Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Viktor Orbán spune că a obținut „gaz ieftin” pentru Ungaria potrivit Adevărul, după discuții pe care le leagă de Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, în ideea menținerii aprovizionării într-un context european mai restrictiv față de importurile din Rusia.
Anunțul a fost făcut sâmbătă, 31 ianuarie 2026, într-un interviu la postul public Kossuth Rádió. Premierul ungar susține că aceste discuții ar fi dus la „asigurarea continuității aprovizionării”, în condițiile în care Uniunea Europeană a adoptat recent un regulament care prevede eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești, atât prin conducte, cât și sub formă de LNG (gaz natural lichefiat), până în 2027, notează Szeged365 (citat ca sursă în articolul Adevărul).
„Viktor Orban anunță că a ajuns la un acord cu Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan pentru a continua să primească «gaz ieftin» pentru Ungaria.”
Din perspectiva economică internă, Orbán afirmă că, fără intervenția guvernului, facturile populației ar fi crescut semnificativ în ianuarie, pe fondul temperaturilor scăzute, iar o parte dintre gospodării ar fi ajuns în dificultate financiară. În același timp, el leagă direct tema costurilor la energie de alegerile din aprilie, pe care le prezintă ca o opțiune între menținerea politicilor actuale și direcții pe care le descrie drept „impuse de Bruxelles”.
În ceea ce privește miza acordului invocat de premierul ungar, mesajul central este că Budapesta încearcă să își securizeze accesul la gaze rusești în pofida calendarului UE de reducere și eliminare a importurilor. În declarațiile sale, Orbán indică și o fereastră de timp limitată pentru alternative: aproximativ un an și jumătate pentru a găsi soluții, altfel gospodăriile ar fi afectate.
Elementele-cheie ale „acordului pentru gaz ieftin”, așa cum reies din relatarea citată, sunt:
Pe linie politică externă, Orbán critică decizia UE privind renunțarea la gazul rusesc și o leagă de sprijinul european pentru Ucraina, susținând că presiunile de la Bruxelles ar urmări inclusiv influențarea politicii interne de la Budapesta. El reia, totodată, opoziția față de avansarea Ucrainei către integrarea europeană, pe care o descrie drept o dispută politică majoră în interiorul UE.
Recomandate

Ucraina refuză discuțiile cu Ungaria și Slovacia privind reluarea livrărilor de petrol prin conducta Druzhba , declanșând un nou conflict diplomatic în interiorul Uniunii Europene și amenințări din partea Budapestei de a bloca sprijinul financiar pentru Kiev. Potrivit informațiilor relatate de Reuters și confirmate de mai multe publicații europene, guvernul ucrainean a refuzat participarea la consultări trilaterale privind situația conductei petroliere Druzhba. Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat că delegația ungară a petrecut mai multe zile la Kiev fără să obțină întâlniri oficiale și că autoritățile ucrainene au refuzat inclusiv accesul inspectorilor europeni la zona afectată. Oficialul de la Budapesta susține că infrastructura ar putea fi repornită rapid, dar Ucraina ar întârzia reluarea fluxului de petrol din motive politice. Ca reacție, Ungaria a anunțat că va continua să blocheze un pachet de împrumuturi europene de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei , precum și noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, până când livrările prin Druzhba vor fi reluate. Poziția Kievului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski respinge acuzațiile și susține că presiunea pentru redeschiderea conductei reprezintă „șantaj”. El a afirmat că reluarea tranzitului de petrol rusesc ar contrazice sancțiunile occidentale impuse Moscovei. Zelenski a mai explicat că Ucraina nu este responsabilă pentru avariile conductei, susținând că infrastructura a fost deteriorată de un atac cu drone rusești asupra hub-ului petrolier de la Brody. Potrivit autorităților ucrainene, reparațiile ar putea dura până la două luni . Criza energetică din Europa Centrală Conducta Druzhba, una dintre cele mai vechi și importante rute petroliere din Europa, s-a oprit pe 27 ianuarie 2026 , după atacul asupra infrastructurii din vestul Ucrainei. În prezent, Ungaria și Slovacia sunt singurele state din UE care mai importă petrol rusesc prin această conductă , motiv pentru care au făcut presiuni constante asupra Kievului pentru restabilirea transportului. Slovacia a declarat deja stare de urgență în sectorul petrolier , iar premierul Robert Fico a cerut Comisiei Europene să trimită o echipă independentă de inspectori pentru a verifica situația din teren. Poziția Uniunii Europene Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a afirmat că autoritățile ucrainene lucrează la repararea conductei și a subliniat că politica de sancțiuni împotriva Rusiei nu va fi modificată din cauza disputei. Între timp, în interiorul UE se discută scenarii alternative pentru sprijinirea financiară a Ucrainei, inclusiv acordarea unei părți din fonduri prin împrumuturi bilaterale ale unor state membre , pentru a evita blocajul generat de veto-ul Ungariei. Conflictul evidențiază tensiunile tot mai mari dintre obiectivele energetice ale unor state din Europa Centrală și strategia europeană de reducere a dependenței de petrolul rusesc, într-un context geopolitic marcat de războiul din Ucraina. [...]

Viktor Orbán susține că Ungaria a obținut o „victorie politică” în disputa privind conducta Druzhba , după ce o delegație maghiară trimisă neinvitat la Kiev pentru a inspecta infrastructura a părăsit Ucraina. Potrivit informațiilor relatate de mai multe publicații internaționale , conflictul diplomatic este legat de presiunile exercitate asupra Kievului pentru a reporni conducta prin care petrolul rusesc ajunge în Europa Centrală și care a blocat un împrumut european de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Disputa a izbucnit după ce conducta Druzhba a fost avariată pe 27 ianuarie , în urma unor atacuri rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Conducta este ultima rută importantă prin care Ungaria și Slovacia mai primesc petrol rusesc , iar oprirea transportului a amplificat tensiunile dintre Kiev și unele state membre ale Uniunii Europene. Orbán blochează finanțarea pentru Ucraina Premierul Ungariei a blocat atât pachetul de sancțiuni al UE împotriva Rusiei , cât și împrumutul de 90 de miliarde de euro convenit de liderii europeni în decembrie 2025. Budapesta condiționează ridicarea veto-ului de reluarea transportului de petrol prin Druzhba . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că această poziție reprezintă „șantaj”, afirmând că Ungaria și Slovacia au avertizat că vor bloca finanțarea europeană dacă Ucraina nu repară conducta. Kievul nu vrea să repare conducta Zelenski a spus în mod repetat că preferă să nu repare infrastructura prin care Rusia își exportă petrolul în Europa în timp ce războiul continuă. Totuși, liderul ucrainean a recunoscut că reparațiile ar putea deveni inevitabile dacă aceasta este singura modalitate de a debloca fondurile de care Kievul are nevoie urgent. Compania energetică ucraineană Naftogaz a prezentat ambasadorilor din 31 de state dovezi privind pagubele produse de atacurile rusești și a precizat că lucrările de restaurare ar putea dura cel puțin una până la două luni . Delegatia maghiară respinsă la Kiev Pe 12 martie, Ungaria a trimis o delegație de inspectori la Kiev pentru a examina conducta, însă vizita nu a fost coordonată cu autoritățile ucrainene sau cu Bruxellesul. Ucraina a refuzat să recunoască misiunea ca fiind oficială. Cu toate acestea, Orbán a declarat ulterior că deplasarea a fost un succes și că presiunea Ungariei „i-a forțat pe ucraineni să acționeze”. Premierul maghiar a ordonat ulterior echipei să se întoarcă acasă. Presiunea timpului pentru Ucraina Comisia Europeană estimează că Ucraina dispune de suficiente fonduri externe pentru cheltuielile guvernamentale doar până la sfârșitul lunii aprilie 2026 . După această dată, accesul la împrumutul european devine esențial pentru stabilitatea financiară a statului. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis , a declarat că finanțarea va ajunge la Kiev „într-un fel sau altul”, fără a preciza cum ar putea fi depășit veto-ul Ungariei. [...]

Donald Trump ameninţă cu noi atacuri asupra principalului terminal petrolier al Iranului , pe fondul intensificării conflictului din regiune. Preşedintele SUA a declarat că insula Kharg – nodul principal al exporturilor petroliere iraniene – ar putea fi lovită din nou de forţele americane, după ce atacuri recente ar fi distrus o parte importantă a infrastructurii de acolo. Declaraţia a fost făcută într-un interviu acordat postului CBS News , în contextul în care războiul dintre SUA şi Iran a intrat în a treia săptămână. Trump a afirmat că operaţiunile militare americane au „demolat în întregime” zone ale insulei Kharg şi a sugerat că noi lovituri ar putea urma, într-o escaladare a conflictului. Insula Kharg este cel mai important terminal petrolier al Iranului, punctul prin care trece o mare parte din exporturile de petrol ale ţării. Atacurile asupra acestei infrastructuri pot afecta direct aprovizionarea globală cu energie şi pot amplifica tensiunile pe pieţele petroliere. În paralel, Trump a făcut apel la statele aliate să trimită nave militare pentru a proteja traficul în Strâmtoarea Ormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol tranzitează această zonă. Situaţia din strâmtoare rămâne extrem de tensionată, după ce Iranul a ameninţat că va bloca traficul maritim. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a declarat că trecerea ar trebui să rămână închisă, iar ministrul de externe Abbas Araghchi a avertizat că Teheranul va răspunde oricărui atac asupra instalaţiilor energetice iraniene. Conflictul a început deja să afecteze pieţele energetice globale. Preţurile petrolului şi ale energiei au crescut rapid, iar perturbarea fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz este considerată una dintre cele mai serioase ameninţări pentru economia mondială din ultimii ani. În acelaşi timp, eforturile diplomatice par să stagneze. Deşi unele state din Orientul Mijlociu au încercat să medieze negocieri pentru reducerea tensiunilor, administraţia americană nu a dat semnale că ar fi dispusă să oprească operaţiunile militare în acest moment. [...]

Forțele SUA au lovit ținte militare pe insula Kharg - punct cheie pentru 90% din exporturile de petrol ale Iranului , informează Reuters . Insula Kharg, situată la aproximativ 26 km de coasta Iranului și la 483 km nord-vest de Strâmtoarea Hormuz, este un nod crucial pentru exporturile de petrol iraniene, gestionând 90% din transporturile de petrol ale țării. Atacul american a fost justificat de președintele Donald Trump ca o reacție la interferențele Iranului în navigația prin Strâmtoarea Hormuz. Trump a declarat pe rețelele sociale că toate țintele militare de pe Kharg au fost distruse și a amenințat cu lovirea infrastructurii petroliere dacă Iranul va continua să perturbe traficul maritim. Impactul asupra pieței globale de petrol ar putea fi semnificativ, având în vedere că: Kharg este responsabilă pentru exportul a 1.55 milioane de barili pe zi din totalul de 1.7 milioane bpd exportate de Iran în acest an. O eventuală deteriorare a infrastructurii ar putea retrage 2 milioane de barili pe zi de pe piață, conform Dan Pickering, director de investiții la Pickering Energy Partners. Iranul a amenințat că va ataca infrastructura energetică a companiilor petroliere care colaborează cu SUA în regiune, ceea ce ar putea escalada tensiunile. Iranul este al treilea cel mai mare producător din OPEC, contribuind cu aproximativ 4.5% din oferta globală de petrol. Înainte de conflict, Iranul și-a crescut exporturile la aproximativ 2.17 milioane bpd în februarie, atingând un record de 3.79 milioane bpd în săptămâna de 16 februarie. În contextul acestor evenimente, China, principalul importator mondial de țiței, este afectată direct, având în vedere că 11.6% din importurile sale maritime de petrol provin din Iran. China a luat măsuri pentru a-și conserva rezervele, inclusiv interzicerea exporturilor de combustibil rafinat. Aceste evoluții subliniază vulnerabilitatea insulei Kharg și importanța sa strategică pentru economia iraniană și piețele globale de energie. [...]

Rusia a obținut aproximativ 6 miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili în doar două săptămâni , profitând de creșterea prețurilor la energie provocată de războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Conflictul din Orientul Mijlociu a determinat o creștere rapidă a prețurilor la energie, ceea ce a adus venituri suplimentare Moscovei. Datele analizate arată că, în primele două săptămâni de la izbucnirea conflictului, Rusia a înregistrat o creștere a veniturilor din exporturile de petrol, gaze și cărbune. Numai în luna martie, veniturile suplimentare sunt estimate la aproximativ 672 de milioane de euro , în condițiile în care prețurile medii zilnice combinate au urcat cu circa 14% față de luna februarie . Cea mai mare parte a acestor câștiguri provine din comerțul cu petrol. Conform estimărilor CREA, aproximativ 625 de milioane de euro din veniturile suplimentare sunt legate de exporturile de țiței și produse petroliere. Contextul creșterii veniturilor Creșterea prețurilor la energie a fost alimentată de tensiunile militare din regiunea Golfului Persic. Conflictul a început la 28 februarie 2026 , când SUA și Israel au lansat atacuri aeriene împotriva Iranului, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian, Ali Khamenei. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), războiul a dus la o reducere a producției de petrol și gaze din zona Golfului cu cel puțin 10 milioane de barili pe zi , ceea ce a generat o perturbare majoră a aprovizionării pe piața globală a petrolului. Posibila relaxare a sancțiunilor Raportul apare într-un moment sensibil din punct de vedere geopolitic. Președintele american Donald Trump a sugerat recent că Statele Unite ar putea relaxa sancțiunile asupra petrolului rusesc , ca reacție la creșterea abruptă a prețurilor pe piețele internaționale. Organizațiile care monitorizează comerțul energetic avertizează însă că o astfel de decizie ar putea aduce Moscovei venituri suplimentare semnificative. În prezent, sancțiunile occidentale obligă Rusia să vândă petrolul cu un discount considerabil față de prețul pieței. Alexander Kirk, activist pentru sancțiuni din cadrul organizației Urgewald, susține că o relaxare a restricțiilor ar elimina rapid acest discount și ar permite Kremlinului să obțină miliarde de euro în plus din exporturile de energie , într-un moment în care veniturile din resurse naturale rămân esențiale pentru finanțarea bugetului rus și a operațiunilor militare. Evoluția veniturilor energetice ale Rusiei Înainte de izbucnirea conflictului cu Iranul, datele arătau o tendință diferită. Potrivit IEA, veniturile Rusiei din exporturile de petrol și produse rafinate scăzuseră în ultimele luni , ajungând în februarie la cel mai redus nivel de la începutul războiului din Ucraina, în 2022. Declinul a fost cauzat de mai mulți factori: reducerea exporturilor către India, în urma presiunilor diplomatice ale SUA; perturbări în transportul petrolului după atacuri asupra unei conducte care alimentează Ungaria și Slovacia prin Ucraina; menținerea plafonului de preț impus petrolului rusesc. Totuși, izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu a schimbat rapid situația pieței, iar creșterea prețurilor la energie a readus exporturile rusești în centrul atenției. [...]

Crește presiunea pentru escortarea navelor comerciale în Strâmtoarea Hormuz după intensificarea atacurilor iraniene. Potrivit Axios , mai multe state și experți din industria maritimă cer crearea unui sistem de protecție navală pentru navele comerciale, pe fondul atacurilor repetate asupra transportului maritim în această zonă strategică pentru comerțul global cu energie. În ultimele zile, cel puțin cinci nave comerciale au fost lovite în Golful Persic și în Strâmtoarea Hormuz, iar două rachete au lovit un remorcher sub pavilion al Emiratelor Arabe Unite care încerca să ajute o navă container abandonată. Atacul a provocat moartea a cel puțin patru membri ai echipajului. Oficialii americani avertizează că Iranul folosește porturi civile din regiune pentru operațiuni militare care amenință transportul internațional. Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, deoarece prin acest coridor trece aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol. În prezent însă, traficul este aproape paralizat din cauza amenințărilor iraniene că va ataca orice navă care tranzitează zona. Armata americană a anunțat că a distrus 16 ambarcațiuni iraniene suspectate că ar fi pregătit instalarea de mine maritime în strâmtoare. Experții avertizează că armata iraniană poate lansa rapid atacuri folosind bărci rapide încărcate cu explozibili sau rachete, ceea ce face navigația extrem de periculoasă. În acest context, Washingtonul analizează posibilitatea de a folosi marina militară pentru a escorta petroliere și alte nave comerciale. Casa Albă a confirmat însă că, până în prezent, navele americane nu au escortat încă niciun petrolier prin strâmtoare. Oficialii spun că această opțiune rămâne disponibilă dacă situația o va impune. Analiștii estimează că organizarea unui sistem internațional de protecție navală ar putea dura câteva săptămâni, posibil până la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. Între timp, aproximativ 20.000 de marinari se află pe nave în Golful Persic, mulți dintre ei lucrând în condiții de risc ridicat într-o zonă care a devenit, practic, un teatru de război. [...]