Știri din categoria Externe
Știri Externe
Rușii și-au cerut scuze față de ucraineni pentru greșelile comise - motivul invocat a fost o eroare de comunicare conform NYT
Negociatorii ruși și-ar fi cerut scuze în privat după atacuri soldate cu șase morți , potrivit Digi24 , care citează Kyiv Post, la rândul său preluând The New York Times. Scuzele ar fi venit după lovituri asupra Odesei și asupra unui tren de călători din regiunea Harkov, într-un context în care, susține partea ucraineană, fusese convenită o pauză informală a atacurilor în discuțiile de la Abu Dhabi. Conform relatării, un consilier al președinției ucrainene a spus că atacurile au avut loc în pofida unei înțelegeri neoficiale, descrisă drept un „acord între gentlemeni” (o înțelegere verbală, fără document scris). Înțelegerea nu ar fi fost pusă pe hârtie și nici respectată, iar după atacuri negociatorii ruși ar fi transmis omologilor ucraineni că nu toate structurile armatei ruse ar fi fost informate despre pauza convenită. „După ce Rusia a lansat drone și rachete asupra Odesei și asupra unui tren de pasageri marți... negociatorii ruși și-au cerut scuze în privat”, a scris NYT. Atacul asupra trenului a avut loc pe 27 ianuarie, când Rusia a lovit cu drone un tren de călători pe ruta Barvinkove – Liov – Chop, în regiunea Harkov. Rapoartele inițiale indicau că trenul ar fi fost lovit de trei drone sinucigașe de tip Shahed, iar una dintre drone a lovit un vagon în care se aflau 18 persoane. Ulterior, autoritățile au raportat găsirea fragmentelor a cinci cadavre, iar pe 28 ianuarie Parchetul regional din Harkov a anunțat că numărul morților a crescut la șase, după examinări medico-legale; identificarea finală urma să fie confirmată prin probe ADN de la rude. În paralel, președintele Volodimir Zelenski a calificat atacul drept „act de terorism” și a susținut că Rusia trebuie să răspundă. În același timp, pe fondul discuțiilor despre o posibilă limitare a loviturilor (inclusiv în zona energetică), Zelenski a spus că nu există un armistițiu sau un acord oficial și că Ucraina ar fi dispusă să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice dacă Rusia ar face același lucru, „ca într-o oglindă”. În acest cadru, episodul scuzelor invocate de negociatorii ruși – motivate printr-o pretinsă lipsă de informare în interiorul armatei – devine relevant pentru credibilitatea oricărei pauze informale și pentru riscul ca astfel de înțelegeri să fie încălcate fără consecințe imediate. [...]
Guvernul SUA a intrat într-o închidere parțială din lipsă de acord în Camera Reprezentanților – Senatul a votat un compromis susținut de Trump, dar votul final se amână până luni
Guvernul federal al Statelor Unite a intrat oficial într-o închidere parțială sâmbătă dimineață, 30 ianuarie 2026, în ciuda faptului că Senatul a aprobat un pachet de cinci proiecte de lege și o măsură provizorie de finanțare, menită să mențină activitatea instituțiilor pentru încă două săptămâni. Potrivit CNBC , această soluție temporară nu a fost suficientă pentru a preveni blocajul administrativ, întrucât Camera Reprezentanților nu este programată să voteze înainte de luni. Senatul a adoptat cu 71 de voturi pentru și 29 împotrivă un pachet legislativ care finanțează majoritatea agențiilor guvernamentale până la sfârșitul anului fiscal, pe 30 septembrie. Totuși, pentru a se evita întreruperea serviciilor guvernamentale, era necesar ca și Camera Reprezentanților să adopte rapid măsura. Lipsa unei sesiuni programate în weekend a împins administrația într-un shutdown parțial, al doilea în mai puțin de un an, după cel-record de 43 de zile din 2025. Printre instituțiile afectate se numără Departamentele Apărării, Educației, Transporturilor, Muncii, Sănătății, Trezoreriei, Locuințelor și cel al Securității Interne (DHS). Acesta din urmă a fost exclus din pachetul principal și va fi finanțat temporar printr-o măsură separată, în contextul unor dispute politice legate de politicile de imigrație aplicate în state precum Minnesota. Mike Johnson, liderul republican al Camerei Reprezentanților, a declarat că va susține proiectul votat în Senat, în special după ce Donald Trump și-a exprimat sprijinul pentru această soluție printr-o postare pe rețeaua sa socială. Johnson speră că proiectul va fi adoptat luni, după revenirea Camerei la activitate. Într-un memoriu transmis vineri seară, directorul Biroului pentru Buget și Management, Russell Vought, le-a cerut angajaților guvernamentali să se prezinte la muncă pentru a desfășura activități de închidere ordonată a agențiilor. „Este speranța noastră ca această întrerupere să fie una de scurtă durată” , a scris Vought. Negocierile din Senat au fost întârziate de o serie de cerințe ale senatorului republican Lindsey Graham, care a refuzat să retragă un blocaj procedural până nu i se garanta un vot asupra unui proiect de lege ce ar incrimina oficialii locali care refuză să colaboreze cu autoritățile federale în aplicarea legilor privind imigrația („politici de oraș-santuar”). Graham a cerut, de asemenea, includerea unui amendament privind ancheta „Arctic Frost”, care ar fi impus notificarea senatorilor în cazul în care le sunt accesate registrele telefonice în cadrul unor investigații penale. Deși acest shutdown pare a fi unul scurt, cu șanse mari de a fi încheiat luni, el reflectă tensiunile politice profunde și dezacordurile interne care continuă să afecteze funcționarea administrației federale americane. [...]
Doar 5% dintre groenlandezi susțin apropierea de SUA - sondaj danez relevă reticența față de influența americană
Doar 5% dintre groenlandezi ar alege o cooperare mai strânsă cu SUA , potrivit Digi24 , care citează un sondaj publicat de ziarul danez Copenhagen Post și relatat de agenția daneză Ritzau (via EFE). „Numai 5% dintre groenlandezi ar alege o cooperare mai strânsă cu SUA dacă ar trebui să aleagă între UE şi SUA”, scrie agenţia daneză într-un comentariu asupra acestui sondaj. Conform datelor sondajului, realizat între 22 și 29 ianuarie pe un eșantion reprezentativ de 610 persoane (dintr-o populație de aproximativ 56.000 de locuitori), 65% dintre respondenți au indicat că ar prefera „consolidarea cooperării cu UE”, iar 29% nu au exprimat o opinie în scenariul unei alegeri între SUA și Uniunea Europeană. Rezultatele vin pe fondul unor tensiuni transatlantice, după ce președintele american Donald Trump a sugerat că nu exclude folosirea forței pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, dacă Danemarca nu ar accepta să o vândă, notează EFE, citată de Agerpres. Trump a invocat argumente de securitate națională, legate de presupuse amenințări din partea Rusiei și Chinei, în contextul importanței strategice a teritoriului și al resurselor minerale, inclusiv pământuri rare. În material sunt menționate și evoluții ulterioare: la forumul economic de la Davos, Trump ar fi ajuns la un acord preliminar cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , pentru consolidarea securității în zona Groenlandei, retrăgând amenințarea privind folosirea forței. Potrivit sursei, cadrul acordului ar fi interpretat diferit de Trump și Danemarca, iar detaliile sunt încă în negociere. Principalele rezultate ale sondajului, așa cum sunt prezentate în articol: 5% ar alege o cooperare mai strânsă cu SUA, într-o opțiune SUA vs. UE 65% ar prefera consolidarea cooperării cu UE 29% nu au exprimat nicio opinie Sondajul a fost realizat între 22–29 ianuarie, pe 610 respondenți, într-o populație de circa 56.000 de locuitori [...]
Rusia afirmă că prezența militară europeană în Ucraina este de neimaginat - poziție oficială în discuțiile internaționale
Rusia susține că UE nu poate fi garant al unei încetări a focului în Ucraina , potrivit Digi24 , care citează declarațiile viceministrului rus de externe Alexandr Grușko. Mesajul Moscovei vizează direct rolul Uniunii Europene în eventuale aranjamente de securitate și respinge ideea unei implicări europene ca „observator” sau „garant” al unui armistițiu. În argumentația prezentată, oficialul rus a descris UE drept „parte a conflictului” și a invocat ceea ce a numit „rolul subversiv” al blocului comunitar, sugerând că experiența ultimilor ani ar exclude o astfel de misiune. Declarația a fost preluată de agenția Interfax, conform materialului. „Să vorbim despre orice fel de rol de observator sau de garant în cazul Uniunii Europene, având în vedere experiența catastrofală acumulată în ultimii ani și rolul subversiv al UE, este absolut de neimaginat.” Poziția vine în contextul discuțiilor despre garanții de securitate pentru Ucraina. Reacția lui Grușko este legată de afirmațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că documentul privind garanțiile de securitate americane ar fi pregătit pentru semnare. În paralel, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a declarat în fața Senatului american că aceste garanții ar putea include și desfășurarea de trupe europene pe teren, fără trupe americane. Moscova a transmis în mod repetat că respinge orice desfășurare de trupe occidentale în Ucraina și a reiterat ideea că apropierea NATO de granițele Rusiei ar fi una dintre cauzele războiului. În plus, președintele rus Vladimir Putin și alți oficiali ruși au acuzat susținătorii europeni ai Ucrainei că ar formula cereri „inacceptabile” pentru Rusia, pentru a putea susține ulterior că Moscova nu ar dori pacea, invocând exemple precum trimiterea de trupe europene de menținere a păcii, plata unor „reparații” de război sau respingerea concesiilor teritoriale. În același timp, Zelenski a cerut garanții de securitate similare celor din articolul 5 al Tratatului NATO , fără a oferi detalii despre documentul menționat. Totuși, potrivit presei occidentale citate de Digi24, președintele american Donald Trump ar fi condiționat acordarea garanțiilor de securitate de retragerea completă a Ucrainei din regiunea Donbas, condiție prezentată drept una dintre cerințele-cheie ale lui Putin pentru încheierea războiului. [...]
Cererea SUA pentru predarea uraniului îmbogățit iranian și plafonarea rachetelor - condiții esențiale pentru un acord
Donald Trump spune că a dat Iranului un termen-limită nedezvăluit pentru un acord , potrivit Euronews România , într-un moment în care Washingtonul încearcă să forțeze Teheranul să accepte condiții mai dure privind programul nuclear și rachetele balistice. Președintele SUA a afirmat că termenul există, dar a refuzat să îl facă public, susținând că partea iraniană „îl știe cu certitudine”. Miza politică și de securitate a acestui „termen-limită secret” este dublă: pe de o parte, crește presiunea asupra Iranului fără a oferi un calendar verificabil public; pe de altă parte, lasă Washingtonului libertatea de a escalada sau de a negocia, în funcție de evoluții. Trump a spus că Iranul ar vrea să ajungă la o înțelegere și a condiționat implicit următorii pași de rezultatul negocierilor, fără să detalieze ce ar urma dacă termenul expiră. „Da, și ei înșiși îl știu cu certitudine”, a indicat liderul de la Casa Albă, întrebat dacă le-a dat iranienilor un termen limită. Contextul este tensionat după campania de bombardamente israeliene din iunie anul trecut, la care s-a implicat și Washingtonul cu un atac asupra instalațiilor nucleare subterane, operațiune care, potrivit relatării, nu ar fi eliminat complet programul nuclear iranian și nici stocul de uraniu îmbogățit, despre care se afirmă că ar fi fost pus la adăpost. Trump declarase anterior că speră să nu fie nevoit să atace Iranul, avertizând totodată Teheranul că „timpul se scurge”. În paralel, reiese din Axios (care citează oficiali americani) că, din perspectiva SUA, un eventual acord ar trebui să includă predarea întregului stoc de uraniu îmbogățit, plafonarea stocului de rachete cu rază lungă de acțiune și încetarea sprijinului pentru anumite grupări armate din regiune. În zona Golfului, situația rămâne tensionată, iar Statele Unite au desfășurat o flotă de război; Trump a refuzat să discute despre planuri militare, dar a subliniat amploarea prezenței navale. De partea iraniană, ministrul de externe Abbas Araghchi a spus că, în acest stadiu, nu este planificată nicio întâlnire pentru negocieri cu SUA, dar a lăsat deschisă ușa discuțiilor dacă acestea sunt „juste și echitabile”. Totuși, el a precizat că capacitățile de apărare și rachetele Iranului „nu vor face niciodată obiectul negocierilor”, ceea ce sugerează un potențial punct de blocaj exact pe una dintre temele pe care Washingtonul ar vrea să le includă în acord, în timp ce termenul-limită invocat de Trump rămâne necunoscut publicului. [...]
Gardienii Revoluției desemnați organizație teroristă de UE - Iranul avertizează cu represalii în urma acestei măsuri
Iranul avertizează că Europa „va suporta consecințele” după includerea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice pe lista organizațiilor teroriste a Uniunii Europene , potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza politică a deciziei UE și deschide perspectiva unei deteriorări suplimentare a relațiilor dintre Teheran și capitalele europene. Avertismentul a fost formulat vineri, 30 ianuarie 2026, de șeful puterii judiciare din Iran, Gholamhossein Mohseni Ejei, care a calificat măsura drept „fără sens” și a susținut că nu va rămâne fără răspuns. În plan politic internațional, poziționarea publică a unui oficial de rang înalt indică intenția Teheranului de a trata decizia UE ca pe un act ostil, cu potențial de a afecta canalele de dialog și cooperare. „Ei vor suporta consecinţele acestei decizii fără sens”, a reiterat el. Contextul deciziei UE este legat de acuzațiile privind rolul Corpului Gardienilor Revoluției, descris ca „armata de elită a regimului de la Teheran”, în represiunea protestelor din ianuarie. Forțele armate iraniene au reacționat deja, calificând decizia celor 27 de state membre drept „iresponsabilă” și „răuvoitoare”, ceea ce sugerează o linie comună de mesaj la vârful instituțiilor iraniene și o escaladare a retoricii în raport cu Europa. Din perspectiva consecințelor politice internaționale, declarațiile iraniene conturează câteva direcții de tensiune pe axa UE–Iran, așa cum reies din relatările și formulările citate în material: contestarea explicită a legitimității deciziei UE, prezentată de Teheran ca „fără sens” și „ostilă”; amenințarea cu un răspuns, fără detalii despre natura măsurilor („nu va rămâne fără răspuns”); încercarea de a plasa decizia UE în registrul unei alinieri geopolitice, armata iraniană susținând că ar fi fost luată „prin supunere oarbă” față de politicile SUA și ale Israelului; amplificarea presiunii diplomatice prin asocierea deciziei UE cu evoluțiile interne din Iran, pe fondul acuzațiilor privind represiunea protestelor. În același timp, materialul notează dimensiunea violențelor din ianuarie, invocând bilanțuri ale organizațiilor neguvernamentale, inclusiv un nou bilanț al Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, care indică 6.373 de persoane ucise, 11.018 grav rănite și 42.486 arestate. În plan extern, aceste cifre rămân un element central al presiunii politice asupra Teheranului și un factor care poate menține UE pe o linie dură, chiar și în condițiile amenințărilor cu represalii. [...]
Comediantul Maxi Schafroth amendat în Groenlanda după încercarea de a ridica drapelul american - incidentul a fost filmat și criticat de localnici
Autoritățile din Groenlanda l-au amendat pe comediantul Maxi Schafroth după ce acesta a încercat să ridice drapelul american în Nuuk, potrivit POLITICO , într-un moment în care insula se află sub presiune politică și mediatică pe fondul declarațiilor repetate ale președintelui SUA, Donald Trump, privind intenția de a „obține” Groenlanda. Incidentul a avut loc miercuri, când Schafroth filma în capitala Groenlandei pentru emisiunea satirică „Extra 3” a postului public german NDR. Comediantul a încercat să arboreze steagul SUA în fața unui centru cultural, însă a fost oprit de un angajat. Conform t-online , care citează compania de producție a emisiunii, autoritățile groenlandeze au aplicat o amendă pentru această acțiune. Într-un videoclip care circulă pe rețelele sociale și surprinde confruntarea cu localnici, unul dintre martori îi spune comediantului că ceea ce face este ilegal, iar Schafroth răspunde: > „Ai dreptate. Am vrut să fac o înțelegere, dar n-a mers. Îmi pare rău.” În relatările din presă, martori ar fi susținut și că acesta s-ar fi prezentat drept oficial american. Reacția autorităților locale a fost publică și tranșantă. Avaaraq Olsen, primarul municipalității Sermersooq (care include Nuuk), a scris într-o postare pe Facebook că Groenlanda se află „sub o atenție internațională intensă” într-o perioadă de „anxietate și incertitudine” pentru populație și că astfel de gesturi nu sunt lipsite de efecte. Ea a criticat explicit ridicarea drapelului unei „superputeri militare” care „de săptămâni sugerează folosirea forței militare împotriva țării noastre”, subliniind că „nu este amuzant” și că este „extrem de dăunător”. NDR a transmis vineri, printr-un purtător de cuvânt, că echipa editorială și-a cerut scuze mai multor persoane afectate și presei locale și a încercat să ia legătura cu primarul, iar Schafroth și-a cerut scuze personalului centrului cultural și mass-media locale. POLITICO notează că l-a contactat pe Schafroth pentru un punct de vedere, dar nu a primit un răspuns până la momentul publicării. Articolul a fost actualizat cu reacția NDR. [...]
Charles Michel îl acuză pe șeful NATO Mark Rutte că acționează ca un agent american - critică pentru politica conciliatoare față de Trump ce amenință coeziunea alianței
Charles Michel îl acuză pe Mark Rutte că se comportă ca „un agent american” , potrivit Euronews , într-o critică publică rară la adresa secretarului general al NATO, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre Europa și administrația președintelui american Donald Trump. Fostul președinte al Consiliului European a spus vineri, într-o intervenție la emisiunea „Europe Today”, că își pierde încrederea în Rutte și că abordarea acestuia față de Trump riscă să ducă alianța transatlantică spre „eșec total”. Mesajul central al lui Michel este că liderul NATO ar trebui să lucreze pentru coeziunea internă a alianței, nu să valideze reflexele de presiune ale Washingtonului asupra europenilor. „Vreau să fiu clar, Mark Rutte este dezamăgitor și îmi pierd încrederea. Nu mă aștept ca Mark Rutte să fie un agent american. Mă aștept ca Mark să lucreze pentru unitate în cadrul NATO.” Critica lui Michel vizează explicit ceea ce el numește „diplomație lingușitoare”, despre care susține că nu funcționează în fața „intimidării” și „amenințărilor” venite dinspre SUA. În această logică, concesiile și tonul împăciuitor nu ar tempera presiunile, ci ar încuraja repetarea lor, cu efect direct asupra solidarității dintre aliați. Contextul imediat este apariția lui Rutte în Parlamentul European, unde a susținut că Europa nu se poate apăra fără sprijin militar american. Declarațiile au provocat reacții rapide la Paris, iar ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a replicat că europenii „pot și trebuie să își asume propria securitate”, notează Defense News . Michel leagă această dispută de episoade recente în care Trump a folosit pârghii economice pentru a obține sprijin politic în Europa, indicând „criza Groenlandei”, când președintele american ar fi amenințat cu tarife împotriva a opt state europene până la susținerea ambițiilor sale privind teritoriul autonom danez. În acest cadru, Michel sugerează că rolul șefului NATO este să reducă faliile dintre aliați, nu să normalizeze o relație asimetrică în care Europa răspunde sub presiune. În paralel, el invocă și alte semnale de deteriorare a relației transatlantice, inclusiv sancțiunile americane împotriva fostului comisar european Thierry Breton, legate de reglementările digitale ale UE, potrivit Le Monde . Pentru Michel, aceste episoade întăresc ideea că Europa rămâne un partener „foarte loial”, dar nu ar trebui să accepte o dinamică în care unitatea NATO este subminată de calcule politice interne din SUA. Miza, dincolo de schimbul de replici, este credibilitatea conducerii NATO într-un moment în care europenii discută tot mai apăsat despre autonomia lor de securitate și despre capacitatea de a menține o poziție comună în fața presiunilor externe. Atacul frontal al lui Michel la adresa lui Rutte indică o fractură de încredere la nivel politic, cu potențial de a alimenta dezbaterea despre cât de „europeană” poate deveni, în practică, agenda alianței. [...]
Erdogan propune Turcia ca mediator între SUA și Iran - oferta vine pe fondul unei escaladări rapide a tensiunilor
Erdogan propune Turcia ca mediator între SUA și Iran , pe fondul unei escaladări rapide a tensiunilor, potrivit Times of Israel . Oferta a fost făcută într-o convorbire telefonică de vineri, 30 ianuarie, cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, iar Ankara spune că este gata să „asume un rol de facilitare” pentru detensionarea relației dintre Teheran și Washington. Inițiativa vine într-un moment în care riscul unei confruntări directe este din nou în creștere, iar Turcia încearcă să își folosească poziția regională și canalele de comunicare cu ambele părți pentru a împinge criza spre negocieri, nu spre o soluție militară. Din informațiile disponibile în acest stadiu, demersul rămâne o ofertă politică, fără un răspuns public din partea SUA. Oferta Ankarei și mesajul către Teheran: „facilitare” în loc de escaladare Erdogan a transmis că Turcia este pregătită să ajute la dezescaladarea tensiunilor cu SUA, încercând să se poziționeze ca intermediar acceptabil într-un dosar în care contactele directe sunt fragile și adesea blocate de condiții prealabile. Pentru Ankara, miza este dublă: evitarea unui conflict în proximitate și consolidarea rolului de actor diplomatic regional. După apelul Erdogan–Pezeshkian, Președinția iraniană a condiționat orice proces diplomatic de încetarea „acțiunilor beligerante și amenințătoare” ale SUA. Mesajul sugerează că Teheranul nu respinge din principiu formatul diplomatic, dar încearcă să fixeze cadrul de la început, inclusiv prin cerințe care pot îngreuna reluarea dialogului. Întâlnirile de la Istanbul: semnale prudente din partea Iranului La scurt timp, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a ajuns la Istanbul pentru discuții cu Erdogan și cu omologul său turc, Hakan Fidan. Într-o conferință comună, Araghchi a spus că Iranul nu are planuri imediate de a se întâlni cu oficiali americani, dar a lăsat o portiță deschisă, cu condiția stabilirii clare a „formei, locului și temelor” unor eventuale discuții, relatează Oman Observer . În același timp, Araghchi a trasat o linie roșie: capacitățile balistice ale Iranului nu ar urma să intre în negocieri. Această poziționare indică limitele în care Teheranul ar accepta o mediere și sugerează că orice efort diplomatic ar trebui să fie etapizat și concentrat pe subiecte unde există, măcar teoretic, spațiu de compromis. Diplomația ca alternativă la intervenția militară: poziția Turciei și presiunea SUA Hakan Fidan a reiterat opoziția Turciei față de o intervenție militară și a insistat că soluția trebuie căutată prin dialog, începând cu dosarul nuclear. El a confirmat discuții îndelungate cu trimisul special american Steve Witkoff și a spus că speră să contribuie la evitarea unei confruntări directe, conform ABC News . „Diplomația este singura cale eficientă.” În paralel, SUA au desfășurat un grup naval de luptă în Orientul Mijlociu, iar președintele Donald Trump a avertizat că este „pregătit, dispus și capabil” să lovească Iranul dacă va considera necesar. În acest context, oferta Turciei capătă relevanță tocmai ca alternativă la o logică a presiunii militare, însă eficiența ei depinde de disponibilitatea Washingtonului și Teheranului de a accepta un canal de comunicare credibil. Ce urmează și care sunt limitele medierii Pe lângă tensiunile directe cu SUA, Teheranul a criticat și decizia Uniunii Europene de a desemna Gărzile Revoluționare drept organizație teroristă, pe care a numit-o „o greșeală strategică”. Aceste elemente lărgesc frontul politic al crizei și pot complica orice încercare de a reduce rapid tensiunea. Deocamdată, inițiativa Ankarei rămâne la nivel de propunere, iar lipsa unui răspuns oficial din partea Washingtonului lasă deschisă întrebarea esențială: dacă medierea Turciei poate deveni un format acceptat de ambele părți sau va rămâne un demers de poziționare diplomatică într-un moment de presiune regională. [...]
Zelenski propune o încetare a loviturilor asupra infrastructurii energetice – Ucraina se oferă să oprească atacurile dacă Rusia face același lucru
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat că Ucraina este dispusă să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice a Rusiei, dacă Moscova face același gest în oglindă . Declarația a fost făcută marți, 30 ianuarie, în contextul unei propuneri de armistițiu parțial, formulată cu sprijinul Statelor Unite. Zelenski a subliniat că nu este vorba despre un acord formal, ci doar despre „ o oportunitate ” pentru ambele părți să reducă presiunea asupra populației în mijlocul unei ierni extreme. Anunțul vine la scurt timp după ce fostul președinte american Donald Trump a susținut că Vladimir Putin ar fi fost de acord cu o pauză de o săptămână a atacurilor asupra Kievului și altor orașe ucrainene, în urma unei solicitări personale din partea sa. Kremlinul a confirmat că Trump a făcut această cerere, dar nu a oferit detalii clare despre poziția lui Putin, potrivit PBS . Totuși, în noaptea de după anunț, armata rusă a lansat 111 drone și o rachetă balistică de tip Iskander-M asupra Ucrainei, dintre care 80 au fost interceptate. Deși au continuat loviturile asupra unor zone rezidențiale și obiective logistice, infrastructura energetică nu a fost vizată – un posibil semn că înțelegerile informale încep să fie respectate. „ Situația din această noapte și din zilele următoare va arăta cum stau lucrurile cu adevărat ”, a spus Zelenski, citat de The New York Times . Inițiativa a fost discutată în cadrul unor negocieri trilaterale desfășurate recent în Abu Dhabi, între oficiali din SUA, Ucraina și Rusia. O a doua rundă de negocieri ar urma să aibă loc duminică, însă data ar putea fi modificată din cauza tensiunilor crescânde dintre SUA și Iran. Zelenski a fost clar: nu există o încetare oficială a focului și niciun document semnat între părți, precizând că nu a existat nicio comunicare directă cu Moscova pe acest subiect, potrivit The Kyiv Independent . Între timp, aproximativ un milion de locuitori din Kiev continuă să fie afectați de lipsa de curent și căldură, în contextul în care temperaturile în Ucraina au coborât până la minus 30 de grade Celsius. Conform Atacurile rusești anterioare au afectat grav infrastructura termică și electrică a capitalei ucrainene. În paralel, marile obstacole politice rămân, în special legate de statutul regiunii Donețk. Zelenski a precizat că Ucraina nu este dispusă să renunțe la integritatea teritorială, iar până acum nu s-a ajuns la niciun compromis în negocierile cu Rusia. Secretarul de stat american Marco Rubio a numit disputa teritorială „ singurul punct rămas ” în negocieri, dar consilierul de la Kremlin, Iuri Ușakov, a declarat că „ mai sunt și alte chestiuni importante ” de discutat, relatează CNN . Deși în prezent nu există semne clare ale unui acord de pace , inițiativa de suspendare a atacurilor asupra infrastructurii energetice poate fi un pas modest, dar semnificativ, către detensionarea conflictului. [...]
Rusia a acceptat să suspende atacurile asupra Ucrainei până pe 1 februarie - anunț oficial al Kremlinului cu detalii neclare despre discuția Trump-Putin
Kremlinul spune că Rusia va evita atacurile până la 1 februarie , la cererea președintelui SUA, Donald Trump, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, însă rămân neclarități atât privind momentul intrării în vigoare a înțelegerii verbale, cât și asupra ariei exacte de aplicare. Potrivit declarațiilor Kremlinului, solicitarea lui Trump ar fi vizat în mod specific Kievul, „pentru a crea condiții favorabile pentru negocieri”, ceea ce nuanțează mesajul transmis anterior de liderul american despre o pauză mai largă a atacurilor. În plus, în relatarea publicată, Peskov pare să indice că discuția s-a concentrat pe atacurile asupra capitalei, nu pe întreg teritoriul Ucrainei. „Președintele Trump i-a cerut președintelui Putin să se abțină de la atacul asupra Kievului timp de o săptămână, până pe 1 februarie, cât timp se creează condiții favorabile pentru negocieri. [...] Da, a existat o solicitare personală din partea președintelui Trump”, a răspuns el, potrivit agenției ruse de stat Ria Novosti. În paralel, Reuters a relatat că Trump a spus, într-o ședință a Cabinetului, că i-a cerut personal lui Putin să nu lanseze atacuri aeriene asupra Kievului și a altor localități timp de o săptămână, invocând frigul extrem din Ucraina. Totuși, Trump nu a precizat când a avut loc convorbirea, iar Casa Albă nu a anunțat public o discuție recentă între cei doi lideri, ceea ce alimentează incertitudinile despre calendarul și statutul acordului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat informația și a spus că echipele au discutat acordul în Emiratele Arabe Unite, exprimând așteptarea ca înțelegerile să fie respectate și indicând explicit componenta energetică drept un test important. La câteva ore după anunțul lui Trump privind acordul verbal, autoritățile de la Kiev au raportat un nou atac aerian rusesc, cu o rachetă balistică și 111 drone cu rază lungă de acțiune, concentrat în special în regiunile de graniță sau în apropierea liniei frontului, ceea ce ridică semne de întrebare asupra aplicării practice a angajamentului anunțat de Kremlin. [...]
Keir Starmer a obținut angajamente de la liderul chinez Xi Jinping - potențial impact asupra comerțului britanic
Keir Starmer spune că a obținut „progrese reale” în relația cu Beijingul , după întâlnirea cu Xi Jinping , potrivit Digi24 , într-un moment în care Londra încearcă să stabilizeze și să îmbunătățească legăturile cu China pe teme economice și de mobilitate. Întrevederea de la Beijing a durat o oră și 20 de minute, iar premierul britanic a prezentat discuția drept una „productivă”, cu rezultate „reale și concrete”, care ar fi „consolidat semnificativ relația”, consemnează POLITICO, citat de Digi24. În plan practic, Starmer a indicat trei direcții: tarifele comerciale, regimul de vize și schimbul de informații. „Am făcut progrese foarte bune în privința tarifelor pentru whisky, a călătoriilor fără viză în China și a schimbului de informații”, a declarat presei premierul britanic. Miza economică imediată este legată de exporturile britanice de whisky, afectate de taxele de import din China. Conform Digi24, China aplică în prezent taxe de 10% pentru whisky, după ce și-a dublat tarifele pentru coniac și whisky în februarie 2025, eliminând o cotă provizorie de 5%. Starmer a spus că părțile au convenit să analizeze reducerea tarifelor și un calendar pentru acest proces, pe fondul scăderii exporturilor către China cu 31% anul trecut. În paralel, discuțiile despre călătorii fără viză pentru șederi scurte ar putea deveni un instrument de „dezgheț” în relația Londra–Beijing, cu efecte directe asupra contactelor de afaceri și a schimburilor între persoane. Marea Britanie nu este, în prezent, pe lista statelor europene cu acces fără viză în China (unde sunt incluse Franța, Germania, Italia, Spania și Elveția), iar Starmer a precizat că se discută „până unde, în ce măsură și când” ar putea începe un astfel de regim. Din perspectiva Beijingului, mesajul oficial a pus accent pe extinderea cooperării și pe facilitarea mobilității, prin agenția de stat Xinhua, care a menționat domenii precum educația, sănătatea, finanțele și serviciile, dar și cercetare comună și transformări industriale în sectoare precum inteligența artificială, bioscience, energia nouă și tehnologiile cu emisii reduse de carbon. Potrivit Digi24, comunicatul chinez a adăugat că China „este dispusă să ia în considerare în mod activ implementarea intrării unilaterale fără viză pentru Regatul Unit”. Ce urmează, pe agenda vizitei, este formalizarea unor înțelegeri: Starmer și premierul chinez Li Qiang urmează să semneze memorandumuri de înțelegere privind cooperarea în mai multe domenii, în cadrul unei ceremonii programate joi dimineață, ora Regatului Unit, notează Digi24. Tot atunci, cei doi ar urma să semneze și un acord privind securitatea frontierelor, menit să obțină sprijinul Beijingului pentru blocarea furnizării de motoare și echipamente folosite de grupările infracționale pentru traversările ilegale ale Canalului Mânecii. Elementele-cheie invocate de Londra pentru îmbunătățirea relațiilor cu Beijingul: reducerea tarifelor pentru whisky și stabilirea unui calendar; posibilitatea introducerii călătoriilor fără viză pentru șederi scurte; intensificarea schimbului de informații; memorandumuri de cooperare mai largă și un acord pe securitatea frontierelor. [...]