Știri din categoria Politică & Externe
Știri Politică & Externe
Politica industrială a UE adoptă modelul Chinei cu cerințe stricte pentru companiile străine - risc de descurajare a investitorilor în Europa
Comisia Europeană pregătește reguli mai dure pentru investitorii străini , într-o schimbare de direcție care ar putea ridica bariere suplimentare la intrarea pe piața UE, potrivit POLITICO . Miza este Industrial Accelerator Act (IAA), un proiect de regulament asociat comisarului pentru industrie Stéphane Séjourné , care ar introduce cerințe de tip „model China” pentru companiile din afara Uniunii, cu potențial de a descuraja investițiile directe străine în sectoare considerate strategice. În forma de proiect citată de publicație, IAA ar condiționa accesul investitorilor străini la anumite domenii de asocierea cu firme europene și de acceptarea unor constrângeri privind controlul și transferul de tehnologie. Un prag de peste 100 de milioane de euro pentru investiții în „sectoare strategice emergente” ar declanșa o verificare obligatorie de către autorități, iar investitorii din afara UE nu ar putea deține mai mult de 49% dintr-o companie europeană activă în aceste industrii. În plus, proiectul indică obligații de localizare: 50% din produsele manufacturate ar trebui aprovizionate din interiorul blocului comunitar. Pentru investitorii străini, pachetul combină trei tipuri de risc: incertitudine de reglementare (prin extinderea verificărilor), limitarea controlului (prin plafonul de 49%) și condiționări operaționale (parteneriate obligatorii, cheltuieli minime de cercetare-dezvoltare în UE și reguli de aprovizionare). Avocați și analiști citați de POLITICO avertizează că implementarea va fi dificilă și vulnerabilă la contestări, inclusiv pe fondul contradicției cu mesajul tradițional al UE privind piețele deschise. „Dacă ai o problemă structurală de creștere, ar trebui să te gândești de două ori înainte să adaugi birocrație”, a spus Andreas von Bonin , partener pe concurență la Freshfields, la Bruxelles. Documentul urmărește, potrivit proiectului menționat, creșterea ponderii producției industriale la cel puțin 20% din valoarea adăugată brută a UE până în 2030, de la 14,3% în 2020. Totuși, tocmai instrumentele alese pot schimba calculul economic al investitorilor: obligația de a împărți „know-how”-ul (cunoștințe tehnice) în cadrul asocierilor și păstrarea drepturilor de proprietate intelectuală în mâinile companiilor europene reduc atractivitatea investiției pentru grupurile care vin cu tehnologie și capital, mai ales dacă piața UE nu oferă un avantaj comparabil cu cel pe care l-a avut China în anii de expansiune. Pe termen scurt, incertitudinea rămâne ridicată: Comisia Europeană a amânat publicarea proiectului pentru 25 februarie 2026 , ceea ce înseamnă că prevederile se pot modifica. În paralel, există și o dimensiune politică internă: POLITICO descrie tensiuni între direcția pentru piață internă (DG GROW) și departamentul de comerț al Comisiei, pe fondul dezbaterii despre cine controlează regulile de verificare a investițiilor. Pentru investitorii străini, această combinație de reguli mai stricte și proces decizional încă fluid poate însemna costuri mai mari de conformare și un risc sporit ca proiecte planificate să fie amânate sau redimensionate. [...]
SUA anunță o posibilă întrevedere Putin-Zelenski – miza: sfârșitul războiului
„Suntem foarte aproape de o întâlnire Putin-Zelenski” – Statele Unite susțin că negocierile dintre Rusia și Ucraina se apropie de o discuție la vârf . Oficiali americani au confirmat pentru publicația Axios că există progrese semnificative în dialogul dintre cele două părți, susținute de o întâlnire recentă desfășurată la Abu Dhabi. Evenimentul, care a durat peste trei ore, a fost mediat de Statele Unite și s-a concentrat pe teme sensibile precum statutul regiunii Donbas, siguranța centralei nucleare de la Zaporojie și mecanismele de prevenire a reluării conflictului. Atmosfera negocierilor a fost descrisă ca fiind constructivă și chiar prietenoasă , iar delegațiile au arătat disponibilitate reală pentru compromis. Potrivit unei surse citate de Axios, „Rusia și Ucraina păreau a fi de aceeași parte a mesei”, încercând să înțeleagă pozițiile celuilalt pentru a ajunge la o soluție reciproc acceptabilă. Ce s-a discutat concret: Regiunea Donbas : s-a abordat problema controlului teritorial, însă fără ca părțile să se evite pe subiect. Centrala de la Zaporojie : s-a discutat modul de gestionare sigură a instalației nucleare. Garanții de securitate : s-a pus accent pe evitarea reluării ostilităților după un posibil acord de pace. Următoarea rundă de negocieri trilaterale este programată pentru 1 februarie , tot în Abu Dhabi. Dacă și această întâlnire va înregistra noi pași înainte, este posibil ca liderii celor două țări să se întâlnească în mod direct, fie la Moscova, fie la Kiev. Oficialii americani sugerează că aceste întrevederi ar trebui să aibă loc înainte ca Vladimir Putin și Volodimir Zelenski să stea față în față. Președintele ucrainean a calificat discuțiile drept „constructive” , iar Kievul a transmis că urmează ca rezultatele să fie raportate în capitalele celor două țări pentru coordonarea pașilor următori. Mediatorii americani consideră că, deși obstacolele rămân semnificative, tonul acestor discuții ar putea marca un punct de cotitură în direcția unei soluții pașnice. Deși nu există o dată oficială anunțată pentru o întâlnire la nivel de lideri, semnalele recente sugerează că o asemenea întrevedere ar putea avea loc în curând, dacă dinamica pozitivă a negocierilor continuă. În acest moment, nu este clar dacă discuția se va desfășura pe teren neutru sau într-una dintre capitalele celor două state aflate în conflict. Pentru prima dată în ultimii doi ani, reprezentanții ruși și ucraineni au demonstrat în mod clar că sunt deschiși unor compromisuri reale , iar prezența mediatorului american pare să fi avut un rol decisiv în crearea unui climat de încredere. [...]
Președinta interimară a Venezuelei cere SUA să nu se amestece în politica internă - Declarația vine în contextul tensiunilor diplomatice cu Washingtonul
Delcy Rodriguez le-a cerut SUA să nu se amestece în politica Venezuelei , potrivit Digi24 , într-o declarație făcută duminică, pe fondul tensiunilor diplomatice cu Washingtonul și al mesajelor publice ale președintelui american Donald Trump privind intenția de a „dicta” deciziile de la Caracas. Rodriguez a formulat poziția ca un refuz explicit al influenței externe asupra deciziilor interne, într-un mesaj adresat lucrătorilor din industria petrolieră din statul Anzoategui. > „Gata cu ordinele Washingtonului către politicienii venezueleni! Politica venezueleană trebuie să rezolve divergenţele şi conflictele noastre interne. Gata cu puterile străine!”, a declarat Rodriguez, conform relatării citate de Digi24. Contextul imediat al acestei poziționări este instalarea ei ca șefă interimară a statului la 5 ianuarie, după capturarea președintelui socialist Nicolás Maduro de către Statele Unite, într-o operațiune militară la Caracas, relatează AFP, preluată de Digi24. În urma acelui episod, Trump a anunțat că Washingtonul intenționează să „dicteze” deciziile Venezuelei „până la noi ordine”, ceea ce a amplificat percepția de presiune directă asupra conducerii de la Caracas. În același timp, Digi24 notează că, „sub presiunea americană”, Rodriguez a semnat acorduri petroliere cu Statele Unite, a inițiat o reformă legislativă care include o lege privind hidrocarburile, a eliberat prizonieri politici și a făcut apel la acorduri cu opoziția. Săptămâna trecută, Casa Albă a anunțat, fără a indica o dată, că dorește să o invite pe Rodriguez în Statele Unite, după o convorbire telefonică între Trump și aceasta și după declarații elogioase ale președintelui american la adresa ei, mai consemnează Digi24. [...]
Northrop, Anduril și AeroVironment intră în jocul asiatic - Taiwan capătă rol strategic în dezvoltarea capabilităților AI de apărare ale SUA
Mai multe companii de top din industria apărării din SUA își intensifică parteneriatele cu Taiwan , în contextul consolidării apărării asimetrice a insulei în fața amenințărilor regionale, informează DIGITIMES . Potrivit directorului Institutului American din Taiwan (AIT), Raymond Greene , colaborarea are ca obiectiv combinarea inovației și cercetării americane cu expertiza taiwaneză în producție și hardware, în special în domenii precum apărarea antiaeriană, drone și muniție inteligentă. Parteneriate cheie între companii americane și instituții taiwaneze Mai multe acorduri au fost semnate recent, evidențiind direcția clară de cooperare tehnologică: Northrop Grumman a semnat un memorandum de înțelegere (MOU) cu NCSIST (National Chung-Shan Institute of Science and Technology) pentru modernizarea apărării antiaeriene și antibalistice, inclusiv îmbunătățirea sistemelor radar. Anduril și-a deschis un birou la Taipei și colaborează cu Taiwan pentru livrarea de muniție Altius-600M, dezvoltarea de torpile și drone Ghost-X, folosind componente fabricate local. AeroVironment a semnat un MOU cu NCSIST privind întreținerea sistemelor JUMP 20 și Switchblade, două platforme de muniție vagabondă cu utilizare în teatre de conflict moderne. Shield AI lucrează alături de compania taiwaneză AIDC (Aerospace Industrial Development Corporation) pentru dezvoltarea și producția locală a dronelor V-BAT, un sistem vertical de decolare și aterizare destinat recunoașterii și supravegherii. Context strategic și obiective pe termen lung Parteneriatele vin în sprijinul strategiei de apărare asimetrică a Taiwanului, bazată pe mobilitate, flexibilitate și tehnologie de ultimă generație, în locul unei confruntări frontale convenționale. Accentul este pus pe: Drone autonome și AI în supraveghere și atac, Muniție inteligentă și sisteme mobile de apărare, Producție locală scalabilă, cu scopul de a transforma Taiwanul într-un hub de producție pentru tehnologii de apărare în Asia. Aceste direcții au fost vizibile și în cadrul târgului TADTE (Taipei Aerospace & Defense Technology Exhibition), dar și la alte seminarii de profil organizate recent în Taiwan. Raymond Greene a subliniat că „această colaborare întărește nu doar apărarea Taiwanului, ci și capacitatea de inovare comună într-un mediu geopolitic complex”. [...]
Zelenski spune că acordul SUA de garanții pentru Ucraina e gata de semnare - urmează data și ratificarea în Congres
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că un acord de securitate cu Statele Unite este „100% pregătit” pentru semnare , informează The Washington Times . Acest anunț a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă comune cu președinții Lituaniei și Poloniei, desfășurată la Vilnius, Lituania, pe 25 ianuarie 2026. Zelenski a precizat că Ucraina așteaptă ca partenerii săi să stabilească o dată pentru semnarea documentului, după care acesta va fi trimis spre ratificare Congresului SUA și parlamentului ucrainean. În același timp, liderul ucrainean a subliniat și dorința țării sale de a adera la Uniunea Europeană până în 2027, considerând acest pas ca o „garanție de securitate economică”. Discuțiile recente au avut loc la Abu Dhabi și au implicat reprezentanți diplomatici și militari din Ucraina, SUA și Rusia. Acestea sunt considerate primele de acest tip în ultimii ani și fac parte din eforturile de a pune capăt invaziei rusești, care durează de aproape patru ani. Zelenski a recunoscut diferențele fundamentale dintre pozițiile Ucrainei și Rusiei, subliniind că integritatea teritorială a Ucrainei trebuie respectată. De asemenea, președintele rus Vladimir Putin a discutat despre o soluționare a conflictului cu trimișii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Kremlinul a subliniat că, pentru a ajunge la un acord de pace, Kievul trebuie să-și retragă trupele din zonele din estul Ucrainei, pe care Rusia le-a anexat ilegal, dar nu le-a capturat complet. Negociatorii urmează să revină în Emiratele Arabe Unite pe 1 februarie pentru o nouă rundă de discuții. Potrivit unui oficial american, discuțiile recente au abordat o gamă largă de aspecte militare și economice, inclusiv posibilitatea unui armistițiu înainte de încheierea unui acord. Totuși, nu s-a ajuns încă la un acord final privind supravegherea și operarea centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, care este ocupată de Rusia. [...]
Lovitură cu drone asupra unei rafinării din Krasnodar Krai, regiune vizată frecvent - continuă presiunea asupra exporturilor energetice ale Rusiei
Drone ucrainene ar fi lovit o rafinărie din regiunea Krasnodar potrivit The Kyiv Independent , care citează canale rusești de pe Telegram. Ținta ar fi fost o rafinărie din orașul Sloviansk-na-Kuban, atacul fiind raportat în noaptea de 26 ianuarie. Din perspectiva infrastructurii petroliere rusești, incidentul se înscrie într-o serie de lovituri în adâncime (atacuri la distanță mare de linia frontului) asupra instalațiilor industriale și logistice. Imagini și înregistrări video publicate de localnici pe rețele sociale ar arăta cerul luminat noaptea din direcția rafinăriei, însă publicația notează că nu a putut verifica independent informațiile, iar armata Ucrainei nu a comentat deocamdată. Autoritățile regionale ruse au susținut că resturi de dronă au căzut pe teritoriul „a două întreprinderi”, fără să precizeze tipul acestora. Oficialii au mai afirmat că o persoană a fost spitalizată cu răni care nu îi pun viața în pericol. Nu există, deocamdată, date clare despre amploarea pagubelor sau despre impactul operațional asupra rafinăriei, ceea ce face dificilă evaluarea efectelor asupra producției și fluxurilor de produse petroliere. Regiunea Krasnodar, aflată vizavi de Crimeea ocupată peste Strâmtoarea Kerci, este descrisă ca o țintă recurentă, pe fondul rolului său în lanțul energetic și logistic al Rusiei. Publicația amintește că, pe 22 ianuarie, drone ucrainene au lovit terminalul petrolier Tamanneftegaz, un atac confirmat de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. În acest context, loviturile repetate asupra rafinăriilor și terminalelor pot crește riscurile de întreruperi locale, de redistribuire a fluxurilor și de costuri suplimentare de securitate și reparații pentru infrastructura petrolieră rusă. [...]
Prezența trupelor americane cu tancuri Abrams în România intervine în contextul ajustării forțelor SUA - menținere a angajamentelor NATO
SUA va disloca în România un detașament cu tancuri Abrams , în cadrul prezenței rotaționale pe flancul estic al NATO, potrivit HotNews.ro , care citează declarațiile șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , făcute pentru TVR. Mesajul central al anunțului este legat de angajamentul aliat pentru apărarea României: Washingtonul ar urma să păstreze nivelul contribuției cu forțe și să crească „calitatea și letalitatea” forțelor dislocate, adică puterea de luptă efectivă a unităților prezente. „Statele Unite a convenit să își mențină același nivel de contribuție cu forțe, ba mai mult să îmbunătățim calitatea si letalitatea forțelor dislocate în Romania și cel mai bun exemplu este și cel pe care l-a dat și SACEUR în vizita din România: în perioada următoare urmează să fie dislocat în România un detașament de soldați americani dotați cu tancurile Abrahms”, a adăugat generalul Gheorghiță Vlad. Generalul a legat această evoluție de discuțiile cu comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), în timpul vizitei acestuia în România, și de faptul că NATO își menține angajamentul de a contribui cu forțe la apărarea țării „în conformitate cu planurile regionale”. În termeni practici, mesajul este că postura de descurajare și apărare a Alianței rămâne activă pe teritoriul României, iar accentul se mută pe capabilități mai robuste, nu neapărat pe creșteri de efective. HotNews.ro notează că detașamentul american cu tancuri Abrams este prezentat ca parte a prezenței „normale” a SUA în România, în regim rotațional, și nu ca o majorare a numărului de militari. Contextul este important: în octombrie, SUA au anunțat reducerea prezenței de trupe în România prin retragerea unui batalion din brigada rotațională alocată flancului sud-estic al NATO, menținând în continuare circa 1.000 de militari în țară, potrivit aceleiași surse. Dislocarea de tancuri Abrams are și o dimensiune de interoperabilitate și semnal strategic în cadrul NATO, în condițiile în care România se află, la rândul ei, în proces de achiziționare a 54 de tancuri Abrams. În paralel, România continuă să găzduiască și forțe europene, iar totalul militarilor americani și europeni rămași staționați după decizia Washingtonului este de aproape 3.500, conform surselor citate de HotNews.ro. [...]
AUR conduce în intențiile de vot cu 35% - PSD crește ușor la 23%, PNL scade la 18% conform sondajului CURS
AUR se menține pe primul loc în preferințele electoratului cu 35%, iar PSD urcă la 23%, într-un peisaj politic marcat de fragmentare și neîncredere publică , potrivit Adevărul , care citează un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS). Chiar dacă AUR își conservă scorul față de decembrie 2025, nu se remarcă nicio coagulare în jurul unui pol majoritar. Dimpotrivă, datele indică o dispersie a opțiunilor de vot, cu partidele din centru – precum PNL – în ușoară scădere. Clasamentul partidelor (ianuarie 2026): AUR – 35% (constant) PSD – 23% (+1 punct față de decembrie) PNL – 18% (-1 punct) USR – 10% (+1 punct) UDMR și SOS România – 5% fiecare (constant) Partidul Oamenilor Tineri – 2% (-1 punct) Altele – 2% Acest echilibru fragil reflectă, în opinia sociologilor, o ruptură între așteptările publice și oferta partidelor tradiționale. Alegătorii nu se mobilizează în jurul unui actor dominant, ci se orientează spre opțiuni percepute drept anti-sistem, în paralel cu o încredere foarte scăzută în liderii politici. Neîncredere în liderii politici – nicio figură dominantă Studiul CURS subliniază o criză acută de încredere în conducătorii politici. Niciun lider nu depășește pragul de 36% opinii favorabile, iar majoritatea au niveluri de respingere care trec de 60%: Lider politic Opinie favorabilă Opinie nefavorabilă Călin Georgescu 36% 60% George Simion 32% peste 60% Nicușor Dan 31% peste 60% Ilie Bolojan - peste 70% Sorin Grindeanu - peste 70% Diana Șoșoacă - 80% Dominic Fritz, A. Gavrilă Nivel scăzut de notorietate publică Această lipsă de lideri credibili accentuează tendințele de dezangajare civică, dar și polarizarea pe teme sensibile. Instituțiile statului – încredere limitată în cele politice Diferențele de percepție sunt semnificative între instituțiile cu rol operațional și cele politice: Armata, Pompierii și Biserica se bucură de cea mai mare încredere (61–80%). Poliția și Uniunea Europeană trec pragul de 50%. Guvernul, Parlamentul, Curtea Constituțională, Președinția și Justiția sunt privite negativ de peste 67% dintre cetățeni. Această ruptură între cetățeni și instituțiile politice este considerată un factor major de instabilitate și alimentare a discursului populist. Așteptări economice negative pentru 2026 Sentimentul de nesiguranță economică domină percepția publică: 63% anticipează o înrăutățire a situației lor financiare în 2026. 29% se așteaptă la stagnare. Doar 7% cred că le va fi mai bine. În privința prețurilor, 90% estimează că vor crește (56% semnificativ, 34% moderat). Lipsa unei perspective economice pozitive amplifică dezamăgirea față de elitele politice și contribuie la radicalizarea unor segmente din electorat. Reunificarea cu Republica Moldova – temă polarizantă Chestionați despre un posibil referendum privind unirea cu Republica Moldova: 56% ar vota „pentru”, 37% „împotrivă”, 7% nu au o opinie. Deși majoritatea e favorabilă, procentul semnificativ al opoziției indică un potențial mare de polarizare, mai ales în context electoral. Metodologia sondajului Sondajul CURS a fost realizat în perioada 14–23 ianuarie 2026 , prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion probabilist și stratificat de 1.067 de persoane adulte . Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
Europa accelerează producția de armament propriu - eforturi pentru independență în contextul tensiunilor cu SUA
UE rămâne dependentă de armamentul american cel puțin încă un deceniu , arată Biziday , care rezumă o analiză Wall Street Journal despre costurile și limitele efortului european de reînarmare. Pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și al tensiunilor politice transatlantice, întrebarea centrală este cât de repede poate Europa să-și asigure singură capacitățile militare critice, fără sprijinul SUA. Din perspectiva bugetelor, Europa a accelerat, dar decalajul rămâne mare. Statele europene au cheltuit anul trecut 560 de miliarde de dolari pentru înarmare, de două ori mai mult decât acum zece ani, însă UE ar ajunge abia în 2035 la un nivel echivalent cu 80% din bugetul Pentagonului (850 de miliarde de dolari în 2025). În 2019, bugetele de apărare ale țărilor UE reprezentau doar circa 30% din alocările SUA, ceea ce explică de ce dependența de echipamente și tehnologii americane nu poate fi redusă rapid. Miza nu este doar financiară, ci și tehnologică și operațională. Costul înlocuirii echipamentului și personalului militar american aflat în prezent în Europa este estimat la aproximativ o mie de miliarde de dolari, iar unele capabilități nu pot fi substituite „deocamdată”, potrivit analizei citate: avioane invizibile (stealth), rachete cu rază lungă și sateliți militari. Un exemplu invocat este Finlanda, al cărei președinte, Alexander Stubb, a spus la Davos că flota de avioane americane a țării nu poate opera pe termen lung fără piese de schimb și actualizări de hardware din SUA. WSJ mai notează și un stimulent economic invers: Europa generează circa 10% din veniturile producătorilor americani de armament, ceea ce reduce interesul SUA pentru o „decuplare” rapidă. Dependența se vede și în structura importurilor de armament ale unor state europene, cu diferențe mari între țări: Olanda și Italia importă din SUA peste 97% din echipamentele militare achiziționate din exterior. România importă din SUA 61% din armamentul său din import. Germania este la 70%, peste România. Franța este la 17%, semnificativ mai puțin decât restul exemplelor menționate. În paralel, industria europeană își extinde capacitatea, dar ritmul nu acoperă încă nevoile unui conflict de intensitate mare și nici nu elimină dependențele-cheie. Rheinmetall a deschis sau construiește 16 fabrici noi și ar urma să ajungă anul acesta la 1,5 milioane de obuze de artilerie de 155 mm, peste producția industriei americane; MBDA și-a mărit de patru ori producția de rachete antiaeriene, însă la un nivel de circa 40 pe lună. Totuși, experții consultați de WSJ spun că „momentul de cotitură” în îndepărtarea Europei de SUA nu a avut loc: UE nu va putea avea propriul avion stealth mai devreme de zece ani și depinde de SUA inclusiv pentru sateliți și pentru capacități de cloud computing (infrastructură de calcul și stocare la distanță) folosite în „câmpul de luptă digitalizat”. Proiecte precum rachete cu rază de peste 1.500 km sunt în lucru, dar nu ar deveni operaționale mai devreme de 2030 . [...]
NATO propune o zonă automatizată la frontiera cu Rusia - teste în România și Polonia pentru sisteme defensive avansate
NATO pregătește testări în România și Polonia pentru o „zonă automatizată” defensivă , potrivit HotNews.ro , care citează declarațiile generalului Thomas Lowin , adjunctul șefului de stat major al NATO pentru operațiuni, acordate publicației germane Welt am Sonntag . Conceptul descris de Lowin vizează o fâșie de-a lungul frontierei cu Rusia care să funcționeze ca tampon defensiv înainte ca eventuale forțe inamice să ajungă într-o „zonă fierbinte”, unde s-ar putea desfășura lupte convenționale. În această arhitectură, senzorii ar detecta mișcări și desfășurări de armament, iar sistemul ar putea activa mijloace de apărare precum drone, vehicule de luptă semi-autonome, roboți tereștri și sisteme automate de apărare aeriană și antirachetă. Orice decizie de a utiliza arme letale ar fi „întotdeauna sub responsabilitatea umană”, a precizat el. Punctul de interes pentru România și Polonia este că, potrivit relatării ziarului german, în cele două țări există deja programe în care sunt testate capacitățile propuse pentru această „zonă automatizată”. În practică, asta înseamnă validarea în teren a integrării dintre senzori (pe sol, în aer, în spațiu și în zona cibernetică) și sisteme defensive care pot reacționa rapid, cu sprijinul inteligenței artificiale, dar cu decizia finală privind folosirea forței letale păstrată la nivel uman. Generalul Lowin a mai susținut că rețeaua de senzori ar acoperi „câteva mii de kilometri” și ar transmite informații „în timp real” către toate statele NATO , cu rolul de a consolida armele și forțele deja desfășurate. Conform aceleiași relatări, aliații ar trebui să facă demersuri pentru ca sistemul să devină operațional până la finalul anului 2027, ceea ce plasează testările din România și Polonia într-un calendar accelerat de implementare. În paralel, ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a declarat pentru cotidianul Gazeta Wyborcza că Varșovia este pe cale să semneze, la finalul lunii ianuarie, un contract pentru „cel mai mare sistem anti-drone din Europa”, fără a indica valoarea și fără a preciza consorțiul, menționând doar că inițiativa răspunde „unei cereri operaționale urgente”. În contextul planului NATO, astfel de achiziții și testări pot deveni relevante pentru modul în care capabilitățile anti-dronă și de supraveghere sunt conectate într-un sistem comun, testat inclusiv în România și Polonia. [...]
Oficial american afirmă că rușii și ucrainenii sunt „aproape prieteni” - declarație controversată înaintea negocierilor
Un oficial american a spus că rușii și ucrainenii au părut „aproape prieteni” la discuțiile mediate de SUA de la Abu Dhabi, înaintea unei noi reuniuni programate duminica viitoare, potrivit Digi24 . Declarația vine în contextul unei runde de negocieri desfășurate vineri și sâmbătă în capitala Emiratelor Arabe Unite, care, deși descrise ca având progrese, nu au produs încă o înțelegere care să apropie părțile de încheierea războiului. „Am văzut o adevărată disponibilitate din partea fiecărui membru al fiecărei delegaţii faţă de omologii săi. A fost un moment în care toţi păreau aproape prieteni şi, într-un fel, aceşti oameni se cunosc. Au fost multe masacre, mulţi morţi, dar am văzut mult respect în încăpere între părţi, întrucât acestea căutau cu adevărat să găsească soluţii”, a declarat presei respectivul oficial american, care a vorbit cu condiţia anonimatului. Oficialul a mai susținut că a avut „senzația” că delegațiile Rusiei și Ucrainei au stat „de aceeași parte a mesei”, încercând să înțeleagă pozițiile celeilalte părți pentru a ajunge la o „soluție de compromis”. În acest cadru, SUA au acționat ca mediator și, potrivit aceluiași responsabil, nu ar fi fost nevoie de presiuni semnificative pentru a aborda temele principale; el a indicat și existența unor „discuții paralele extinse”, precum și intenția ca întâlnirea de duminica viitoare să împingă acordul „către finalizare”. Pe fond, discuțiile s-au concentrat pe criterii pentru încheierea războiului și pe parametrii de securitate post-conflict. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a descris negocierile ca fiind constructive și a menționat că a fost identificată o listă de teme pentru o posibilă nouă întâlnire chiar săptămâna viitoare. Separat, agențiile ruse TASS și Ria Novosti au relatat că prima rundă trilaterală a vizat controlul asupra Donbas și măsuri de securitate, iar o sursă citată de TASS a indicat că retragerea trupelor ucrainene din întregul Donbas rămâne principalul obstacol. În privința garanțiilor de securitate, articolul notează opoziția președintelui rus Vladimir Putin față de desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina, în timp ce Kievul cere garanții care ar obliga SUA și aliații europeni să intervină militar în cazul unei noi agresiuni. Delegația ucraineană a fost condusă la Abu Dhabi de Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare, iar delegația rusă de amiralul Igor Kostiukov, șeful serviciului de informații militare GRU; din partea americană, echipa de mediatori a fost condusă de emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, și Jared Kushner. [...]
SUA vor avea suveranitate asupra terenului bazelor militare din Groenlanda - acord preliminar negociat cu NATO la Davos
SUA vor dobândi suveranitate asupra terenului unde sunt amplasate baze militare americane în Groenlanda , conform unui acord preliminar încheiat săptămâna aceasta la Davos cu NATO , informează Antena 3 . Președintele american Donald Trump a confirmat acest aspect într-un interviu acordat publicației New York Post. Acordul a fost discutat în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde Trump s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Președintele american a menționat că discuțiile sunt în desfășurare și că SUA vor avea control asupra terenului destinat viitoarelor baze militare din Groenlanda, un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. „Vom avea tot ce ne dorim. Purtăm discuţii interesante”, a declarat Trump, fără a oferi detalii suplimentare despre acordul preliminar. Oficialii citați de The New York Times au comparat aranjamentul cu cel al bazelor militare britanice din Cipru, care au rămas sub suveranitatea Regatului Unit după independența insulei. Trump a subliniat că acest acord ar putea aduce beneficii Washingtonului în ceea ce privește accesul la resursele minerale din Groenlanda, deși nu a oferit detalii suplimentare. Președintele a mai menționat că răspunsul Danemarcei la propunerea SUA ar putea fi cunoscut în aproximativ două săptămâni. Planurile lui Trump au fost criticate de liderii europeni, care au amenințat cu represalii comerciale împotriva SUA, după ce Trump a exclus utilizarea forței pentru a ocupa insula și a renunțat la amenințările cu tarife vamale. [...]