Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

O scurgere suspectă de petrol lângă insula Kharg riscă să amplifice presiunea asupra exporturilor Iranului, într-un moment în care principalul hub de livrare al țării este deja afectat de război și de blocada navală americană, potrivit Reuters.
Imaginile satelitare Copernicus (Sentinel-1, Sentinel-2 și Sentinel-3) din perioada 6–8 mai arată o pată gri-albicioasă la vest de insula Kharg, cu o lungime de 8 kilometri, descrisă ca fiind „vizual consistentă cu petrolul”. Leon Moreland, cercetător la Conflict and Environment Observatory, a estimat că zona acoperită ar fi de aproximativ 45 km pătrați.
Kharg Island este hub-ul pentru circa 90% din exporturile de petrol ale Iranului, o parte importantă fiind destinată Chinei. În acest context, chiar și un incident a cărui cauză nu este încă stabilită poate adăuga risc operațional și incertitudine într-o zonă deja tensionată, cu potențial de efecte asupra fluxurilor de export și asupra logisticii maritime.
Louis Goddard, cofondator al consultanței Data Desk (specializată pe climă și mărfuri), a apreciat că imaginile ar putea indica cea mai mare scurgere de acest tip de la începutul războiului SUA–Israel împotriva Iranului, declanșat în urmă cu 70 de zile.
Cauza posibilului incident și punctul de origine nu sunt cunoscute, iar Moreland a precizat că imaginile din 8 mai nu arată indicii ale unor scurgeri active suplimentare.
SUA și misiunea Iranului la ONU, la Geneva, nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind imaginile.
În paralel, Marina SUA blochează porturile Iranului pentru a împiedica intrarea și ieșirea tancurilor petroliere, iar forțele americane și iraniene s-au confruntat în Golf. Reuters notează că războiul a blocat, de asemenea, sute de nave în Golf și a produs cea mai mare perturbare a aprovizionării globale cu țiței, afectând și disponibilitatea produselor petroliere și a gazului natural lichefiat.
Recomandate

Prețul petrolului a sărit cu până la 7,5% după ce schimburile de focuri dintre SUA și Iran în Strâmtoarea Hormuz au reaprins riscul de întrerupere a livrărilor printr-un coridor care transportă circa o cincime din petrolul și gazele naturale la nivel global, potrivit Al Jazeera . Contractele futures pentru Brent au urcat puternic într-o sesiune volatilă de joi, atingând un avans maxim de 7,5%, înainte să reducă din câștiguri la deschiderea piețelor asiatice de vineri. La ora 03:00 GMT, Brent era la 101,12 dolari/baril (aprox. 465 lei), sub vârful zilei de 103,70 dolari/baril (aprox. 477 lei). De ce contează: Hormuz, punct critic pentru fluxurile globale de energie Creșterea a venit după ce SUA și Iranul au schimbat focuri în strâmtoarea considerată un „gât de sticlă” pentru energia globală, în pofida armistițiului anunțat pe 7 aprilie. În astfel de episoade, piața tinde să includă rapid o „primă de risc” în preț, pe fondul temerilor că transporturile pot fi blocate sau întârziate. Potrivit sursei, transportul maritim prin strâmtoare este aproape paralizat încă de la finalul lunii februarie, din cauza riscului de atacuri asupra tancurilor petroliere care, în mod normal, mută o parte semnificativă din aprovizionarea energetică a lumii. Ce s-a întâmplat între SUA și Iran Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că a lansat lovituri asupra Iranului după ce trei distrugătoare americane cu rachete ghidate ar fi fost atacate în strâmtoare cu rachete iraniene, drone și ambarcațiuni mici. De cealaltă parte, cartierul general iranian Khatam al-Anbiya a acuzat SUA că ar fi încălcat încetarea focului prin atacarea unui petrolier iranian și a unei alte nave în apropierea căii navigabile. Aceeași structură militară iraniană a mai susținut că SUA ar fi vizat zone civile, inclusiv insula Qeshm. Președintele SUA, Donald Trump, a minimalizat incidentul, afirmând că armistițiul rămâne în vigoare, în timp ce Press TV , televiziunea de stat iraniană, a spus că situația a revenit „la normal”. Context de piață: petrol mai scump și presiune pe burse Al Jazeera notează că prețurile Brent sunt cu aproximativ 40% peste nivelul de dinaintea războiului, pe fondul unui deficit estimat de 14,5 milioane de barili pe zi în producție. Tensiunile au afectat și apetitul pentru risc: bursele asiatice au deschis în scădere, cu Nikkei 225 (Japonia), KOSPI (Coreea de Sud) și Hang Seng (Hong Kong) în minus cu peste 1%. În SUA, indicele S&P 500 a coborât cu aproximativ 0,4% peste noapte, după ce atinsese un maxim istoric în ziua precedentă. [...]

Petrolul s-a ieftinit abrupt, iar piețele au trecut pe „risk-on” , după ce investitorii au pariat că un posibil acord SUA–Iran ar reduce riscurile de aprovizionare cu energie, potrivit Libertatea . Mișcarea a venit pe fondul unor informații potrivit cărora Washingtonul ar fi aproape de un acord cu Iranul pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și pentru a pune capăt conflictului, relatează AFP, citând o informație publicată de Axios , pe baza declarațiilor a doi oficiali americani. Scăderea petrolului și a gazelor: semnal de detensionare a riscurilor Pe piața petrolului, corecția a fost puternică: Brent (referința globală): în scădere cu 10,8% la 98,04 dolari/baril West Texas Intermediate (SUA): în scădere cu 12,5% la 89,51 dolari/baril Și prețurile gazelor în Europa au coborât cu 11%, conform aceleiași surse. Efect în lanț: burse în creștere, dolar și randamente în scădere Scăderea energiei a susținut apetitul pentru risc pe piețele financiare. La Londra, indicele FTSE 100 a urcat cu 2,3% în jurul prânzului, iar în zona euro bursele de la Paris și Frankfurt au avansat cu aproximativ 3%. Strategul de investiții Neil Wilson (Saxo UK) a legat reacția de perspectiva unei detensionări care ar reduce presiunile inflaționiste, menționând și scăderi ale randamentelor obligațiunilor și ale dolarului american, pe fondul creșterii apetitului pentru risc. Ce ar conține acordul și care este calendarul Potrivit Axios, părțile ar fi aproape de un „memorandum de înțelegere” de o pagină, care ar urmări să pună capăt războiului și să stabilească un cadru pentru negocieri nucleare mai detaliate. Publicația americană mai notează că acordul ar presupune: un moratoriu al Iranului privind îmbogățirea uraniului; deblocarea de către SUA a unor miliarde de dolari din fonduri iraniene înghețate. Washingtonul ar aștepta un răspuns de la Teheran în următoarele 48 de ore, iar Axios precizează că „nimic nu a fost convenit încă”, deși ar fi cel mai apropiat moment de un acord de la începutul războiului. Alți indicatori menționați În același context de piață, euro a urcat la 1,1792 dolari (de la 1,1696), iar yenul s-a apreciat puternic față de dolar, pe fondul a ceea ce este considerată o intervenție a autorităților japoneze pentru susținerea monedei. Separat, în Asia, indicele Kospi din Seul a crescut cu peste 5%, trecând pentru prima dată de 7.000 de puncte, evoluție susținută de un salt de 14,4% al acțiunilor Samsung, care a dus capitalizarea companiei peste 1.000 de miliarde de dolari, pe fondul cererii pentru cipuri destinate inteligenței artificiale. [...]

OPEC+ pregătește o nouă majorare a cotelor, dar efectul în piață ar putea fi limitat de războiul SUA–Iran , potrivit Economedia , care citează surse apropiate discuțiilor. Decizia ar urma să fie aprobată duminică și vizează o creștere „modestă” a producției, însă, în condițiile în care conflictul dintre SUA și Iran continuă să perturbe aprovizionarea cu petrol din Golf, majorarea riscă să rămână în mare parte una formală, fără să se traducă rapid în volume suplimentare efective. Concret, șapte țări din OPEC+ ar fi convenit, în principiu, să majoreze țintele de producție cu aproximativ 188.000 de barili pe zi în iunie, ceea ce ar reprezenta a treia creștere lunară consecutivă, potrivit surselor citate de Reuters . De ce contează pentru piață Unghiul principal este diferența dintre „cote” și „barili livrați”: chiar dacă OPEC+ ridică țintele, disponibilitatea reală a petrolului poate rămâne constrânsă atâta timp cât perturbările din Golf persistă. În acest context, semnalul de politică de producție al OPEC+ poate avea un impact mai mic asupra echilibrului cerere–ofertă decât ar sugera, la prima vedere, anunțul privind majorarea cotelor. Ce urmează Aprobarea este așteptată duminică, conform informațiilor transmise de Reuters. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, nu este clar în ce măsură țintele majorate vor fi reflectate în creșteri efective de producție în iunie. [...]

Blocada navală a SUA în Golful Oman a blocat venituri petroliere iraniene de 4,8 mld. dolari (aprox. 22,1 mld. lei), potrivit unei evaluări a Pentagonului citate de Axios . Miza economică este centrală: Washingtonul încearcă să forțeze Teheranul să atingă rapid limita de stocare, ceea ce ar putea împinge Iranul spre oprirea unor sonde și, implicit, spre concesii la masa negocierilor. Departamentul Apărării estimează că Iranului i-au fost „refuzate” aproape 5 miliarde de dolari din venituri din petrol de la începutul blocadei, pe 13 aprilie, presiune descrisă drept fără precedent asupra guvernului de la Teheran. Cum se traduce blocada în pierderi și blocaje logistice Oficiali ai Pentagonului spun că armata americană a redirecționat peste 40 de nave care au încercat să treacă de blocadă transportând petrol și alte bunuri considerate contrabandă. În total, 31 de petroliere încărcate cu 53 de milioane de barili de petrol iranian sunt „blocate în Golf”, cu o valoare de cel puțin 4,8 miliarde de dolari (aprox. 22,1 mld. lei). Două nave ar fi fost confiscate de SUA. Pe fondul limitării capacităților de stocare la sol, Iranul ar fi început să folosească petroliere mai vechi drept depozite plutitoare. În paralel, unele nave ar alege rute „mai lungi și mai costisitoare” pentru a livra petrol către China, de teama interceptării maritime de către SUA, potrivit oficialilor citați. De ce contează: ținta este „plafonul” de stocare, nu doar transportul Cheia campaniei de presiune, potrivit aceleiași surse, este împingerea Iranului spre saturarea capacității de stocare, ceea ce ar putea declanșa oprirea unor puțuri. Gregory Brew, analist la Eurasia Group , estimează că Iranul ar fi la „câteva săptămâni, sau poate până la o lună” de momentul în care rămâne fără spațiu de stocare. În acest context, Pentagonul încearcă să evidențieze efectul economic al blocadei, pe fondul unor negocieri de pace care „se opresc și repornesc”, iar administrația Trump ar vedea blocada ca principal instrument de pârghie pentru a negocia încheierea războiului cu Iranul. Rute alternative și scenariul unei „evadări” în masă Samir Madani, cofondator al TankerTrackers.com, a indicat că un petrolier iranian mare, „HUGE”, ar fi arătat o posibilă metodă de evitare a interdicției: navigație aproape de coastele Pakistanului și Indiei către Strâmtoarea Malacca (Malaysia), unde țițeiul este transferat de regulă pe alte nave cu destinația China. Madani a sugerat și un posibil scenariu în care petrolierele „îmbuteliate” de blocadă ar încerca o ieșire simultană, după acumularea unor capacități suplimentare de stocare în apropierea graniței cu Pakistanul. Mesajul Pentagonului: presiune „neîntreruptă” Joel Valdez, purtător de cuvânt interimar al Pentagonului, a susținut că blocada „funcționează în forță maximă” și produce impactul urmărit. „Lovim devastator capacitatea regimului iranian de a finanța terorismul și destabilizarea regională. Forțele noastre armate din regiune vor continua să mențină această presiune neîntreruptă.” [...]

Reluarea „pe ascuns” a exporturilor prin Hormuz arată că piața petrolului încearcă să-și refacă, parțial, fluxurile , dar cu riscuri și costuri mai mari, pe fondul blocadei impuse de Iran asupra rutei strategice, potrivit Biziday , care citează informații publicate de Bloomberg. Potrivit unor oficiali familiarizați cu situația, compania saudită Aramco și grupul petrolier Adnoc din Emiratele Arabe Unite se numără printre operatorii care au continuat livrările de petrol „în secret” prin Strâmtoarea Hormuz , în ciuda restricțiilor. Aceleași surse arată că Adnoc a fost printre primele companii care au reluat exporturile de petrol, combustibil și gaze prin regiune, fiind urmată ulterior și de alte mari companii. De ce contează: aprovizionare parțială, dar la prețul unor riscuri mai mari Chiar dacă volumele transportate reprezintă doar o mică parte față de nivelurile de dinaintea conflictului din Orientul Mijlociu, operațiunea indică faptul că o parte din aprovizionarea globală cu țiței continuă să ajungă pe piețele internaționale, în pofida blocadei. În paralel, Iran și-a intensificat presiunile asupra traficului maritim din regiune și a capturat, vineri, o navă, la scurt timp după atacurile lansate de SUA asupra unor ținte iraniene. Costuri suplimentare și „nave invizibile” pe rută Din martie, de când Strâmtoarea Hormuz a fost închisă pentru mare parte din traficul comercial, criza de aprovizionare cu țiței s-a accentuat, iar companiile petroliere au fost nevoite să accepte riscuri mai mari și costuri suplimentare pentru a-și transporta încărcăturile. Oficialii citați mai arată că multe dintre navele care traversează zona operează cu transponderele dezactivate (sisteme de identificare și localizare), pentru a evita să fie detectate. [...]

România a fost în semestrul II din 2025 printre puținele state UE unde gazele s-au scumpit pentru companii , într-un context în care, la nivelul Uniunii, prețul mediu a scăzut cu 8,3% față de prima jumătate a anului, potrivit Agerpres , care citează date Eurostat . La nivelul UE, prețul mediu al gazelor pentru consumatorii non-casnici a coborât la 6,05 euro pentru 100 kWh în semestrul al doilea din 2025, de la 6,60 euro pentru 100 kWh în primul semestru (minus 8,3%), după un an de prețuri „echilibrate”, conform Eurostat. România, în minoritatea cu scumpiri Comparativ cu semestrul al doilea din 2024, prețurile au scăzut în majoritatea statelor membre. Cele mai mari ieftiniri au fost înregistrate în Cehia (minus 14,6%), Ungaria (minus 14,4%) și Grecia (minus 12,2%). În schimb, creșteri au fost raportate doar în patru țări din UE: Lituania: +6,5% Țările de Jos: +6,3% România: +3,4% Austria: +1,7% În alte patru state, prețurile au rămas relativ stabile, cu variații mici (de la +0,2% în Spania la -0,2% în Slovenia și Letonia), iar în Germania au rămas nemodificate. Unde au fost cele mai mari și cele mai mici prețuri Cele mai ridicate prețuri la gaze pentru consumatorii non-casnici au fost în Suedia (10,65 euro/100 kWh), Finlanda (8,63 euro/100 kWh) și Germania (7,13 euro/100 kWh). La polul opus, cele mai scăzute prețuri s-au înregistrat în Bulgaria (4,14 euro/100 kWh), Grecia (4,24 euro/100 kWh), Portugalia și Belgia (ambele cu 4,81 euro/100 kWh). Datele Eurostat se referă la consumatorii non-casnici cu un consum anual între 10.000 gigajouli (GJ) și 100.000 GJ. [...]