Tag: vladimir putin
Știri despre „vladimir putin”
Viktor Orban anunță acord pentru gaz ieftin cu Trump, Putin și Erdogan - continuarea aprovizionării energetice în context geopolitic complex
Viktor Orbán spune că a obținut „gaz ieftin” pentru Ungaria potrivit Adevărul , după discuții pe care le leagă de Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, în ideea menținerii aprovizionării într-un context european mai restrictiv față de importurile din Rusia. Anunțul a fost făcut sâmbătă, 31 ianuarie 2026, într-un interviu la postul public Kossuth Rádió. Premierul ungar susține că aceste discuții ar fi dus la „asigurarea continuității aprovizionării”, în condițiile în care Uniunea Europeană a adoptat recent un regulament care prevede eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești, atât prin conducte, cât și sub formă de LNG (gaz natural lichefiat), până în 2027, notează Szeged365 (citat ca sursă în articolul Adevărul). „Viktor Orban anunță că a ajuns la un acord cu Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan pentru a continua să primească «gaz ieftin» pentru Ungaria.” Din perspectiva economică internă, Orbán afirmă că, fără intervenția guvernului, facturile populației ar fi crescut semnificativ în ianuarie, pe fondul temperaturilor scăzute, iar o parte dintre gospodării ar fi ajuns în dificultate financiară. În același timp, el leagă direct tema costurilor la energie de alegerile din aprilie, pe care le prezintă ca o opțiune între menținerea politicilor actuale și direcții pe care le descrie drept „impuse de Bruxelles”. În ceea ce privește miza acordului invocat de premierul ungar, mesajul central este că Budapesta încearcă să își securizeze accesul la gaze rusești în pofida calendarului UE de reducere și eliminare a importurilor. În declarațiile sale, Orbán indică și o fereastră de timp limitată pentru alternative: aproximativ un an și jumătate pentru a găsi soluții, altfel gospodăriile ar fi afectate. Elementele-cheie ale „acordului pentru gaz ieftin”, așa cum reies din relatarea citată, sunt: actorii menționați de Orbán: Donald Trump , Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan ; obiectivul declarat: continuitatea aprovizionării cu „gaz ieftin” pentru Ungaria; contextul european: eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești (conducte și LNG) până în 2027; argumentul intern: evitarea creșterii facturilor și a presiunii asupra gospodăriilor în sezonul rece; componenta politică: folosirea temei energiei ca subiect major în alegerile din aprilie. Pe linie politică externă, Orbán critică decizia UE privind renunțarea la gazul rusesc și o leagă de sprijinul european pentru Ucraina, susținând că presiunile de la Bruxelles ar urmări inclusiv influențarea politicii interne de la Budapesta. El reia, totodată, opoziția față de avansarea Ucrainei către integrarea europeană, pe care o descrie drept o dispută politică majoră în interiorul UE. [...]
Zelenski propune o încetare a loviturilor asupra infrastructurii energetice – Ucraina se oferă să oprească atacurile dacă Rusia face același lucru
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat că Ucraina este dispusă să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice a Rusiei, dacă Moscova face același gest în oglindă . Declarația a fost făcută marți, 30 ianuarie, în contextul unei propuneri de armistițiu parțial, formulată cu sprijinul Statelor Unite. Zelenski a subliniat că nu este vorba despre un acord formal, ci doar despre „ o oportunitate ” pentru ambele părți să reducă presiunea asupra populației în mijlocul unei ierni extreme. Anunțul vine la scurt timp după ce fostul președinte american Donald Trump a susținut că Vladimir Putin ar fi fost de acord cu o pauză de o săptămână a atacurilor asupra Kievului și altor orașe ucrainene, în urma unei solicitări personale din partea sa. Kremlinul a confirmat că Trump a făcut această cerere, dar nu a oferit detalii clare despre poziția lui Putin, potrivit PBS . Totuși, în noaptea de după anunț, armata rusă a lansat 111 drone și o rachetă balistică de tip Iskander-M asupra Ucrainei, dintre care 80 au fost interceptate. Deși au continuat loviturile asupra unor zone rezidențiale și obiective logistice, infrastructura energetică nu a fost vizată – un posibil semn că înțelegerile informale încep să fie respectate. „ Situația din această noapte și din zilele următoare va arăta cum stau lucrurile cu adevărat ”, a spus Zelenski, citat de The New York Times . Inițiativa a fost discutată în cadrul unor negocieri trilaterale desfășurate recent în Abu Dhabi, între oficiali din SUA, Ucraina și Rusia. O a doua rundă de negocieri ar urma să aibă loc duminică, însă data ar putea fi modificată din cauza tensiunilor crescânde dintre SUA și Iran. Zelenski a fost clar: nu există o încetare oficială a focului și niciun document semnat între părți, precizând că nu a existat nicio comunicare directă cu Moscova pe acest subiect, potrivit The Kyiv Independent . Între timp, aproximativ un milion de locuitori din Kiev continuă să fie afectați de lipsa de curent și căldură, în contextul în care temperaturile în Ucraina au coborât până la minus 30 de grade Celsius. Conform Atacurile rusești anterioare au afectat grav infrastructura termică și electrică a capitalei ucrainene. În paralel, marile obstacole politice rămân, în special legate de statutul regiunii Donețk. Zelenski a precizat că Ucraina nu este dispusă să renunțe la integritatea teritorială, iar până acum nu s-a ajuns la niciun compromis în negocierile cu Rusia. Secretarul de stat american Marco Rubio a numit disputa teritorială „ singurul punct rămas ” în negocieri, dar consilierul de la Kremlin, Iuri Ușakov, a declarat că „ mai sunt și alte chestiuni importante ” de discutat, relatează CNN . Deși în prezent nu există semne clare ale unui acord de pace , inițiativa de suspendare a atacurilor asupra infrastructurii energetice poate fi un pas modest, dar semnificativ, către detensionarea conflictului. [...]
Rusia a acceptat să suspende atacurile asupra Ucrainei până pe 1 februarie - anunț oficial al Kremlinului cu detalii neclare despre discuția Trump-Putin
Kremlinul spune că Rusia va evita atacurile până la 1 februarie , la cererea președintelui SUA, Donald Trump, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, însă rămân neclarități atât privind momentul intrării în vigoare a înțelegerii verbale, cât și asupra ariei exacte de aplicare. Potrivit declarațiilor Kremlinului, solicitarea lui Trump ar fi vizat în mod specific Kievul, „pentru a crea condiții favorabile pentru negocieri”, ceea ce nuanțează mesajul transmis anterior de liderul american despre o pauză mai largă a atacurilor. În plus, în relatarea publicată, Peskov pare să indice că discuția s-a concentrat pe atacurile asupra capitalei, nu pe întreg teritoriul Ucrainei. „Președintele Trump i-a cerut președintelui Putin să se abțină de la atacul asupra Kievului timp de o săptămână, până pe 1 februarie, cât timp se creează condiții favorabile pentru negocieri. [...] Da, a existat o solicitare personală din partea președintelui Trump”, a răspuns el, potrivit agenției ruse de stat Ria Novosti. În paralel, Reuters a relatat că Trump a spus, într-o ședință a Cabinetului, că i-a cerut personal lui Putin să nu lanseze atacuri aeriene asupra Kievului și a altor localități timp de o săptămână, invocând frigul extrem din Ucraina. Totuși, Trump nu a precizat când a avut loc convorbirea, iar Casa Albă nu a anunțat public o discuție recentă între cei doi lideri, ceea ce alimentează incertitudinile despre calendarul și statutul acordului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat informația și a spus că echipele au discutat acordul în Emiratele Arabe Unite, exprimând așteptarea ca înțelegerile să fie respectate și indicând explicit componenta energetică drept un test important. La câteva ore după anunțul lui Trump privind acordul verbal, autoritățile de la Kiev au raportat un nou atac aerian rusesc, cu o rachetă balistică și 111 drone cu rază lungă de acțiune, concentrat în special în regiunile de graniță sau în apropierea liniei frontului, ceea ce ridică semne de întrebare asupra aplicării practice a angajamentului anunțat de Kremlin. [...]
Zelenski și Merz salută inițiativa de armistițiu a lui Trump - Critici dure la adresa atacurilor Rusiei
Cancelarul german Friedrich Merz și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au salutat eforturile de instituire a unui armistițiu , potrivit The Guardian . Această reacție vine după ce Donald Trump a afirmat că Vladimir Putin a fost de acord cu o pauză de o săptămână a atacurilor asupra rețelei energetice a Ucrainei, în urma unor lovituri care au lăsat milioane de oameni fără încălzire în condiții de frig extrem. Merz a subliniat, totodată, că distrugerea sistematică și brutală a infrastructurii civile a Ucrainei de către atacurile rusești continuă, condamnând aceste acțiuni „în cei mai duri termeni”. De asemenea, Zelenski a declarat că se bazează pe Statele Unite pentru a asigura implementarea acestei pauze de o săptămână în atacurile rusești asupra rețelei energetice a Ucrainei, mulțumindu-i lui Trump și exprimându-și speranța că acordul va fi pus în aplicare. Atacuri și consecințe În pofida anunțului de armistițiu, atacurile rusești au continuat să facă victime. În regiunile centrale și sudice ale Ucrainei, șase persoane au fost ucise joi, conform autorităților regionale și serviciilor de urgență. În regiunea Zaporizhzhia, bombardamentele rusești au ucis trei persoane și au provocat un incendiu major într-un bloc de apartamente. În regiunea Dnipropetrovsk, două persoane au fost rănite, iar în regiunea Herson, bombardamentele au ucis două persoane. De asemenea, un atac asupra orașului central Kryvyi Rig a dus la moartea unei femei în vârstă. Eforturi de securizare a infrastructurii Ucraina colaborează cu SpaceX pentru a împiedica Rusia să folosească sistemul de internet Starlink pentru ghidarea dronelor, a declarat ministrul ucrainean al apărării. Această colaborare vine după ce Ucraina a descoperit că Starlink era utilizat pe dronele cu rază lungă de acțiune folosite în atacurile rusești. „Suntem recunoscători președintelui SpaceX, Gwynne Shotwell, și personal lui Elon Musk pentru răspunsul rapid și pentru începerea lucrărilor de rezolvare a situației”, a spus Mykhailo Fedorov pe Telegram. Măsuri economice ale Uniunii Europene Uniunea Europeană a inclus Rusia pe lista neagră pentru riscul de spălare de bani, a declarat șeful politicii externe a UE. „Aceasta va încetini și va crește costurile tranzacțiilor cu băncile rusești”, a afirmat Kaja Kallas în fața reporterilor. Această măsură este parte a eforturilor continue ale UE de a sancționa Rusia pentru acțiunile sale în Ucraina. [...]
Trump afirmă că a cerut personal lui Putin un armistițiu energetic între Rusia și Ucraina - detalii despre răspunsul primit de fostul președinte american
Donald Trump afirmă că i-a cerut personal lui Vladimir Putin o pauză de o săptămână a bombardamentelor potrivit Libertatea , susținând că liderul rus ar fi acceptat solicitarea, pe fondul temperaturilor foarte scăzute din Ucraina. Declarația a fost făcută joi, în timpul unei ședințe de cabinet, fără ca președintele american să indice o dată de începere pentru un posibil armistițiu energetic. „I-am cerut personal lui Putin să nu tragă (rachete și drone – n.r.) împotriva Kievului și altor orașe timp de o săptămână. A fost de acord”, a declarat liderul republican de la Casa Albă în timpul unei ședințe de cabinet, fără a specifica o dată de începere a unui posibil armistițiu energetic. Trump a mai spus că a contactat Moscova în pofida scepticismului din partea consilierilor săi, prezentând demersul ca pe o intervenție directă pentru limitarea atacurilor asupra orașelor ucrainene și, implicit, asupra infrastructurii critice. În relatarea sa, inițiativa ar fi vizat o pauză temporară a loviturilor, într-un moment în care rețeaua energetică devine mai vulnerabilă din cauza consumului ridicat și a condițiilor meteo. În paralel cu declarațiile liderului de la Washington, au apărut informații neconfirmate oficial despre ordine de încetare a atacurilor asupra infrastructurii energetice, venite atât din zona rusă, cât și din cea ucraineană. Mai devreme, bloggeri ruși pro-război și corespondenți militari ucraineni au relatat că ambele armate ar fi primit instrucțiuni în acest sens, însă autoritățile de la Kiev și Moscova nu au confirmat public existența unui acord, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze. Elementele-cheie vehiculate în spațiul public despre un posibil „armistițiu energetic” includ, potrivit sursei, următoarele: o oprire temporară a atacurilor asupra infrastructurii energetice, menționată de bloggeri ruși pro-război și canale ucrainene; un interval indicat de un blogger rus pro-război: de joi, ora 7:00, până marți, 3 februarie; o confirmare din partea canalului ucrainean Supernova+ că forțele Kievului ar fi primit ordin să nu lovească instalațiile energetice rusești; o relatare a canalului „Belorussky Silovik” despre un „moratoriu temporar” discutat la negocieri la Abu Dhabi , dar cu mențiunea că „nu toată lumea este încă la curent”; o contrazicere din partea administratorului canalului ucrainean „Mykolaiv Vanek”, care susține că „nu există un acord final” și că o eventuală interdicție „nu va dura mult”. Contextul diplomatic invocat în articol indică faptul că ideea unui armistițiu pe zona energetică ar fi fost discutată la negocieri trilaterale pe 23 și 24 ianuarie, la Abu Dhabi, notează Financial Times . Discuțiile ar fi vizat oprirea bombardamentelor asupra infrastructurii energetice ucrainene, în schimbul angajamentului Kievului de a se abține de la atacuri asupra instalațiilor petroliere și tancurilor petroliere rusești. În acest cadru, intervenția lui Trump este prezentată ca un demers direct către Putin, dar, în lipsa unei confirmări oficiale de la părți, rămâne neclar dacă există un acord operațional și care ar fi mecanismul de monitorizare și aplicare. [...]
Procesul de negociere pentru pace în Ucraina se desfășoară în paralel cu atacuri asupra trenurilor și blocurilor - tensiunile rămân ridicate
Consilierul lui Vladimir Putin spune că îl așteaptă pe Volodimir Zelenski la Moscova, cu „garanții de securitate” , potrivit Știrile ProTV , într-un moment în care Rusia invocă public ideea de pace, iar pe teren continuă atacurile asupra Ucrainei. Mesajul Kremlinului despre Zelenski și rolul atribuit lui Donald Trump Declarația consilierului lui Vladimir Putin vine cu o nuanță politică importantă: acesta „recunosc[e] că a fost sugestia lui Donald Trump”, notează sursa. Formularea încearcă să proiecteze disponibilitate pentru dialog la cel mai înalt nivel, dar și să lege inițiativa de președintele american, care a vorbit despre perspective „îmbucurătoare” în relația Rusia–Ucraina. „Când vor fi întrunite condițiile îl așteptăm pe Zelenski la Moscova unde îi garantăm securitatea”, transmite consilierul lui Vladimir Putin recunoscând că a fost sugestia lui Donald Trump. În același timp, Kremlinul transmite că nu vede negocierile ca pe un demers aflat aproape de final. Purtătorul de cuvânt Dmitry Peskov a insistat că discuțiile sunt abia la început și că urmează continuarea lor la nivel tehnic, ceea ce sugerează că eventualele întâlniri politice rămân condiționate de pași prealabili. Negocierile din Abu Dhabi și semnalele publice despre „progrese” Știrile ProTV relatează că vinerea trecută au început, în Abu Dhabi , negocieri directe între reprezentanții Kievului și cei ai Moscovei, mediate de americani. După două zile de discuții, părțile au vorbit despre progrese, iar discuțiile „ar urma să se reia duminică”, conform sursei. Pe acest fundal, Donald Trump a declarat că se așteaptă la evoluții pozitive pentru ambele părți. În paralel, Kremlinul a temperat așteptările, prin mesajul lui Peskov, care a avertizat împotriva concluziilor premature și a subliniat continuarea discuțiilor „la nivel de experți”. Atacuri asupra civililor, în paralel cu discuțiile despre pace În timp ce la nivel diplomatic se vorbește despre negocieri, pe teren sunt raportate atacuri asupra infrastructurii civile. Marți seară, un tren cu aproximativ 200 de pasageri, care se apropia de Harkov, ar fi fost lovit de drone rusești; cinci pasageri au murit, potrivit relatării. În aceeași logică, sursa menționează atacuri nocturne în Kiev, unde două persoane au fost ucise după ce dronele au lovit un bloc de locuințe, precum și bombardamente în Odesa, unde o mănăstire ar fi fost distrusă, după ce în ajun fuseseră lovite clădiri rezidențiale, școli și grădinițe. De ce contează declarațiile despre Zelenski, în acest context Invitația condiționată la Moscova, cu promisiunea de securitate, este prezentată ca un gest de deschidere, dar apare într-un moment în care Ucraina acuză continuarea atacurilor asupra civililor. În materialul citat, președintele Zelenski califică lovirea trenului drept un act care, „în orice țară”, ar fi considerat terorist. În plus, potrivit analiștilor citați de Știrile ProTV, intensificarea presiunilor militare ar putea fi folosită de Rusia pentru a-și consolida poziția la masa negocierilor, inclusiv prin lovirea infrastructurii energetice, cu efect direct asupra populației. [...]
SUA anunță o posibilă întrevedere Putin-Zelenski – miza: sfârșitul războiului
„Suntem foarte aproape de o întâlnire Putin-Zelenski” – Statele Unite susțin că negocierile dintre Rusia și Ucraina se apropie de o discuție la vârf . Oficiali americani au confirmat pentru publicația Axios că există progrese semnificative în dialogul dintre cele două părți, susținute de o întâlnire recentă desfășurată la Abu Dhabi. Evenimentul, care a durat peste trei ore, a fost mediat de Statele Unite și s-a concentrat pe teme sensibile precum statutul regiunii Donbas, siguranța centralei nucleare de la Zaporojie și mecanismele de prevenire a reluării conflictului. Atmosfera negocierilor a fost descrisă ca fiind constructivă și chiar prietenoasă , iar delegațiile au arătat disponibilitate reală pentru compromis. Potrivit unei surse citate de Axios, „Rusia și Ucraina păreau a fi de aceeași parte a mesei”, încercând să înțeleagă pozițiile celuilalt pentru a ajunge la o soluție reciproc acceptabilă. Ce s-a discutat concret: Regiunea Donbas : s-a abordat problema controlului teritorial, însă fără ca părțile să se evite pe subiect. Centrala de la Zaporojie : s-a discutat modul de gestionare sigură a instalației nucleare. Garanții de securitate : s-a pus accent pe evitarea reluării ostilităților după un posibil acord de pace. Următoarea rundă de negocieri trilaterale este programată pentru 1 februarie , tot în Abu Dhabi. Dacă și această întâlnire va înregistra noi pași înainte, este posibil ca liderii celor două țări să se întâlnească în mod direct, fie la Moscova, fie la Kiev. Oficialii americani sugerează că aceste întrevederi ar trebui să aibă loc înainte ca Vladimir Putin și Volodimir Zelenski să stea față în față. Președintele ucrainean a calificat discuțiile drept „constructive” , iar Kievul a transmis că urmează ca rezultatele să fie raportate în capitalele celor două țări pentru coordonarea pașilor următori. Mediatorii americani consideră că, deși obstacolele rămân semnificative, tonul acestor discuții ar putea marca un punct de cotitură în direcția unei soluții pașnice. Deși nu există o dată oficială anunțată pentru o întâlnire la nivel de lideri, semnalele recente sugerează că o asemenea întrevedere ar putea avea loc în curând, dacă dinamica pozitivă a negocierilor continuă. În acest moment, nu este clar dacă discuția se va desfășura pe teren neutru sau într-una dintre capitalele celor două state aflate în conflict. Pentru prima dată în ultimii doi ani, reprezentanții ruși și ucraineni au demonstrat în mod clar că sunt deschiși unor compromisuri reale , iar prezența mediatorului american pare să fi avut un rol decisiv în crearea unui climat de încredere. [...]
Zelenski spune că acordul SUA de garanții pentru Ucraina e gata de semnare - urmează data și ratificarea în Congres
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că un acord de securitate cu Statele Unite este „100% pregătit” pentru semnare , informează The Washington Times . Acest anunț a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă comune cu președinții Lituaniei și Poloniei, desfășurată la Vilnius, Lituania, pe 25 ianuarie 2026. Zelenski a precizat că Ucraina așteaptă ca partenerii săi să stabilească o dată pentru semnarea documentului, după care acesta va fi trimis spre ratificare Congresului SUA și parlamentului ucrainean. În același timp, liderul ucrainean a subliniat și dorința țării sale de a adera la Uniunea Europeană până în 2027, considerând acest pas ca o „garanție de securitate economică”. Discuțiile recente au avut loc la Abu Dhabi și au implicat reprezentanți diplomatici și militari din Ucraina, SUA și Rusia. Acestea sunt considerate primele de acest tip în ultimii ani și fac parte din eforturile de a pune capăt invaziei rusești, care durează de aproape patru ani. Zelenski a recunoscut diferențele fundamentale dintre pozițiile Ucrainei și Rusiei, subliniind că integritatea teritorială a Ucrainei trebuie respectată. De asemenea, președintele rus Vladimir Putin a discutat despre o soluționare a conflictului cu trimișii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Kremlinul a subliniat că, pentru a ajunge la un acord de pace, Kievul trebuie să-și retragă trupele din zonele din estul Ucrainei, pe care Rusia le-a anexat ilegal, dar nu le-a capturat complet. Negociatorii urmează să revină în Emiratele Arabe Unite pe 1 februarie pentru o nouă rundă de discuții. Potrivit unui oficial american, discuțiile recente au abordat o gamă largă de aspecte militare și economice, inclusiv posibilitatea unui armistițiu înainte de încheierea unui acord. Totuși, nu s-a ajuns încă la un acord final privind supravegherea și operarea centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, care este ocupată de Rusia. [...]
Rusia atacă cu rachete Zircon în timp ce negociază pacea la Abu Dhabi – Ucraina acuză un gest cinic
Rusia a atacat masiv infrastructura energetică a Ucrainei în noaptea de 23 spre 24 ianuarie, folosind inclusiv două rachete balistice Zircon, în timp ce la Abu Dhabi aveau loc negocieri de pace mediate de SUA , informează HotNews.ro . Atacul, descris de autoritățile ucrainene drept „barbar și cinic”, a fost lansat chiar în timp ce delegațiile Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite se aflau în pline tratative pentru identificarea unei soluții la războiul ce durează de aproape patru ani. Ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga, l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că a ordonat în mod deliberat atacul în timpul negocierilor, spunând că acest gest confirmă că locul liderului de la Kremlin este în „boxa acuzaților” la un tribunal internațional, și nu la masa păcii. Negocierile desfășurate în capitala Emiratelor Arabe Unite au fost reluate sâmbătă, iar în discuții s-au implicat inclusiv reprezentanți ai armatei și ai serviciilor de informații militare ucrainene, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski. Cu toate acestea, contextul discuțiilor a fost umbrit de atacul de amploare desfășurat de armata rusă în zorii aceleiași zile. Detaliile atacului Conform informațiilor comunicate de autoritățile ucrainene: Au fost lansate 375 de drone și 21 de rachete asupra teritoriului ucrainean. Două rachete Zircon , o armă balistică hipersonică rar folosită de Rusia, au fost utilizate în acest atac. 1,2 milioane de locuințe au rămas fără energie electrică la nivel național. În Kiev, peste 800.000 de persoane au fost afectate de penele de curent, iar aproape 6.000 de clădiri au rămas fără încălzire, într-un moment în care temperaturile au coborât până la -10°C . În Cernihiv , alte 400.000 de persoane au rămas fără curent electric. La Harkov , 19 persoane au fost rănite, între care și un copil, iar la Kiev , o persoană a murit și patru au fost rănite, trei dintre acestea fiind internate. Zgomotul exploziilor s-a auzit toată noaptea în capitală, iar multe apartamente au rămas complet înghețate, în condițiile în care sistemul centralizat de încălzire fusese deja afectat de atacurile anterioare. Atacul pare să fi fost direcționat prioritar asupra infrastructurii energetice, într-un moment critic atât pentru civili, cât și pentru echilibrul negocierilor. Este pentru prima dată când rachetele Zircon , cunoscute pentru viteza și manevrabilitatea lor dificil de contracarat, sunt raportate ca fiind folosite în acest conflict, ceea ce ridică întrebări cu privire la intențiile Rusiei în contextul negocierilor. Deocamdată nu este clar dacă rundele de discuții vor continua sau dacă atacul va duce la întreruperea procesului diplomatic. Rămâne de văzut dacă SUA, în calitate de mediator, vor reuși să mențină cele două părți la masa tratativelor după escaladarea violentă din ultimele ore. [...]
Întâlnire trilaterală între SUA, Ucraina și Rusia la Abu Dhabi - primele discuții directe în războiul din Ucraina după aproape 4 ani
SUA, Ucraina și Rusia au programată vineri la Abu Dhabi prima discuție trilaterală din război , potrivit HotNews.ro , după întâlnirea de la Moscova dintre Vladimir Putin și emisarii lui Donald Trump și după convorbirea Trump–Zelenski de la Davos. Întâlnirea are loc pe 23 ianuarie 2026 și este prezentată ca un pas rar în format tripartit, în condițiile în care, de la invazia Rusiei din 2022, contactele directe și formulele de negociere au fost fragmentate. Miza imediată este stabilirea unui cadru de discuții pe securitate, dar și clarificarea pozițiilor pe dosarele considerate „blocante”, în special teritoriul. Ce spune Zelenski: Donbasul, în centrul discuțiilor Volodimir Zelenski a declarat vineri dimineața că discuțiile din Emiratele Arabe Unite se vor concentra pe statutul regiunii Donbas, din estul Ucrainei. El a indicat că tema va fi abordată din perspectiva celor trei părți și a sugerat că rezultatul rămâne incert. „Este un pas, sperăm, spre încheierea războiului, dar se pot întâmpla lucruri diferite”. Zelenski a mai spus că a discutat despre Donbas și cu Donald Trump, joi, la Davos. Totodată, liderul ucrainean a afirmat anterior că el și Trump au „finalizat garanțiile de securitate” pentru Ucraina și au discutat despre rachete suplimentare de apărare antiaeriană, necesare pentru interceptarea rachetelor balistice rusești, notează BBC, citat de HotNews.ro. Cine participă și cum a fost pregătită reuniunea Kievul a anunțat că trimite la Abu Dhabi pe Rustem Umerov , descris drept negociatorul principal, și pe Kirilo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski. Întâlnirea a fost confirmată în primele ore ale dimineții de vineri, după discuțiile de la Kremlin dintre Vladimir Putin, trimisul special al SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump. Din partea Rusiei, consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a spus că discuțiile de la Moscova au durat aproximativ patru ore și au fost „utile din toate punctele de vedere”, iar ulterior „s-a convenit” ca prima reuniune a unui grup de lucru trilateral pe securitate să aibă loc la Abu Dhabi. El a precizat că generalul Igor Kostiukov, directorul agenției de informații militare GRU, va conduce echipa rusă la discuțiile privind securitatea. În paralel, Ușakov a afirmat că trimisul pentru investiții Kirill Dmitriev urmează să se întâlnească separat cu Steve Witkoff pentru a discuta probleme economice, indicând că agenda include și un canal distinct pentru teme economice, pe lângă dosarul de securitate. Linia roșie a Moscovei și punctele de blocaj Rusia a avertizat că o pace durabilă nu va fi posibilă fără rezolvarea problemelor teritoriale. Ușakov a invocat „formula convenită la Anchorage”, susținând că, fără o soluție pe această temă, „nu există nicio speranță” pentru o înțelegere pe termen lung, în timp ce nu a semnalat un progres major în urma discuțiilor de la Moscova. În relatarea preluată de HotNews.ro, un obstacol major rămâne cererea lui Putin ca Ucraina să cedeze 20% din teritoriul pe care îl deține încă în regiunea estică Donețk, cerere pe care Zelenski a refuzat-o. Rusia mai cere ca Ucraina să renunțe la ambiția de a adera la NATO și respinge orice prezență a trupelor NATO pe teritoriul ucrainean după un eventual acord de pace. Pe fond, discuțiile vin într-un moment dificil pentru Ucraina, descris drept „cea mai grea iarnă” de la începutul războiului, pe fondul atacurilor rusești cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice, cu întreruperi de curent și probleme de încălzire în mai multe orașe. Dimensiunea politică: presiune americană și tensiuni cu Europa HotNews.ro consemnează că demersul este parte din eforturile lui Donald Trump de a pune capăt conflictului, iar Trump a declarat miercuri că Putin și Zelenski ar fi „proști” dacă nu reușesc să ajungă la o înțelegere. În același timp, nu este clar dacă oficialii ruși și ucraineni se vor întâlni față în față, iar Zelenski a spus că discuțiile ar urma să dureze două zile. În plan european, acordul pentru discuțiile trilaterale vine după ce Zelenski și-a criticat aliații europeni într-un discurs la Davos, acuzând lipsa de acțiune. Ulterior, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a respins criticile și a afirmat că UE este „cel mai mare susținător al Ucrainei”, indicând că în ultimii patru ani ar fi fost acordate peste 193 de miliarde de euro și că ar urma să se adauge încă 90 de miliarde de euro pentru următorii doi ani, potrivit declarațiilor citate de HotNews.ro. În acest context, reuniunea de la Abu Dhabi este relevantă nu doar ca format diplomatic rar, ci și ca test al capacității Washingtonului de a împinge negocierile spre un cadru concret, în condițiile în care pozițiile pe teritoriu și garanțiile de securitate rămân, cel puțin public, divergente. [...]
Discuții directe Ucraina-Rusia-SUA începând de vineri - Prima întâlnire trilaterală după aproape patru ani de conflict
O întâlnire trilaterală SUA–Ucraina–Rusia începe vineri în Emiratele Arabe Unite , potrivit CNN , pe baza declarațiilor făcute joi de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Reuniunea, programată să se desfășoare vineri și sâmbătă, ar fi prima întâlnire în acest format de la declanșarea invaziei ruse la 24 februarie 2022. Ucraina și Rusia au mai avut negocieri directe în 2022, mai întâi în Belarus și apoi în Turcia, însă fără rezultat, notează articolul. Contextul este intensificarea demersurilor diplomatice în 2025, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Zelenski a spus la Forumul Economic Mondial de la Davos că a discutat în aceeași zi cu Trump și că pregătirile pentru un posibil acord sunt avansate, însă nu este clar, deocamdată, cine va face parte din delegațiile celor trei părți. „Documentele menite să pună capăt acestui război” împotriva Ucrainei sunt „aproape gata”, a declarat președintele ucrainean la Davos, Elveția, după ce a discutat astăzi cu președintele american Donald Trump. La rândul său, Trump a afirmat că a avut o întâlnire „bună” cu Zelenski și a reiterat apelul pentru oprirea războiului, adăugând că trimisul său special, Witkoff, urmează să plece la Moscova pentru discuții. Separat, Zelenski a criticat liderii europeni pentru lipsa de acțiune și a avertizat că, în opinia sa, credibilitatea Europei ca actor global se erodează pe fondul continuării atacurilor rusești asupra Ucrainei. [...]
Putin răspunde invitației lui Trump la Consiliul pentru Pace - propune investiții cu activele rusești blocate în SUA
Vladimir Putin spune că ar putea folosi active rusești înghețate în SUA pentru a finanța o contribuție de un miliard de dolari la inițiativa „Consiliul pentru Pace” propusă de Donald Trump, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul unor discuții mai ample despre utilizarea fondurilor rusești blocate în Occident în eventuale aranjamente post-conflict. Putin a afirmat că i-a mulțumit miercuri lui Trump pentru invitația de a se alătura structurii pe care președintele american spune că vrea să o formeze și să o conducă. Liderul de la Kremlin a legat propunerea de relația „specială” cu poporul palestinian și de existența unor active rusești înghețate în Statele Unite. „Cred că am putea trimite un miliard de dolari din activele rusești înghețate de administrația americană anterioară.” Președintele rus a mai susținut că fondurile rămase după plata acestei contribuții ar putea fi direcționate către reconstrucția teritoriilor afectate de războiul din Ucraina, însă doar după încheierea unui tratat de pace. El a indicat că această opțiune ar fi discutată cu reprezentanți ai administrației americane. În același material, Digi24 notează că activele rusești înghețate la nivel global sunt estimate la aproximativ 300 de miliarde de euro, păstrate în bănci din mai multe țări, cu cea mai mare parte în Belgia și în alte state europene. În SUA ar fi înghețată doar o mică parte, de circa 4–5 miliarde de dolari. Contextul diplomatic include și întâlnirea de la Davos, din 20 ianuarie, dintre Steve Witkoff și Kirill Dmitriev, emisar al lui Putin, pentru a discuta planul de pace al Washingtonului pentru Ucraina, discuții descrise drept constructive de ambele părți. În paralel, relatează Digi24, Moscova a respins în mod repetat un armistițiu pe actualele linii ale frontului, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că planul este „în proporție de 90%” pregătit, scrie Kyiv Independent . [...]