Tag: recep tayyip erdogan
Știri despre „recep tayyip erdogan”
Viktor Orban anunță acord pentru gaz ieftin cu Trump, Putin și Erdogan - continuarea aprovizionării energetice în context geopolitic complex
Viktor Orbán spune că a obținut „gaz ieftin” pentru Ungaria potrivit Adevărul , după discuții pe care le leagă de Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, în ideea menținerii aprovizionării într-un context european mai restrictiv față de importurile din Rusia. Anunțul a fost făcut sâmbătă, 31 ianuarie 2026, într-un interviu la postul public Kossuth Rádió. Premierul ungar susține că aceste discuții ar fi dus la „asigurarea continuității aprovizionării”, în condițiile în care Uniunea Europeană a adoptat recent un regulament care prevede eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești, atât prin conducte, cât și sub formă de LNG (gaz natural lichefiat), până în 2027, notează Szeged365 (citat ca sursă în articolul Adevărul). „Viktor Orban anunță că a ajuns la un acord cu Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan pentru a continua să primească «gaz ieftin» pentru Ungaria.” Din perspectiva economică internă, Orbán afirmă că, fără intervenția guvernului, facturile populației ar fi crescut semnificativ în ianuarie, pe fondul temperaturilor scăzute, iar o parte dintre gospodării ar fi ajuns în dificultate financiară. În același timp, el leagă direct tema costurilor la energie de alegerile din aprilie, pe care le prezintă ca o opțiune între menținerea politicilor actuale și direcții pe care le descrie drept „impuse de Bruxelles”. În ceea ce privește miza acordului invocat de premierul ungar, mesajul central este că Budapesta încearcă să își securizeze accesul la gaze rusești în pofida calendarului UE de reducere și eliminare a importurilor. În declarațiile sale, Orbán indică și o fereastră de timp limitată pentru alternative: aproximativ un an și jumătate pentru a găsi soluții, altfel gospodăriile ar fi afectate. Elementele-cheie ale „acordului pentru gaz ieftin”, așa cum reies din relatarea citată, sunt: actorii menționați de Orbán: Donald Trump , Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan ; obiectivul declarat: continuitatea aprovizionării cu „gaz ieftin” pentru Ungaria; contextul european: eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești (conducte și LNG) până în 2027; argumentul intern: evitarea creșterii facturilor și a presiunii asupra gospodăriilor în sezonul rece; componenta politică: folosirea temei energiei ca subiect major în alegerile din aprilie. Pe linie politică externă, Orbán critică decizia UE privind renunțarea la gazul rusesc și o leagă de sprijinul european pentru Ucraina, susținând că presiunile de la Bruxelles ar urmări inclusiv influențarea politicii interne de la Budapesta. El reia, totodată, opoziția față de avansarea Ucrainei către integrarea europeană, pe care o descrie drept o dispută politică majoră în interiorul UE. [...]
Trump: „Consiliul pentru Pace” ar putea înlocui ONU – o provocare directă la ordinea globală
Într-un articol publicat de noi puțin mai devreme , am prezentat reacțiile internaționale privind invitațiile trimise de Donald Trump pentru a forma „Consiliul pentru Pace”. Acum, fostul președinte american afirmă că acest consiliu ar putea deveni o alternativă la Organizația Națiunilor Unite , informează The Washington Times . Declarația a fost făcută marți, 20 ianuarie 2026, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Casa Albă, unde Trump a criticat deschis eficiența ONU, sugerând că aceasta nu și-a atins niciodată adevăratul potențial: „Sunt un mare fan al potențialului ONU, dar nu a fost niciodată valorificat. Ar fi trebuit să rezolve toate războaiele pe care le-am încheiat eu. Nici măcar nu m-am gândit să merg la ei.” Întrebat direct dacă „Consiliul pentru Pace” ar putea înlocui ONU, Trump a răspuns simplu: „S-ar putea.” Totuși, într-un ton aparent mai moderat, fostul președinte a adăugat că „trebuie să lași ONU să continue, pentru că potențialul este atât de mare” . Această ambiguitate între critică și concesie reflectă stilul său politic – contestarea instituțiilor tradiționale, dublată de propuneri proprii în care își asumă un rol central. „Consiliul pentru Pace” – o structură alternativă, dar condiționată financiar Potrivit unui proiect de statut obținut de presă, consiliul este definit ca „o organizație internațională care urmărește stabilitatea, restabilirea guvernării legale și pacea durabilă în regiunile afectate de conflicte” . Mandatul fiecărui stat membru ar fi limitat la trei ani, cu excepția celor care contribuie cu cel puțin 1 miliard de dolari în primul an – aceștia ar obține automat un loc permanent. Această formulă bazată pe contribuții financiare stârnește deja întrebări privind legitimitatea și echilibrul decizional al structurii propuse. Modelul pare să privilegieze influența economică în detrimentul consensului internațional sau al principiului egalității între state – unul dintre fundamentele Cartei ONU . Lideri invitați și reacții internaționale: Printre liderii invitați recent se numără: Javier Milei (președintele Argentinei), Santiago Peña (președintele Paraguayului), Mark Carney (premierul Canadei), Abdel-Fattah el-Sisi (președintele Egiptului), Recep Tayyip Erdogan (președintele Turciei). Potrivit aceleiași surse, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Vietnam, Kazahstan, Ungaria, Argentina și Belarus și-au exprimat deja acordul de principiu. Kremlinul a confirmat că Vladimir Putin analizează în continuare invitația, fără o decizie anunțată. Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a comentat până în acest moment, iar președintele francez Emmanuel Macron, conform relatărilor, rămâne rezervat față de idee. O inițiativă în coliziune cu ordinea internațională actuală? Declarațiile lui Trump vin pe fondul unei istorii de confruntări cu ONU: în timpul mandatului său, SUA s-au retras din peste 30 de agenții și organisme afiliate organizației, pe motiv că ar acționa împotriva intereselor americane. Propunerea unui consiliu paralel, sub conducerea sa directă și dependent financiar de statele membre, poate fi interpretată ca o mișcare menită să redefinească regulile jocului în diplomația globală — în favoarea celor dispuși să plătească și să-i valideze autoritatea. [...]
Turcia intră în arhitectura de pace pentru Gaza - oportunități de capital și contracte pentru firmele turcești
Donald Trump i-a propus lui Recep Tayyip Erdogan un rol fondator în Consiliul de Pace pentru Gaza , potrivit Adevărul , care citează comunicarea oficială a Republicii Turce. Invitația ar fi fost transmisă printr-o scrisoare datată 16 ianuarie 2026, iar anunțul a fost făcut public sâmbătă, 17 ianuarie, de directorul de comunicare Burhanettin Duran, pe rețeaua X. Până acum, președintele Erdogan nu a comentat oficial invitația, notează Adevărul. În paralel, ministrul turc de externe Hakan Fidan a fost desemnat să participe în comitetul executiv care va supraveghea activitatea Consiliului de Pace pentru Gaza , desemnare confirmată de Ministerul de Externe de la Ankara. Din perspectiva economică, includerea Turciei într-o arhitectură internațională care are explicit în mandat „reconstrucția, atragerea de investiții, asigurarea finanțării la scară largă și mobilizarea de capital” poate deschide acces la fluxuri de finanțare și la contracte de reconstrucție pentru companii turcești. În măsura în care Ankara își asumă un portofoliu relevant în Consiliu, miza imediată devine capacitatea Turciei de a transforma influența politică în proiecte bancabile (adică proiecte suficient de clare și garantabile pentru a fi finanțate de bănci și investitori), cu efect direct asupra punctului de interes central: valoarea investițiilor atrase în proiecte legate de Gaza și volumul contractelor adjudecate de firme turcești. Pentru economia turcească, potențialul câștig se vede pe două canale: export de servicii și lucrări (construcții, infrastructură, utilități, logistică) și intermediere financiară/consulting prin companii și instituții care pot participa la structuri de finanțare. Totuși, materializarea acestor beneficii depinde de arhitectura efectivă a finanțării și de stabilitatea de securitate din teren: fără un cadru operațional pentru implementare și plăți, „valoarea investițiilor atrase” rămâne un indicator de intenție, nu de execuție, iar impactul asupra PIB-ului și ocupării în Turcia ar fi limitat. Comitetul executiv include și nume cu greutate în finanțe și dezvoltare – Marc Rowan (Apollo Global Management) și Ajay Banga (președintele World Bank Group), alături de Roberto Gabriel , consilier al președintelui Trump – ceea ce sugerează că mecanismele de mobilizare a capitalului vor fi un element central al inițiativei, conform Casei Albe citate de Adevărul. Pentru Turcia, participarea la acest format poate fi un multiplicator de credibilitate în fața investitorilor și finanțatorilor internaționali , dar și un test de maturitate. Dacă Ankara reușește să livreze proiecte concrete și să ofere garanții solide de implementare, atunci investițiile atrase și efectele economice interne ar putea deveni măsurabile în 2026–2027. Dacă nu, implicarea va rămâne în principal una politică. [...]