Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Ungaria va opri fluxurile de gaz către Ucraina până la reluarea petrolului pe Drujba, potrivit AGERPRES, care citează Reuters.
Măsura a fost anunțată miercuri, 25 martie 2026, de prim-ministrul ungar Viktor Orban și condiționează livrările de gaze către Ucraina de reluarea fluxurilor de țiței prin conducta Drujba, una dintre principalele rute de transport al petrolului dinspre Rusia către Europa Centrală.
„Ungaria va opri fluxurile de gaz către Ucraina până la reluarea fluxurilor de petrol pe conducta Drujba”, a declarat miercuri prim-ministrul ungar Viktor Orban, relatează Reuters.
Informația este relevantă în contextul în care gazele și petrolul sunt infrastructuri critice pentru funcționarea economiei și pentru securitatea energetică, iar orice întrerupere sau condiționare a fluxurilor transfrontaliere poate amplifica riscurile de aprovizionare și volatilitatea regională.
Articolul publicat de AGERPRES este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt prezentate detalii suplimentare despre calendarul opririi, volumele vizate sau motivele concrete ale întreruperii fluxurilor de petrol pe Drujba.
Rămâne de urmărit dacă vor exista reacții oficiale din partea autorităților ucrainene și a operatorilor de transport implicați, precum și dacă situația va conduce la ajustări ale rutelor de aprovizionare cu gaze și țiței în regiune.
Recomandate
Atacurile repetate cu drone ale Ucrainei reduc capacitatea de rafinare a Rusiei și cresc costurile logistice , pe fondul dificultății Moscovei de a-și acoperi cu apărare antiaeriană o infrastructură petrolieră întinsă pe un teritoriu uriaș, potrivit Adevărul , care citează o analiză Kyiv Independent. De la mijlocul lunii aprilie, Ucraina a lovit de patru ori terminalul petrolier din Tuapse (coasta rusă a Mării Negre), provocând incendii majore, opriri temporare ale activităților rafinăriei, poluarea unor porțiuni de coastă și intervenții de urgență prelungite. Atacurile au avut loc în pofida sistemelor active de apărare și a declarațiilor repetate ale autorităților ruse privind interceptarea dronelor. De ce apărarea antiaeriană se „diluează” pe un teritoriu prea mare Experții militari citați arată că amploarea infrastructurii petroliere ruse – rafinării, depozite și terminale răspândite pe suprafețe de sute de mii de kilometri pătrați – obligă Rusia să își disperseze mijloacele de apărare, ceea ce îi reduce eficiența. Justin Bronk, cercetător senior la Institutul Regal al Serviciilor Unite, spune că sistemul defensiv rus este proiectat să funcționeze prin suprapunerea mai multor straturi de apărare în aceeași zonă, iar dispersarea slăbește acest avantaj. „Există atât de multe potențiale ținte pe care Rusia trebuie să le apere.” Vulnerabilitatea rafinăriilor: puține drone pot produce pagube mari Analiza mai arată că infrastructura petrolieră este vulnerabilă chiar și la atacuri de mică amploare: rezervoarele și conductele nu sunt blindate sau întărite, iar produsele petroliere sunt extrem de inflamabile. În acest context, câteva drone care trec de apărare pot declanșa incendii și explozii cu efecte operaționale imediate. Bronk explică și presiunea tot mai mare asupra sistemelor Panțir (rază scurtă), folosite împotriva dronelor, inclusiv pe fondul unor probleme legate de stocurile de muniție. Ca urmare, Rusia ar fi nevoită să recurgă mai des la sisteme cu rază medie și lungă sau la elicoptere pentru interceptare, ceea ce poate contribui la „găuri” în apărare în jurul unor obiective precum Tuapse. Miza economică: exporturi, rafinare și „ flota fantomă ” din Marea Neagră Terminalul din Tuapse, în regiunea Krasnodar, este descris drept unul dintre cele mai importante centre de export petrolier ale Rusiei, procesând aproximativ 12 milioane de tone de petrol anual. Dmytro Zhmailo, director executiv al Centrului Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, afirmă că portul și zona Novorossiisk sunt importante și pentru activitatea „flotei fantomă” de petroliere care operează în Marea Neagră. Zhmailo susține că Ucraina urmărește degradarea treptată a infrastructurii energetice ruse prin lovituri repetate, nu distrugerea completă într-un singur atac, și afirmă că aceste lovituri au afectat temporar aproximativ 10% din infrastructura rusă de export petrolier. Efectul în cifre: mai multe lovituri, rafinare la minimul din 2009 Date citate de Bloomberg indică faptul că atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse au atins în aprilie cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, cu cel puțin 21 de lovituri raportate asupra rafinăriilor, conductelor și activelor petroliere maritime. În consecință, capacitatea medie de rafinare a Rusiei ar fi scăzut la 4,69 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din decembrie 2009. Oficialii ucraineni recunosc că multe drone sunt interceptate, însă chiar și un număr mic de lovituri reușite poate opri rafinării, poate genera costuri ridicate de reparații și poate produce perturbări logistice semnificative. În evaluarea lui Bronk, pe fondul dificultăților Rusiei pe front și al problemelor de înlocuire a pierderilor, impactul economic și material al campaniei ucrainene de lovituri la distanță a devenit mai important decât anul trecut, agravând o situație care „nu evoluează deloc în favoarea lor”. [...]
O scurgere suspectă de petrol lângă insula Kharg riscă să amplifice presiunea asupra exporturilor Iranului , într-un moment în care principalul hub de livrare al țării este deja afectat de război și de blocada navală americană , potrivit Reuters . Imaginile satelitare Copernicus (Sentinel-1, Sentinel-2 și Sentinel-3) din perioada 6–8 mai arată o pată gri-albicioasă la vest de insula Kharg, cu o lungime de 8 kilometri, descrisă ca fiind „vizual consistentă cu petrolul”. Leon Moreland, cercetător la Conflict and Environment Observatory , a estimat că zona acoperită ar fi de aproximativ 45 km pătrați. De ce contează: Kharg este nodul pentru 90% din exporturile de țiței ale Iranului Kharg Island este hub-ul pentru circa 90% din exporturile de petrol ale Iranului, o parte importantă fiind destinată Chinei. În acest context, chiar și un incident a cărui cauză nu este încă stabilită poate adăuga risc operațional și incertitudine într-o zonă deja tensionată, cu potențial de efecte asupra fluxurilor de export și asupra logisticii maritime. Louis Goddard, cofondator al consultanței Data Desk (specializată pe climă și mărfuri), a apreciat că imaginile ar putea indica cea mai mare scurgere de acest tip de la începutul războiului SUA–Israel împotriva Iranului, declanșat în urmă cu 70 de zile. Ce se știe și ce rămâne neclar Cauza posibilului incident și punctul de origine nu sunt cunoscute, iar Moreland a precizat că imaginile din 8 mai nu arată indicii ale unor scurgeri active suplimentare. SUA și misiunea Iranului la ONU, la Geneva, nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind imaginile. Context operațional: blocadă navală și confruntări în Golf În paralel, Marina SUA blochează porturile Iranului pentru a împiedica intrarea și ieșirea tancurilor petroliere, iar forțele americane și iraniene s-au confruntat în Golf. Reuters notează că războiul a blocat, de asemenea, sute de nave în Golf și a produs cea mai mare perturbare a aprovizionării globale cu țiței, afectând și disponibilitatea produselor petroliere și a gazului natural lichefiat. [...]
Ucraina ar putea relua importurile de gaze via România după ce fluxurile au fost oprite de la 1 aprilie, pe fondul unei scăderi temporare a producției interne în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii de producție, potrivit Profit . Miza operațională este că Naftogaz , compania de stat ucraineană, ar urma să apeleze din nou la surse externe pentru a-și alimenta clienții, după „atacul masiv combinat” al Rusiei din 5 mai asupra instalațiilor de producție a gazelor, care a generat „probleme la alimentarea cu gaze”, conform declarațiilor conducerii companiei. În acest context, președintele consiliului de administrație al Naftogaz, Serhii Koretsky , citat de Interfax, a indicat că Ucraina va compensa reducerea producției proprii prin importuri, după modelul folosit și anul trecut. „Vom înlocui diminuarea temporară a producției proprii, ca și anul trecut, cu volume importate.” Ce volum a intrat anterior prin România Pentru acoperirea consumului intern, Ucraina a importat în iarna aceasta gaze via România, în medie de aproximativ 25 GWh/zi, notează publicația. Reluarea importurilor pe această rută ar indica o presiune suplimentară pe aprovizionarea externă a Ucrainei pe termen scurt, în condițiile în care refacerea infrastructurii afectate de bombardamente este prezentată ca un proces care necesită timp și măsuri de reconstrucție. [...]
Miniștrii Energiei din UE vor discuta săptămâna viitoare despre creșterea producției interne de gaze , o temă rar pusă pe agenda comună, în încercarea de a reduce expunerea la șocurile de preț din importuri pe fondul războiului din Iran, potrivit news.ro , care citează un document intern consultat de Reuters. UE acoperă aproximativ 80% din necesarul de gaze naturale din importuri și a fost puternic afectată de scumpirile energiei, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a generat perturbări „fără precedent” pe piețele internaționale. În acest context, statele membre vor aborda explicit rolul resurselor interne de gaze ca posibil „mecanism colectiv” pentru stabilitatea prețurilor în Uniune, reiese din document. Discuție despre foraje, dar cu „garduri” climatice Documentul pregătitor este elaborat de Cipru , care deține președinția rotativă a UE și va conduce reuniunea. Țara are rezerve de gaze naturale offshore și propune o dezbatere despre cum pot fi stimulate resursele interne fără a compromite obiectivele climatice. Întrebarea-cheie din document vizează legătura dintre volatilitatea pieței globale a GNL (gaz natural lichefiat) și oportunitatea de a folosi mai mult producția internă pentru a tempera șocurile de preț. În același timp, textul avertizează asupra riscului de a „bloca” UE în sisteme cu emisii ridicate de carbon, care ar submina țintele climatice pe termen lung. „Pregătire și echilibru”, nu schimbarea direcției tranziției Un purtător de cuvânt al președinției cipriote a spus că demersul urmărește o analiză „pragmatică” a modului în care UE își asigură securitatea energetică și gestionează șocurile în anii următori. „Este vorba despre pregătire și echilibru, nu despre inversarea tranziției energetice.” Unii diplomați europeni au apreciat că discuția indică o deschidere mai mare în UE pentru luarea în calcul a producției interne, într-un moment în care volatilitatea externă apasă direct asupra costurilor economice. De ce contează pentru România În UE, responsabilitatea pentru resursele energetice rămâne la nivel național, nu la Bruxelles. Totuși, includerea producției interne pe agenda miniștrilor semnalează o posibilă repoziționare politică: securitatea aprovizionării și stabilitatea prețurilor capătă greutate într-un cadru în care tranziția energetică rămâne obiectiv oficial. În acest tablou, România este menționată alături de Cipru drept una dintre țările cu cele mai mari rezerve de gaze recuperabile comercial din UE, iar ambele intenționează să își crească producția internă. Contextul este și unul de ofertă în scădere în interiorul Uniunii: producția internă de gaze a UE s-a înjumătățit în ultimul deceniu, pe fondul investițiilor mai mici în explorări și al închiderii zăcământului Groningen din Olanda, decisă pentru a limita riscurile seismice care au afectat mii de clădiri. [...]
Lovirea unui vas comercial în largul Doha ridică riscul de escaladare în Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol și gaze, într-un moment în care blocada impusă de Iran deja alimentează scumpiri și tensiuni pe piață, potrivit The Jerusalem Post . Un bulk carrier (navă de transport vrac) a raportat că a fost lovit de „un proiectil necunoscut” în timp ce naviga în largul coastelor Doha, Qatar, a transmis UK Maritime Trade Operations (UKMTO) . Incidentul a declanșat un incendiu minor, stins ulterior, iar comandantul navei a raportat că nu există victime și nici impact asupra mediului. La scurt timp după raportarea loviturii, purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, Mohammad Akraminia, a declarat pentru agenția Tasnim că navele din țări care respectă sancțiunile SUA împotriva Iranului „vor întâmpina dificultăți” la traversarea Strâmtorii Hormuz. Presiune de reglementare: Iran pregătește un cadru legal pentru controlul Hormuz În paralel cu mesajele militare, parlamentari iranieni au spus că lucrează la un proiect de lege care să formalizeze administrarea iraniană a Strâmtorii Hormuz. Printre clauzele menționate se află și interzicerea trecerii pentru navele aparținând „statelor ostile”. Pentru companiile de transport și pentru cumpărătorii de energie, un astfel de demers ar însemna un risc suplimentar: transformarea blocadei și a restricțiilor de tranzit dintr-o măsură de facto într-un instrument cu pretenție de bază legală internă, cu efecte directe asupra rutelor, asigurărilor și costurilor de livrare. Qatar încearcă din nou să treacă: miza exporturilor de gaze În acest context, datele de urmărire a navelor au arătat că petrolierul qatarian Al Kharaitiyat urma, sâmbătă noaptea, să încerce să străpungă blocada navală impusă de Iran. Nava a fost încărcată la uzina Ras Laffan la începutul lunii și este considerată în tranzit între Oman și Iran, cu Pakistan ca destinație. Dacă tranzitul reușește, ar fi prima exportare a Qatarului din regiune prin Strâmtoarea Hormuz de la începutul „războiului cu Iranul”, notează publicația. Qatar, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de gaze naturale lichefiate (GNL), a mai încercat să tranziteze strâmtoarea în timpul blocadei, însă navele au fost forțate să se întoarcă de fiecare dată. De ce contează: șoc de ofertă și prețuri în creștere Blocada a generat deja penurii care au produs „unde de șoc” pe piața globală, cu prețuri ale petrolului în creștere la nivel mondial, potrivit sursei. Agenția Internațională a Energiei (IEA) a descris situația drept „cea mai mare perturbare a ofertei din istoria pieței globale a petrolului”. În lipsa unor detalii suplimentare despre autorul proiectilului și despre ținta exactă a atacului, incidentul rămâne, deocamdată, un semnal de risc operațional sporit pentru navigația comercială din zonă și pentru lanțurile de aprovizionare cu energie care depind de Hormuz. [...]
Norvegia își prelungește producția offshore de petrol și gaze prin redeschiderea a trei câmpuri din Marea Nordului, închise din 1998, o mișcare menită să acopere un deficit de aprovizionare resimțit în Europa pe fondul războiului din Ucraina și al perturbărilor din Orientul Mijlociu, potrivit Antena 3 . Ministrul energiei, Terje Aasland , a indicat că Oslo nu intenționează să reducă producția offshore, ci să o susțină prin investiții, foraje noi și dezvoltarea în continuare a platformei continentale. În material este citat cu mesajul că direcția este „dezvoltarea, nu demontarea” activității offshore, în contextul în care Europa ar solicita constant volume suplimentare. Redeschiderea celor trei câmpuri – Albuskjell, Vest Ekofisk și Tommeliten Gamma – ar urma să aibă loc până la finalul lui 2028. Potrivit informațiilor prezentate, măsura este gândită să contribuie la menținerea producției de petrol și gaze la nivelul din 2025, descris ca fiind relativ stabil de aproape două decenii, și să păstreze acest nivel „în linii mari” pentru restul deceniului. Ce înseamnă operațional pentru producția Norvegiei Norvegia are 97 de câmpuri petroliere offshore, iar trei au intrat în producție anul trecut, conform articolului. Direcția Norvegiană Offshore se așteaptă la „100 și mai mult” în următorii doi ani, cu o producție de cel puțin 2 milioane de barili de petrol pe zi, cât este în prezent. În paralel, Marea Barents este descrisă drept „noua frontieră” pentru petrol și gaze, iar în perspectivă este menționată și posibilitatea extracției de minerale de pe fundul mării între nordul Norvegiei și Groenlanda, după studii preliminare ale Direcției Norvegiene Offshore care ar indica un potențial semnificativ. Miza economică și reacțiile politice Decizia a atras critici din partea organizațiilor de mediu și a opoziției, inclusiv acuzații de „greenwashing” și faptul că ar contraveni recomandărilor agenției de mediu a țării, potrivit materialului, care citează The Guardian . În același timp, articolul punctează importanța economică a sectorului pentru Norvegia și rolul său în securitatea energetică europeană. Terje Sørenes, economist-șef al Direcției Norvegiene Offshore, este citat cu ideea că obiectivul este prelungirea producției cât mai mult posibil și creșterea producției care, în prezent, ar acoperi o treime din consumul de gaze al Europei. Equinor: investiții și predictibilitate fiscală Equinor, compania energetică norvegiană în care statul deține 67%, spune că face un „efort major” pentru a-și menține producția din 2020 (1,2 milioane de barili pe zi) până în 2035. În articol se menționează că participația statului norvegian ar urma să genereze în acest an dividende de circa 2 miliarde de lire sterline (aprox. 11,7 miliarde lei). Pentru a evita declinul, Equinor ar urma să investească 6 miliarde de dolari anual până în 2035 (aprox. 27,6 miliarde lei), în foraje, dezvoltări noi și infrastructură, inclusiv conducte, conform declarațiilor citate. Un alt element invocat este stabilitatea regimului fiscal: rata de impozitare de 78% pentru companiile de petrol și gaze, menținută din anii ’70, este prezentată ca factor de predictibilitate pentru investitori și ca pilon al fondului suveran al Norvegiei, evaluat la 1.500 de miliarde de lire sterline (aprox. 8.775 miliarde lei). Ce urmează Conform declarațiilor ministrului energiei, Norvegia își asumă continuarea investițiilor și a activității de explorare, pe fondul cererii europene pentru livrări suplimentare. Calendarul concret din material indică redeschiderea celor trei câmpuri până la sfârșitul lui 2028, în timp ce direcția generală rămâne menținerea producției la niveluri ridicate cel puțin până la mijlocul deceniului următor. [...]
