Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Ucraina ar putea relua importurile de gaze via România după ce fluxurile au fost oprite de la 1 aprilie, pe fondul unei scăderi temporare a producției interne în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii de producție, potrivit Profit.
Miza operațională este că Naftogaz, compania de stat ucraineană, ar urma să apeleze din nou la surse externe pentru a-și alimenta clienții, după „atacul masiv combinat” al Rusiei din 5 mai asupra instalațiilor de producție a gazelor, care a generat „probleme la alimentarea cu gaze”, conform declarațiilor conducerii companiei.
În acest context, președintele consiliului de administrație al Naftogaz, Serhii Koretsky, citat de Interfax, a indicat că Ucraina va compensa reducerea producției proprii prin importuri, după modelul folosit și anul trecut.
„Vom înlocui diminuarea temporară a producției proprii, ca și anul trecut, cu volume importate.”
Pentru acoperirea consumului intern, Ucraina a importat în iarna aceasta gaze via România, în medie de aproximativ 25 GWh/zi, notează publicația.
Reluarea importurilor pe această rută ar indica o presiune suplimentară pe aprovizionarea externă a Ucrainei pe termen scurt, în condițiile în care refacerea infrastructurii afectate de bombardamente este prezentată ca un proces care necesită timp și măsuri de reconstrucție.
Recomandate
Ucraina a lovit două obiective petroliere majore din Rusia, inclusiv un complex petrochimic la circa 1.500 km de graniță , într-o mișcare care poate pune presiune pe producția de carburanți și pe lanțurile de aprovizionare ale armatei ruse, potrivit Kyiv Post . Atacurile cu drone au vizat peste noapte complexul Gazpromneftekhim Salavat din Republica Bașchortostan și rafinăria Afipsky din Ținutul Krasnodar; la ambele locații au fost raportate incendii, iar amploarea pagubelor este încă evaluată. Ținta cea mai îndepărtată a fost complexul Gazpromneftekhim Salavat, descris ca unul dintre cele mai mari din Rusia. Canale ucrainene de monitorizare au publicat imagini video despre care susțin că arată un incendiu la instalație, iar publicația rusă independentă Astra a relatat, citând filmări ale martorilor, despre explozii multiple și un nor dens de fum negru. Șeful Republicii Bașchortostan, Radiy Khabirov, a confirmat un atac cu drone asupra „zonei industriale Salavat”, afirmând că raidul a fost „respins” și că incendiile ar fi fost provocate de resturi ale dronelor doborâte, fără să confirme explicit lovirea rafinăriei. Din perspectiva capacității, Kyiv Post notează că presa rusă a indicat pentru Salavat un volum de procesare de 7,2 milioane tone de materii prime în 2024 (aprox. 2,7% din capacitatea totală de rafinare a Rusiei), cu o producție de 1,5 milioane tone de benzină și 2,5 milioane tone de motorină. Un analist economic citat, Viaceslav Șiriaev, a spus că Salavat ar fi fost „ultimul mare producător de benzină” din Rusia care nu fusese lovit de forțele ucrainene în 2026, după două atacuri raportate în septembrie 2025. A doua lovitură: rafinăria Afipsky, nod important în sudul Rusiei A doua țintă a fost rafinăria Afipsky din Ținutul Krasnodar, una dintre cele mai mari din sudul Rusiei. Potrivit materialului, instalația are o capacitate anuală de procesare de 6,25 milioane tone de țiței și condensat (un amestec de hidrocarburi lichide asociate gazelor naturale), aprovizionat din Siberia de Vest și regiunea Volga-Ural, prin conducte, cale ferată și transport rutier. Autoritățile regionale ruse au recunoscut izbucnirea unui incendiu la rafinărie. Canalul ucrainean de Telegram Krymsky Veter a relatat că primele explozii ar fi avut loc în jurul miezului nopții și a descris incendiul drept „masiv”. Astra a mai susținut că focul a izbucnit în zona parcului de rezervoare, unde sunt stocate produse destinate exportului (inclusiv benzină, motorină, distilate de condensat, reziduuri de păcură și sulf). Rafinăria Afipsky mai fusese vizată într-un atac cu drone pe 11 iunie, potrivit aceleiași surse. Confirmarea Statului Major ucrainean și limita informațiilor despre pagube Ulterior, Statul Major General al Ucrainei a confirmat lovirea ambelor rafinării și apariția incendiilor, precizând că evaluarea pagubelor este în curs. În comunicatul citat, instituția descrie complexul Gazprom Neftekhim Salavat ca având o capacitate proiectată de aproximativ 10 milioane tone de țiței pe an și menționează că produce carburanți și alte produse „folosite pentru a susține economia și mașinăria militară” a Rusiei. Tot Statul Major a mai raportat o lovitură asupra unei facilități de transbordare a navelor din apropiere de Gelendjik (Krasnodar), utilizată de Rusia pentru transferul încărcăturilor de petrol și pentru sprijinirea operațiunilor navale și a logisticii militare, precum și atacuri asupra unui depozit de muniții în Donețk ocupat și a unui nod logistic în Luhansk ocupat. Pentru toate, evaluările privind efectele sunt prezentate ca fiind în desfășurare. De partea rusă, Ministerul Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a interceptat și distrus 288 de drone ucrainene de tip „aripă fixă” între 20:00 (ora Moscovei) pe 13 iulie și 08:00 pe 14 iulie, în mai multe regiuni, inclusiv în zona Moscovei, Krasnodar, Crimeea și Bașchortostan, precum și deasupra mărilor Azov și Neagră. Declarația nu clarifică însă câte drone ar fi trecut de apărare și ce pagube exacte au produs la obiectivele energetice menționate. [...]
Iranul ar putea muta presiunea asupra pieței petroliere spre Bab el-Mandeb , după ce a perturbat deja traficul prin Strâmtoarea Ormuz , iar o eventuală blocare a celui de-al doilea „punct de strangulare” ar amplifica riscurile pentru comerțul global și aprovizionarea cu energie, potrivit HotNews , care citează o analiză Reuters. Semnalele vin pe fondul intensificării atacurilor SUA în interiorul Iranului și al înmulțirii atacurilor rebelilor Houthi, aliați ai Teheranului în Yemen. Analiștii citați susțin că Iranul încearcă să extindă conflictul dincolo de Golful Persic, pentru a crește presiunea asupra Washingtonului, prin amenințarea unor rute maritime esențiale pentru energie. De ce contează Bab el-Mandeb pentru petrol și transport Bab el-Mandeb este strâmtoarea îngustă care leagă Marea Roșie de Golful Aden. Prin acest culoar trec exporturi de petrol saudite și „o parte substanțială” a transportului maritim mondial, ceea ce o transformă într-un punct critic pentru fluxurile de energie și pentru lanțurile logistice. În material este citat un avertisment venit din Yemen: un înalt oficial yemenit a spus că forțele armate ale țării sunt pregătite să închidă Bab el-Mandeb dacă Arabia Saudită va continua să atace Yemenul. Afirmația a fost publicată de Press TV (Iran) și include o estimare potrivit căreia prețul petrolului ar putea urca până la 200 de dolari pe baril în acest scenariu. „O altă opțiune nucleară” după Ormuz: escaladare prin intermediari Un element central al analizei este folosirea Houthi ca instrument de presiune. Fawaz Gerges, specialist în Orientul Mijlociu, spune că Teheranul transmite că poate amenința simultan Ormuz și Bab el-Mandeb, transformând conflictul dintr-o confruntare bilaterală într-o provocare la adresa rutelor maritime care susțin comerțul energetic global. Andreas Krieg, conferențiar la King’s College din Londra, descrie această amenințare drept „o altă opțiune nucleară” pentru Iran după Ormuz – o opțiune la care Teheranul ar recurge doar dacă ar considera inevitabilă o escaladare spre război total. Tot el avertizează că o intensificare a atacurilor americane asupra infrastructurii critice iraniene ar putea determina Iranul să răspundă prin aliații yemeniți, agravând șocul economic deja provocat de perturbările din Ormuz. Context: Houthi au mai forțat rerutări costisitoare După izbucnirea războiului din Fâșia Gaza, în octombrie 2023, Houthi au atacat nave comerciale în Marea Roșie, susținând că vizează nave cu legături cu Israelul. Campania a determinat companii mari de transport maritim să redirecționeze navele pe ruta ocolitoare pe la sudul Africii, cu costuri mai mari, și a dus la lovituri aeriene ale SUA și Marii Britanii, plus o misiune navală multinațională de protecție a navigației. Ce urmează: risc de reacție militară mai amplă și presiune pentru negocieri Dennis Ross, fost negociator american pentru pace în Orientul Mijlociu, indică dilema Washingtonului: cum poate schimba „calculul” Iranului astfel încât acesta să revină la negocieri și la un acord „acceptabil”. În același timp, Abdulaziz Sager, președintele Centrului de Cercetare a Golfului (Arabia Saudită), spune că statele din Golf văd tot mai mult diplomația cu Iranul ca ajunsă la limită, în pofida costurilor ridicate ale unei confruntări. El apreciază că Houthi își păstrează capacitatea de a perturba navigația în Bab el-Mandeb, dar este puțin probabil să escaladeze fără o direcție clară de la Teheran; o astfel de mișcare ar putea declanșa o reacție militară mai amplă a SUA și a partenerilor, menită să reducă semnificativ capacitățile grupării. [...]
Ucraina încearcă să blocheze exporturile de petrol ale Rusiei prin paralizarea „flotei fantomă” din Marea Azov , o rețea de nave folosită pentru a muta țițeiul către petroliere mari, potrivit HotNews , care citează explicațiile lui Robert „Magyar” Brovdi , comandantul Brigăzii 414 ucrainene („Păsările lui Magyar”). Brovdi spune că, în ultimele 9 zile, forța sa a lovit cu drone 116 nave în Marea Azov, bilanț care include un atac din noaptea de luni spre marți asupra a 5 petroliere, 5 nave de marfă uscată și 1 remorcher. Miza operațională: întreruperea verigii care alimentează petrolierele mari Potrivit comandantului ucrainean, ținta principală nu sunt neapărat petrolierele mari, ci navele „curier” mici și medii, cu fund plat, folosite pentru a transporta încărcături de petrol din porturi fluviale și terminale către puncte de transfer. El susține că paralizarea acestor nave blochează o componentă-cheie a „flotei fantomă” a Rusiei, deoarece petrolierele mari nu pot ajunge la unele terminale și porturi din cauza pescajului (adâncimea la care stă scufundată nava). În consecință, încărcarea se face în larg, inclusiv prin transferuri succesive de la aceste nave mai mici. În descrierea lui Brovdi, fiecare astfel de navă-curier poate prelua încărcătura livrată de 12–15 nave mici, ceea ce face ca scoaterea lor din funcțiune să aibă efect de multiplicare asupra fluxului logistic. Efect secundar: presiune pe aprovizionarea Crimeei cu combustibil Brovdi afirmă că lovirea acestor „cămile maritime” și a remorcherelor care le tractează după ce sunt avariate limitează și livrările de benzină către Crimeea prin strâmtoarea cu adâncime redusă a Mării Azov, într-un context în care resursa ar fi deja „limitată”. În acest scenariu, rutele rutiere și feroviare ar rămâne principalele opțiuni de aprovizionare, pe care militarul ucrainean le descrie ca fiind mai riscante, deoarece ar intra în raza dronelor ucrainene. Reacția Rusiei: acuzații de „terorism” Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a acuzat marți Ucraina că atacă nave comerciale în Marea Azov și Marea Neagră, calificând acțiunile drept „terorism”. „Este terorism, pur și simplu”, a declarat Lavrov, potrivit relatării. Lavrov a mai spus că Rusia va continua să-și îndeplinească obligațiile privind exporturile de produse alimentare. Context HotNews amintește, în același subiect, că atacurile ucrainene cu drone „devastează” flota Rusiei din Marea Azov și închid un coridor considerat „critic”, într-un material separat: „devastează flota Rusiei din Marea Azov și închid un coridor «critic»” ( HotNews ). [...]
Regiunea rusă Kursk introduce, din 15 iulie, alimentarea cu benzină după numărul mașinii , o măsură de raționalizare care arată cât de mult s-a transformat criza de combustibil într-o problemă operațională și de securitate în mai multe zone ale Rusiei, potrivit Meduza . Sistemul anunțat de guvernatorul regiunii, Aleksandr Hinștein , presupune că mașinile a căror primă cifră din numărul de înmatriculare este pară vor putea alimenta în zilele pare, iar cele cu primă cifră impară – în zilele impare. Durata restricțiilor nu este precizată. Oficialul a spus că măsura urmărește să reducă cozile la stațiile de carburant și să „protejeze civilii” de lovituri ucrainene, susținând că în alte regiuni această practică „și-a dovedit eficiența”. O măsură care se extinde în mai multe regiuni De la începutul lunii iulie, vânzarea de combustibil „după numere” a fost introdusă cel puțin în șapte regiuni și orașe din Rusia: regiunile Oriol, Nijni Novgorod, Pskov, Lipețk și Kirov; Mordovia; Astrahan. Context: criza de combustibil și presiunea asupra infrastructurii petroliere Meduza notează că criza de combustibil a început în mai, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere, inclusiv asupra rafinăriilor. Publicația mai arată că, în top 10 cele mai mari rafinării rusești, nu ar mai fi rămas niciuna neatinsă de atacuri. Pe acest fond, în Rusia s-ar fi redus extracția, rafinarea și vânzarea de petrol. Volumul de rafinare din iulie, potrivit unor analiști britanici citați de Meduza, a coborât la cel mai scăzut nivel din 2005. În paralel, penuria a dus la cozi lungi la benzinării, iar în multe regiuni au fost introduse limite la vânzarea de benzină. [...]
Scăderea rafinării petrolului în Rusia la un minim al ultimilor 21 de ani riscă să amplifice presiunile pe piața internă a carburanților , într-un context în care infrastructura energetică este afectată de atacuri, potrivit Meduza , care citează o analiză Bloomberg bazată pe date EA Analytics (divizie a companiei britanice Energy Aspects ). În iulie 2026, productivitatea medie a rafinăriilor rusești (NPZ) este de 3,91 milioane barili pe zi, nivel descris drept cel mai scăzut din martie 2005. Publicația notează că acesta este cu peste 1,4 milioane barili pe zi sub media din iulie anul trecut. Atacurile asupra infrastructurii, un factor invocat în scădere Săptămâna trecută, Financial Times a relatat, citând analiști neidentificați, că din cauza loviturilor Ucrainei asupra infrastructurii petroliere Rusia ar fi putut pierde între 20% și 40% din capacitățile de rafinare. Nu doar rafinarea: și producția de țiței scade Pe fondul acelorași atacuri, scade și producția de petrol, potrivit datelor Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) citate în material. În iunie, producția Rusiei a coborât la 8,928 milioane barili de țiței pe zi, cel mai redus nivel „cel puțin din februarie 2024”, după cum notează Bloomberg. În ansamblu, combinația dintre rafinare mai slabă și producție în scădere indică o constrângere operațională cu potențial de a tensiona aprovizionarea internă și fluxurile de export, însă materialul nu oferă o estimare directă a impactului imediat asupra prețurilor sau volumelor livrate. [...]
Prețul petrolului a urcat cu circa 9% până la aproximativ 83 de dolari pe baril (aprox. 381 lei) , după ce Donald Trump a susținut că SUA „reinstaurează” o blocadă navală împotriva Iranului în zona Strâmtorii Hormuz, potrivit Axios . Mișcarea adaugă presiune pe piață într-un moment în care tensiunile din weekend alimentaseră deja creșterile, iar riscul imediat este transmiterea scumpirii către carburanți. De ce contează pentru economie: efect de lanț în prețurile la pompă Axios notează că un petrol mai scump se traduce, de regulă, în prețuri mai mari la benzină, cu potențialul de a împinge media națională din SUA înapoi spre 4 dolari pe galon. Luni dimineață, prețul mediu în SUA era de 3,87 dolari pe galon, conform datelor AAA, în creștere cu aproximativ 7 cenți față de săptămâna trecută, dar sub vârful de 4,56 dolari pe galon atins în luna mai. Ce a spus Trump despre Hormuz și „blocada iraniană” Într-o postare pe Truth Social, Trump a afirmat că Strâmtoarea Hormuz „este DESCHISĂ și va rămâne DESCHISĂ, cu sau fără Iran”. Totodată, a susținut că SUA „reinstaurează” ceea ce a numit „blocada iraniană”, descrisă ca o măsură care ar opri doar navele Iranului sau ale „clienților” săi să intre sau să iasă, în timp ce alte țări ar avea „utilizare corectă și deschisă” a strâmtorii. Trump a mai spus că SUA vor căuta rambursarea costurilor „la o rată de 20% din toate mărfurile transportate”, pentru cheltuielile necesare „asigurării siguranței și securității”. Verificarea din teren: scădere accentuată a traficului de nave Deși mesajul lui Trump vorbește despre o strâmtoare „deschisă”, Axios arată că servicii de monitorizare a navelor, precum Kpler, au raportat o scădere abruptă a tranzitului în ultimele zile, inversând mare parte din revenirea observată după semnarea memorandumului de înțelegere SUA–Iran. În plus, publicația menționează o reducere a numărului de petroliere care intră în strâmtoare pentru a încărca, potrivit firmei de cercetare și consultanță S&P Global Energy. Ce urmează Evoluția prețului petrolului va depinde de două variabile pe termen scurt: dacă traficul prin Hormuz își revine sau continuă să scadă și dacă afirmațiile privind blocada se traduc în măsuri operaționale care să afecteze efectiv fluxurile de țiței. În lipsa unor clarificări, piața rămâne sensibilă la semnale politice și la datele de monitorizare a transportului maritim. [...]
