția publică asupra guvernării, invocând un procent de „80% dintre români” care ar considera că România merge într-o direcție greșită. În același timp, liderul PSD a transmis un mesaj politic direct către fostul premier: „nu se învârte lumea în jurul unui singur om”.
În interviul acordat Euronews România, Grindeanu a ironizat bilanțul reformelor din perioada în care PSD a făcut parte din guvern, susținând că măsurile prezentate drept reforme au fost, de fapt, reduceri de personal.
„În acest 11 luni noi am vorbit doar la nivel declarativ de reforme. Ce reforme au fost? (...) Aia nu a fost reformă. Aia a fost concediere colectivă.”
El a dat ca exemplu reduceri de angajați în administrație și a afirmat că o scădere a numărului de posturi, inclusiv la Camera Deputaților, ar trebui încadrată ca „concediere”, nu ca reformă.
Grindeanu a conturat și o definiție alternativă a reformei administrative, indicând comasarea unităților administrativ-teritoriale (UAT) și digitalizarea ca direcții care ar trebui urmărite. În viziunea sa, reforma ar trebui să însemne costuri mai mici, dar fără degradarea serviciilor publice.
„Reforma este digitalizare. Reforma înseamnă costuri mai puțin, e adevărat, dar serviciile publice să rămână la același nivel sau chiar un nivel sporit.”
Pe fondul discuțiilor despre formarea unui nou guvern, Grindeanu a exclus posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie desemnat din nou premier, invocând o interpretare legată de decizia Curții Constituționale după căderea unui guvern prin moțiune.
„Conform CCR, acest lucru nu se mai poate. (...) Este exclus.”
Întrebat ce politician din PNL ar prefera la conducerea guvernului, liderul PSD a evitat nominalizările, argumentând că ar face „un deserviciu” celor menționați și că PSD nu ar trebui să „facă ordine” în partidele partenere sau rivale, așa cum nici invers nu ar accepta.
Recomandate
PNL lasă deschisă ușa unei reveniri la guvernare, condiționând decizia de capacitatea PSD de a propune o soluție la criza politică , potrivit Libertatea . Ilie Bolojan, premier demis prin moțiune de cenzură și lider al liberalilor, a spus pe 6 mai, la Antena 1, că deși PNL a votat intern să meargă în opoziție, „trebuie văzut ce este de făcut” dacă PSD „recunoaște că nu are soluție”, invocând nevoia ca România să nu rămână fără un guvern funcțional. Declarația are relevanță directă pentru stabilitatea guvernării și, implicit, pentru predictibilitatea deciziilor publice, în condițiile în care PNL își nuanțează poziția la doar o zi după votul intern pentru opoziție, pe fondul unei crize declanșate de moțiunea PSD-AUR care a răsturnat Guvernul Bolojan. Condițiile puse de Bolojan și mesajul către PSD Bolojan a afirmat că PSD trebuie „să-și asume răspunderea” pentru criza creată și fie să vină cu o soluție, fie să admită că nu o are. În acest context, a sugerat că PNL ar putea reevalua poziția, subliniind că partidul nu „abandonează”. În același timp, liderul PNL a indicat că o eventuală revenire la guvernare nu ar putea avea loc „în orice condiții”, invocând lipsa de încredere în parteneri. El a folosit o comparație cu un asociat într-o firmă privată care „lucrează pe la spate”, pentru a argumenta că refacerea unei formule de guvernare depinde de existența unor parteneri credibili. PNL, împărțit între opoziție și negocieri Potrivit stenogramelor din ședința PNL de la Parlament, publicate de Libertatea, în partid există opinii divergente între rămânerea în opoziție și revenirea la guvernare alături de PSD. În ședință, prim-vicepreședintele Cătălin Predoiu a ridicat problema dificultății opoziției, iar aceeași poziție ar fi fost susținută și de alți doi prim-vicepreședinți, Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea. Contextul imediat: moțiunea, votul și pașii președintelui Parlamentul l-a demis pe Ilie Bolojan pe 5 mai, prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR , iar odată cu el a căzut întregul Guvern, după 11 luni de la învestire. În plen au fost 281 de voturi pentru moțiune, același număr cu cel din octombrie 2021, când a fost demis premierul Florin Cîțu. După câteva ore, președintele Nicușor Dan a declarat că „vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil” și că va începe cu discuții informale, urmate de consultări formale, după ce „opțiunile se vor cristaliza”. [...]
PSD cere o ieșire rapidă din criza politică, dar evită să spună ce formulă de guvernare susține , iar disputa cu PNL se mută pe tema „blocajelor” din negocieri, potrivit Mediafax . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat în emisiunea „Ai aflat!”, moderată de Ionuț Cristache, că social-democrații susțin o soluție rapidă pentru depășirea impasului, „indiferent de formula” care va rezulta din consultările dintre partide. În același timp, liderul PSD a susținut că PSD „nu a impus condiții” în negocieri și a indicat alte formațiuni drept responsabile pentru blocaj. „PSD-ul este susținătorul unei rezolvări rapide. Alții au impus, noi n-am impus.” Întrebat ce înseamnă concret „soluția rapidă”, Grindeanu nu a indicat explicit o variantă de guvernare, dar a spus că impasul ar fi fost generat de „îngrădiri” stabilite de ceilalți actori politici. „Unii au impus și au făcut anumite îngrădiri care duc la blocaj. Ei ar trebui să fie cei care răspund cum văd acest viitor.” Miza: cine își asumă deblocarea negocierilor În contextul reacțiilor din PNL după votul moțiunii, Grindeanu a afirmat că deciziile luate imediat după rezultat au fost „la emoție”, sub presiunea scorului din Parlament. El a menționat că moțiunea a trecut cu 281 de voturi, despre care a spus că ar reprezenta cel mai mare număr de voturi care a dus la aprobarea unei moțiuni. „Lucrurile ieri au fost și decizii luate la emoție, sub presiune, sub acel scor copleșitor de la moțiune.” Atac direct la Ilie Bolojan În același dialog, liderul PSD l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi principalul obstacol în formarea unei soluții politice. „Din punctul meu de vedere, este cel care blochează în acest moment absolut tot. Ceea ce nu e normal.” Grindeanu a mai spus că tentative similare de concentrare a influenței politice „nu au avut o finalitate bună pentru România și pentru români”, fără a detalia la ce episoade se referă. Ce urmează Din declarațiile citate de Mediafax nu rezultă ce formulă de guvernare ar susține PSD sau ce condiții ar accepta în mod concret. Mesajul central rămâne presiunea publică pentru o închidere rapidă a negocierilor, concomitent cu transferul responsabilității pentru blocaj către ceilalți actori politici, în special către liderul PNL Ilie Bolojan. [...]
PSD încearcă să refacă rapid o majoritate pro-europeană, mizând că refuzul PNL de a reveni la guvernare este temporar , după căderea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură . Claudiu Manda , secretar general al PSD, susține, potrivit Antena 3 , că PSD are ca „primă opțiune” refacerea coaliției cu PNL, USR și UDMR, dar cu un alt premier. Manda a catalogat decizia PNL de a intra în opoziție drept una luată „la cald” și a indicat că social-democrații așteaptă ca liberalii „să se liniștească”, invocând precedente politice în care poziții ferme au fost ulterior schimbate. El a spus că, pentru „restul de un an de zile”, prima variantă ar fi ca PNL să vină cu o propunere pentru a continua guvernarea. Miza: evitarea unui blocaj politic după moțiune Contextul imediat este că guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, care a trecut cu 281 de voturi, în urma unei alianțe parlamentare PSD–AUR, conform relatării. În acest cadru, PSD încearcă să împingă negocierile spre o formulă de majoritate „pro-europeană”, în locul unor soluții de tip guvern minoritar sau aranjamente punctuale. Manda a respins explicit ideea unui „guvern de avarie” sprijinit de UDMR și minoritățile naționale, afirmând că PSD vede doar două scenarii: refacerea unei majorități pro-europene în Parlament, cu un alt premier; intrarea PSD în opoziție. Premierul, punctul de fricțiune În ipoteza în care PSD ar urma să dea premierul, Manda a spus că partidul nu „fuge” de această responsabilitate și că propunerea ar fi Sorin Grindeanu. În același timp, întrebat ce premier ar prefera PSD din partea PNL, Manda a indicat că social-democrații vor un premier „de dialog”, care să țină cont de „nevoile românilor” și de faptul că în guvern ar exista „aproape jumătate de susținere” din partea unui partid de stânga. PNL și USR își mențin refuzul PNL a votat, marți seară, intrarea în opoziție și menținerea rezoluției prin care exclude o nouă coaliție cu PSD, după ce guvernul a fost demis. Ilie Bolojan a declarat că decizia confirmă că PNL este „un partid cu demnitate” și a vorbit despre construirea „unui pol de modernizare”. Potrivit informațiilor prezentate, decizia din conducerea PNL ar fi fost luată după o ședință de patru ore, cu 50 de voturi pentru și 4 abțineri, „potrivit surselor din partid”. Și USR a anunțat că își menține decizia de a nu mai forma o majoritate guvernamentală cu PSD. Dominic Fritz a comunicat că partidul va propune PNL un acord politic pentru coordonarea pașilor următori și că a fost mandatat să poarte discuții cu Ilie Bolojan. Ce urmează Din informațiile disponibile, PSD condiționează reluarea formulei de guvernare de schimbarea premierului, în timp ce PNL și USR își reafirmă public trecerea în opoziție. Rămâne neclar, pe baza datelor din material, dacă și când ar putea începe negocieri efective pentru o nouă majoritate și cine ar avea mandatul formal de a propune o soluție de guvernare. [...]
PSD exclude intrarea sau susținerea unui guvern minoritar , ceea ce îngustează opțiunile de formare rapidă a unei majorități după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul transmis de Sorin Grindeanu vine în contextul discuțiilor de la Palatul Cotroceni despre o posibilă soluție PSD–UDMR în formulă minoritară, ca ieșire din criza politică. Grindeanu a spus, într-un interviu la Euronews, că social-democrații nu acceptă nici varianta de a fi parte dintr-un guvern minoritar, nici pe cea de a-l sprijini din Parlament. „Nu. Am exclus această variantă. Nu doar să fie parte a unui guvern minoritar PSD, nici măcar varianta prin care PSD susține un guvern minoritar nu este una pe care în acest moment să o acceptăm”. Ce înseamnă poziția PSD pentru negocierile de la Cotroceni Refuzul PSD de a intra sau de a susține un executiv minoritar reduce spațiul de manevră pentru o soluție rapidă de guvernare, în condițiile în care, potrivit informațiilor prezentate, varianta refacerii coaliției PSD–PNL–USR–UDMR „pare tot mai improbabilă”. În același timp, articolul notează că liderii PSD nu au discutat încă cu președintele Nicușor Dan. Președintele a început „de astăzi” discuții informale la Cotroceni cu liderii partidelor din fosta coaliție, primul interlocutor fiind președintele USR, Dominic Fritz, potrivit informațiilor Antena 3. „Avem un plan”: mesaj intern și condiții mai stricte Într-o ședință a Biroului Politic Național al PSD, care a durat 15 minute, Grindeanu le-a cerut colegilor „răbdare”, invocând existența unui plan, potrivit surselor Antena 3. El a indicat și direcția politică urmărită: un guvern „pro-european” și condiții „mai stricte”. „Aveţi răbdare, avem un plan! Avem toate opţiunile pe masă. PSD îşi doreşte să guverneze, dar vrem să facem un guvern pro-european. De zilele următoare trebuie sa începem să lucram la nişte politici publice, soluţiile PSD-ului. Noi trebuie să fim maturul din încăpere. De aceasta dată să avem condiţii mai stricte”. Poziții în PSD și la UDMR, pe fondul crizei politice În PSD, Claudiu Manda (numărul 2 în partid) a declarat că, dacă se cere ca PSD să dea premierul, partidul nu „fuge” de această obligație și că numele propus este Sorin Grindeanu. Tot Manda a spus că liberalii ar trebui să se „liniștească”, apreciind că decizia lor de a intra în opoziție a fost luată „la cald”. UDMR nu ar dori, la rândul său, un guvern minoritar: Kelemen Hunor a declarat că ar trebui refăcută vechea coaliție în jurul unui premier „responsabil”, capabil să coaguleze o majoritate, dar care să nu fie un „rival” pentru liderii PNL și PSD. Contextul imediat este demiterea Guvernului Bolojan, după ce Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. În articol se mai arată că PSD a anunțat că vrea să rămână la guvernare și să refacă fosta coaliție, „poate ajustată”, inclusiv cu un alt premier de la PSD, în timp ce PNL și USR au transmis că nu mai vor o nouă alianță cu PSD, iar liberalii au anunțat chiar trecerea în opoziție. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că nu a mai discutat cu președintele Nicușor Dan după moțiunea de cenzură , iar următorul pas instituțional rămâne convocarea consultărilor de la Cotroceni, esențiale pentru deblocarea crizei guvernamentale, potrivit Mediafax . Bolojan a afirmat că ultima discuție cu șeful statului a avut loc înaintea moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului și că, de atunci, nu a mai existat un contact direct. În același timp, el a indicat că urmează consultări în zilele următoare, fără să poată preciza o dată, întrucât nu a primit încă o convocare oficială. „Am vorbit cu dânsul înainte de moțiunea de cenzură și cu siguranță vor fi consultările în zilele următoare și vom discuta. De la moțiune până în momentul de față nu am discutat cu dânsul.” De ce contează: consultările de la Cotroceni, următoarea etapă pentru formarea unei majorități În lipsa unei comunicări post-moțiune între premierul interimar și președinte, calendarul consultărilor devine reperul imediat pentru clarificarea pașilor politici care urmează după căderea Guvernului. Bolojan a spus doar că „înțelege” că aceste discuții vor avea loc în zilele următoare, dar a subliniat că nu are, deocamdată, o confirmare formală. Poziționarea PNL după moțiune Bolojan a comentat și decizia conducerii PNL de a merge în opoziție, susținând că PSD ar fi provocat „în mod iresponsabil” criza politică. Totodată, el a afirmat că a avertizat de două ori PSD în legătură cu inițierea moțiunii de cenzură, pe care a descris-o drept un demers cu efecte politice negative. În material este menționată și o relatare Agerpres, care notează că Bolojan a făcut declarațiile la Antena 1 și a vorbit, în acest context, despre consecințele intrării PNL în opoziție, inclusiv pierderea funcțiilor ocupate prin numiri politice. [...]
Moțiunea care a dărâmat guvernul Bolojan riscă să accelereze reconfigurarea opoziției , prin întărirea AUR și prin reapariția, cu șanse mai mari, a scenariului unui nou partid „reformist” în jurul lui Ilie Bolojan , potrivit unei analize HotNews . Moțiunea a trecut cu 281 de voturi împotriva guvernului, egalând recordul căderii guvernului Cîțu (2021). Miza imediată nu este doar cine a câștigat o bătălie parlamentară, ci cum se redistribuie puterea politică în următoarele luni: PNL poate ajunge în opoziție sub o conducere consolidată a lui Bolojan, iar AUR își poate întări poziția de principal pol de opoziție, pe fondul slăbirii PSD. PNL, între opoziție și o posibilă ruptură Analiza susține că Ilie Bolojan ar putea ieși întărit politic din demitere, dacă PNL rămâne unit în jurul lui. În acest scenariu, ar fi primul lider al partidului din ultimul deceniu care nu este „sacrificat” rapid de propriul partid, ceea ce ar complica planurile PSD. În interiorul PNL, HotNews descrie două direcții posibile: dacă pleacă o parte dintre liberalii apropiați de PSD, iar PNL ajunge în opoziție, autoritatea lui Bolojan ar crește; dacă devine majoritară facțiunea care vrea continuarea colaborării cu PSD fără Bolojan, acesta ar putea fi marginalizat din nou. Publicația argumentează însă că o eventuală marginalizare ar putea funcționa ca o legitimare a lui Bolojan ca lider al unei mișcări „reformiste”, iar ideea înființării unui nou partid „relevant liberal” nu mai pare „o fantezie”. Sunt menționate și variante analizate „imediat după moțiune” de jurnalistul Cristian Andrei, cu trimitere la un material separat: HotNews . Seara, conducerea PNL și-a afirmat susținerea pentru varianta „liberalii merg în opoziție”, într-un alt material HotNews: HotNews . Analiza notează însă că aceasta ar fi doar „prima consultare” și că pot apărea schimbări. AUR, beneficiarul direct al crizei: „a dispărut cordonul sanitar” Al doilea câștigător indicat de HotNews este AUR, pe fondul relaxării izolării politice („cordonul sanitar”). Publicația afirmă că excluderea AUR din scenariile de putere ar fi fost abandonată de o plajă mai largă de actori, de la președintele Nicușor Dan până la liderul PSD Sorin Grindeanu, ceea ce ar consolida AUR ca „singur partid de opoziție cu perspective de creștere”. În paralel, analiza plasează PSD într-un „cel mai prost moment” din istoria sa recentă, cu o scădere puternică de electorat între 2016 și 2024, în timp ce AUR ar fi crescut accelerat între 2020 și 2024. O parte semnificativă din voturile pierdute de PSD ar fi migrat către AUR și ar fi rămas acolo, pe fondul guvernării PSD alături de PNL. De ce contează pentru mediul economic: controlul resurselor și stabilitatea deciziei Dincolo de jocul politic, analiza leagă moțiunea de miza controlului asupra instituțiilor și companiilor de stat. HotNews susține că demiterea a venit într-un moment în care „pe lista lui Bolojan urmau să intre companiile/instituțiile/autoritățile care asigură influența PSD”, iar „rămânerea la butoane” ar fi vitală pentru accesul elitei politico-economice la resurse. În această logică, o eventuală trecere a PSD în opoziție ar putea accelera pierderi către AUR, în timp ce menținerea influenței la guvernare ar permite gestionarea acestor pierderi, fără a le elimina. Rolul președintelui Nicușor Dan, încă neclar Analiza mai notează că președintele Nicușor Dan și-a nemulțumit o parte dintre susținători prin refuzul de a se poziționa și de a explica „măcar cum vede ce se întâmplă”, invocând rolul constituțional de mediator. HotNews citează din motivări ale Curții Constituționale potrivit cărora președintele poate exprima opinii și critici fără ca acest lucru să fie contrar Constituției, dar fără efect juridic direct. Întrebarea „ce va face Nicușor Dan” rămâne deschisă în analiză, cu ideea că răspunsul ar urma să apară „repede”, chiar dacă „repede” poate însemna altceva la Cotroceni. [...]
