Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Donald Trump susține că armata SUA a facilitat în secret transportul a 100 de milioane de barili de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, o afirmație care, dacă ar fi confirmată, ar indica o intervenție cu potențial impact direct asupra fluxurilor de țiței și a riscului geopolitic dintr-un punct-cheie pentru piața globală a energiei, potrivit Libertatea.
Președintele american a declarat că a ordonat „luna trecută” o „misiune secretă” a forțelor americane „în sprijinul petrolierelor și al altor nave comerciale” din Strâmtoarea Ormuz, iar rezultatul ar fi fost trecerea a „100 de milioane” de barili de petrol prin strâmtoare. Trump a adăugat că „peste 200 de nave” ar fi reușit să tranziteze zona, conform postării sale pe rețeaua Truth Social.
Elementul central al anunțului rămâne nevalidat independent: Trump „nu a prezentat nicio dovadă” pentru a susține afirmațiile, notează publicația. În lipsa unor detalii operaționale, nu este clar ce tip de sprijin ar fi fost acordat navelor comerciale și în ce măsură ar fi schimbat efectiv condițiile de tranzit.
În același material este menționat că Trump a minimizat public creșterea prețurilor asociată conflictului din Iran, iar datele oficiale din SUA indică o accelerare a inflației: rata anuală ar fi ajuns la 4,2% în mai, cu o creștere lunară de 0,5%. Potrivit Biroului de Statistică a Muncii, creșterea costurilor energiei ar fi reprezentat 60% din avansul lunar, iar CNN este citat ca sursă pentru această pondere.
Pentru piața petrolului, orice semnal privind securizarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz contează deoarece reduce (sau, dacă e contestat, poate amplifica) percepția de risc asupra livrărilor. În acest caz, însă, afirmația rămâne la nivel declarativ, fără documente sau confirmări publice suplimentare în materialul citat.
Recomandate
Două războaie au scos din piață aproape 9% din capacitatea globală de rafinare, iar efectul se vede direct în prețurile carburanților , într-un moment în care industria intrase deja cu „marjă” mică de funcționare după închiderile din anii pandemiei, potrivit Profit . Războiul din Iran a perturbat atât aprovizionarea cu energie (inclusiv prin afectarea traficului de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz ), cât și activitatea de rafinare, pe fondul daunelor la infrastructură și al deficitului de țiței, ceea ce a redus volumele procesate. În paralel, conflictul Rusia–Ucraina a eliminat și el capacități de rafinare, inclusiv prin atacuri cu drone asupra rafinăriilor rusești. Câtă capacitate de rafinare a fost pierdută și unde Conform calculelor Reuters citate de Profit, închiderile și reducerile de activitate legate de cele două războaie cumulează aproape 9% din capacitatea globală de rafinare (raportată la 100,5 milioane barili/zi): Iran (până la 7 mai): închiderea capacității de rafinare cu până la 3,52 milioane barili/zi . Orientul Mijlociu: 20 de rafinării au fost lovite sau închise preventiv, scoțând din funcțiune peste 2,3 milioane barili/zi până la mijlocul lui aprilie. Rusia–Ucraina: eliminarea a încă 1,42 milioane barili/zi , inclusiv o reducere de aproximativ 700.000 barili/zi în Rusia între ianuarie și mai, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone (Reuters). Asia și Europa: deficitul de țiței a redus procesarea cu aproximativ 3,8 milioane barili/zi , potrivit analiștilor JPMorgan. În lista rafinăriilor afectate este menționată și Ras Tanura (Arabia Saudită, 550.000 barili/zi), repornită, dar cu unele unități încă în reparații, precum și rafinării din Kuweit (Mina Al-Ahmadi, Mina Abdullah și Al-Zour – 615.000 barili/zi) care și-au redus ratele de procesare după atacuri cu drone. De ce se transmite rapid în prețurile la pompă Reducerea ofertei a împins rafinăriile, traderii și comercianții să apeleze la stocuri pentru a acoperi cererea. CEO-ul TotalEnergies, Patrick Pouyanne, a declarat pe 29 aprilie că aproximativ 500 de milioane de barili au fost extrași din stocuri și că cifra ar putea urca la 1 miliard de barili , având în vedere timpul necesar repornirii instalațiilor și livrărilor către Asia. În același timp, cotațiile au urcat: Brent a ajuns la 126 dolari/baril în aprilie (aprox. 580 lei/baril, conversie orientativă), maxim al ultimilor patru ani, iar prețurile unor produse rafinate au crescut în avans, cu kerosenul atingând un maxim record în martie. Analistul Ole Hansen (Saxo Bank) a sintetizat mecanismul de piață: „Restricțiile actuale vor continua să scumpească piața produselor rafinate, având în vedere pagubele aduse rafinăriilor.” Europa: risc de deficit la combustibilul de aviație și motorină scumpă Impactul este descris ca fiind disproporționat pe kerosen și motorină , inclusiv din cauza reducerilor din Asia și Rusia, potrivit analistului FGE Qilin Tam, care indică trecerea pieței asiatice de la surplus la deficit. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că Europa s-ar putea confrunta cu o penurie de combustibil pentru avioane încă din iunie , dacă aprovizionarea din Golf nu este înlocuită complet. Ca reacție, rafinăria Dangote din Nigeria (650.000 barili/zi) aproape și-a dublat exporturile de combustibil pentru avioane către Europa în aprilie, conform datelor Kpler. La pompă, presiunea s-a văzut deja: prețurile motorinei în UE au atins un record de 2,11 euro/litru în aprilie (aprox. 10,6 lei/litru), potrivit datelor Comisiei Europene, pe fondul pierderii aprovizionării din Golf și al opririi aportului din Rusia, fost furnizor major. Ce urmează: normalizarea poate dura luni Profit notează că industria a intrat în acest episod cu capacitate disponibilă limitată după închiderile din timpul și de la pandemie. Datele IIR arată că 9,69 milioane barili/zi (circa 10% din capacitatea globală) s-au închis între 2019 și 2026 din motive precum pandemia, probleme operaționale, situația economică și creșterea treptată a cotei vehiculelor electrice. Revenirea la normal „va dura probabil luni de zile”, iar AIE anticipează că procesarea rafinăriilor din Golf va scădea la 8,7 milioane barili/zi în acest an, cu 900.000 barili/zi sub 2025. Totodată, AIE și-a redus estimările pentru producția de țiței rusească în 2026 la 4,8 milioane barili/zi în trimestrul al doilea, de la aproximativ 5,2 milioane barili/zi la începutul anului, pe fondul atacurilor ucrainene. [...]
Escaladarea Iran–Israel împinge petrolul spre 100 de dolari și reaprinde riscul de inflație globală , pe fondul temerilor privind livrările prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Mediafax . Creșterea cotațiilor vine după noi atacuri între cele două state, în pofida eforturilor diplomatice ale administrației Donald Trump pentru menținerea armistițiului. Brent , referința internațională, a urcat cu 3,50 dolari, la 96,59 dolari pe baril, apropiindu-se de pragul psihologic de 100 de dolari. În paralel, WTI (petrolul american) a crescut cu 3,48 dolari, până la 94,02 dolari pe baril, conform Euronews, citată de publicație. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz și costul energiei Conflictul are implicații directe asupra pieței energetice globale, deoarece războiul a afectat grav traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale. În acest context, investitorii evaluează un risc mai mare de întreruperi sau întârzieri în livrări, ceea ce se reflectă rapid în prețuri. Efect imediat pe piețe: bursele asiatice, în scădere Escaladarea s-a văzut și pe piețele financiare din Asia: indicele sud-coreean Kospi a pierdut aproape 7%; acțiunile Samsung au scăzut cu aproximativ 7%; bursa din Taiwan a coborât cu aproape 4%; piețele din Hong Kong, Shanghai și Tokyo au înregistrat, de asemenea, pierderi importante. Miza pentru investitori este că un conflict prelungit în Orientul Mijlociu poate alimenta inflația globală prin scumpirea energiei și a transporturilor. Presiune suplimentară din SUA: datele de pe piața muncii și dobânzile Pe lângă șocul energetic, piețele au fost influențate și de cele mai recente date din SUA: economia americană a creat 172.000 de locuri de muncă în luna mai, peste așteptările analiștilor, potrivit Departamentului Muncii. În interpretarea investitorilor, acest rezultat poate însemna dobânzi menținute la niveluri ridicate sau chiar majorări, pentru a ține sub control inflația, iar randamentele obligațiunilor americane au crescut după publicarea datelor. Ce urmează: conflictul rămâne factorul dominant În următoarele săptămâni, evoluția confruntării dintre Iran și Israel este așteptată să rămână principalul factor pentru piețe. Cu petrolul aproape de 100 de dolari pe baril și transporturile energetice afectate în zona Golfului Persic, atenția se mută pe semnalele privind reluarea negocierilor sau, dimpotrivă, o nouă escaladare militară. [...]
Iranul condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz de taxe de tranzit , o schimbare care poate adăuga costuri directe transportului de petrol și gaze și poate menține presiunea pe lanțurile de aprovizionare, potrivit Adevărul . Mesajul vine după ce conflictul americano-israelian împotriva Iranului a redus semnificativ fluxurile prin strâmtoare, pe unde înainte tranzita aproximativ o cincime din petrolul mondial. Ambasadorul Iranului la Moscova, Kazem Jalali, a declarat într-un interviu pentru cotidianul rus Izvestia că strâmtoarea „va fi deschisă”, însă „în condiții noi” ce urmează să fie stabilite de autoritățile iraniene și omaneze. În același context, diplomatul a spus că Iranul și Omanul oferă „anumite servicii” legate de tranzit și că „se vor percepe taxe” pentru aceste servicii, fără a detalia nivelul sau mecanismul de aplicare. Ce înseamnă „condiții noi”: taxare variabilă în funcție de navă și încărcătură Conform poziției Teheranului, un acord permanent de pace ar trebui să permită perceperea de taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz . Acestea ar urma să varieze în funcție de: tipul navei, încărcătura transportată, condițiile „predominante” (fără alte precizări în declarațiile citate). În plan practic, o astfel de taxare ar însemna un cost suplimentar pentru armatori și, indirect, pentru cumpărătorii de țiței și gaze naturale lichefiate, într-un punct de tranzit critic pentru comerțul energetic global. Dispută cu SUA și rolul Omanului Inițiativa este contestată „vehement” de președintele SUA, Donald Trump , notează publicația. În luna mai, Statele Unite au avertizat Omanul să nu se implice în niciun demers cu Iranul pentru impunerea unei taxe, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus atunci că ambasadorul Omanului la Washington l-a asigurat că nu există planuri pentru astfel de taxe. Pe teren, situația rămâne volatilă: Israelul a anunțat luni că a lovit ținte militare în vestul și centrul Iranului, chiar și după ce Trump i-ar fi transmis premierului Benjamin Netanyahu să se abțină de la noi atacuri, potrivit relatării. Tranzit încă restricționat, în ciuda unor plecări recente Deși „câteva petroliere” au reușit recent să părăsească Golful, tranzitul de petrol și gaze naturale lichefiate este în continuare „sever restricționat”, conform informațiilor prezentate. Un exemplu invocat este Japonia: înainte de război, țara importa aproximativ 95% din necesarul de petrol din Orientul Mijlociu și afirmă că nu a achitat nicio taxă după ce un petrolier cu țiței care îi aparținea a trecut prin Strâmtoarea Ormuz în luna mai. [...]
Scumpirea petrolului cu peste 5% reaprinde riscul de costuri mai mari la energie , după ce Iranul a anunțat suspendarea negocierilor indirecte cu SUA și a sugerat măsuri care ar putea afecta transportul global, potrivit Libertatea . Cotația Brent a urcat luni seară la 95,34 dolari (aprox. 439 lei) pe baril, în creștere cu 4,63%, iar petrolul american WTI a ajuns la 92,57 dolari (aprox. 426 lei) pe baril, cu un avans de aproape 6%, conform News. Mișcarea reflectă temerile investitorilor privind o posibilă perturbare a aprovizionării cu țiței din Orientul Mijlociu. Strâmtoarea Ormuz, punctul sensibil pentru piața globală Potrivit agenției iraniene Tasnim, Teheranul a suspendat negocierile indirecte cu Washingtonul și analizează împreună cu aliații posibilitatea blocării complete a Strâmtorii Ormuz , relatează Reuters. Ruta este una dintre cele mai importante pentru transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate. Prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol, iar o restricție a traficului ar putea avea efecte imediate asupra prețurilor la energie. De ce contează pentru economie: risc de volatilitate și presiune pe prețuri Tensiunile s-au amplificat după schimburi recente de atacuri între Iran și SUA și după extinderea operațiunilor militare ale Israelului împotriva Hezbollah în Liban. Televiziunea de stat iraniană a avertizat că armistițiul convenit la începutul lunii aprilie între Iran și SUA ar putea fi abandonat dacă ofensiva israeliană continuă. Analiștii din sectorul energetic avertizează că prelungirea conflictului ar putea reduce stocurile comerciale de petrol și ar alimenta noi scumpiri. Situația este agravată, potrivit materialului, de informații privind amplasarea unor mine maritime în zona Strâmtorii Ormuz, ceea ce a determinat companiile de transport să ceară garanții suplimentare pentru siguranța navigației. Cererea din China și Europa poate limita scumpirea, dar nu elimină riscul În paralel, perspectivele economice mai slabe din China și Europa apasă asupra cererii globale de petrol. Goldman Sachs a avertizat că încetinirea consumului în marile economii poate limita creșterea prețurilor în a doua parte a anului, însă noi perturbări ale aprovizionării din Orientul Mijlociu ar putea împinge cotațiile mai sus. Pe fondul incertitudinilor, Rusia analizează măsuri pentru protejarea pieței interne de combustibili, inclusiv majorarea importurilor din Belarus și restricționarea temporară a exporturilor de benzină. Separat, Kazahstanul a anunțat că și-a readus producția de petrol la niveluri normale după probleme tehnice la zăcământul Tengiz. [...]
Iranul promite trecere sigură pentru navele japoneze prin Strâmtoarea Ormuz , o mișcare cu potențial de reducere a presiunii pe lanțurile de aprovizionare cu energie către Asia, după luni de blocaje care au împins în sus prețurile petrolului, potrivit Mediafax . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis că Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă pentru transportatorii japonezi și a dat asigurări guvernului de la Tokyo că Teheranul va facilita trecerea în siguranță a navelor japoneze. Angajamentul a fost comunicat într-o convorbire telefonică cu prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi. „Vom încerca să oferim o trecere lină și ușoară pentru navele japoneze”, a declarat Masoud Pezeshkian, citat de AFP. De ce contează pentru piața petrolului Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie: prin acest punct trece o cincime din fluxul internațional de petrol, iar închiderea ei „în cea mai mare parte”, de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu (la finalul lunii februarie), a fost asociată cu o creștere masivă a prețurilor petrolului, conform informațiilor din articol. În acest context, orice semnal de relaxare — chiar și limitat la un anumit stat — poate avea relevanță operațională pentru transport și, indirect, pentru costurile de aprovizionare. Asia, cea mai expusă la blocaj Impactul este resimțit în special în Asia. Mediafax notează că, în 2024, peste 80% din petrolul și gazele transportate prin Strâmtoare au ajuns în Asia, principalii importatori fiind China, India, Japonia și Coreea de Sud. Totodată, în luna martie, Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale a Energiei, a avertizat că blocajul ar putea declanșa „cea mai importantă criză energetică din istorie”, iar prim-ministrul Japoniei a cerut Agenției Internaționale pentru Energie să pregătească o nouă eliberare din rezervele strategice de petrol pentru a tempera scumpirile. Ce urmează Anunțul vizează explicit navele japoneze, fără detalii suplimentare în material despre un calendar, condiții de tranzit sau extinderea măsurii către alte state. Rămâne de urmărit dacă promisiunea se traduce într-o redeschidere mai largă a rutei și în ce măsură va influența stabilitatea transportului maritim și prețurile la energie. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul înghețarea temporară a plafonului pentru petrolul rusesc , o mișcare care ar putea relaxa, în practică, presiunea sancțiunilor asupra exporturilor Moscovei într-un moment de volatilitate accentuată pe piața energiei, potrivit Mediafax . Discuțiile au loc pe fondul creșterii recente a prețurilor la petrol, asociată cu războiul în care este implicat Iranul și cu închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transportul global de țiței. Potrivit materialului, Ukrinform citează Bloomberg în legătură cu aceste deliberări de la nivel european. Cum funcționează plafonul și de ce contează „înghețarea” Anul trecut, UE a introdus un sistem dinamic prin care plafonul este ajustat automat o dată la șase luni, la 15% sub media de piață a țițeiului rusesc Urals. În prezent, plafonul este de 44,10 dolari pe baril și urmează să fie revizuit la finalul verii. Miza este una operațională și de reglementare: conform regulilor actuale, companiile din Uniunea Europeană nu pot oferi servicii precum asigurări sau transport pentru petrolul vândut peste acest prag. O „înghețare” ar menține plafonul la nivelul actual, fără creșteri. Ce scenarii sunt discutate înaintea revizuirii din iulie Sursele citate de Bloomberg indică faptul că următoarea revizuire din iulie ar putea ridica plafonul la cel puțin 65 de dolari pe baril, peste limita de 60 de dolari stabilită anterior de G7. În acest context, UE ar analiza alternative care să evite o creștere automată în plină tensiune geopolitică. Între opțiunile menționate în material se află: suspendarea mecanismului automat de ajustare până la finalul anului, din cauza situației din Orientul Mijlociu; limitarea creșterii plafonului la 60 de dolari pe baril, nivelul agreat de G7; „înghețarea” plafonului la nivelul actual, fără creșteri. Context: riscuri de aprovizionare și tensiuni pe sancțiuni În paralel, Comisia Europeană discută cu statele membre riscurile pentru aprovizionarea cu gaze și petrol pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit articolului. Materialul mai amintește că, în luna mai, UE a criticat decizia Statelor Unite de a prelungi o derogare de la sancțiunile privind vânzările de petrol rusesc, avertizând că aceasta ar putea crește veniturile Moscovei, în contextul războiului în care este implicat Iranul. [...]
