Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Norvegia își prelungește producția offshore de petrol și gaze prin redeschiderea a trei câmpuri din Marea Nordului, închise din 1998, o mișcare menită să acopere un deficit de aprovizionare resimțit în Europa pe fondul războiului din Ucraina și al perturbărilor din Orientul Mijlociu, potrivit Antena 3.
Ministrul energiei, Terje Aasland, a indicat că Oslo nu intenționează să reducă producția offshore, ci să o susțină prin investiții, foraje noi și dezvoltarea în continuare a platformei continentale. În material este citat cu mesajul că direcția este „dezvoltarea, nu demontarea” activității offshore, în contextul în care Europa ar solicita constant volume suplimentare.
Redeschiderea celor trei câmpuri – Albuskjell, Vest Ekofisk și Tommeliten Gamma – ar urma să aibă loc până la finalul lui 2028. Potrivit informațiilor prezentate, măsura este gândită să contribuie la menținerea producției de petrol și gaze la nivelul din 2025, descris ca fiind relativ stabil de aproape două decenii, și să păstreze acest nivel „în linii mari” pentru restul deceniului.
Norvegia are 97 de câmpuri petroliere offshore, iar trei au intrat în producție anul trecut, conform articolului. Direcția Norvegiană Offshore se așteaptă la „100 și mai mult” în următorii doi ani, cu o producție de cel puțin 2 milioane de barili de petrol pe zi, cât este în prezent.
În paralel, Marea Barents este descrisă drept „noua frontieră” pentru petrol și gaze, iar în perspectivă este menționată și posibilitatea extracției de minerale de pe fundul mării între nordul Norvegiei și Groenlanda, după studii preliminare ale Direcției Norvegiene Offshore care ar indica un potențial semnificativ.
Decizia a atras critici din partea organizațiilor de mediu și a opoziției, inclusiv acuzații de „greenwashing” și faptul că ar contraveni recomandărilor agenției de mediu a țării, potrivit materialului, care citează The Guardian.
În același timp, articolul punctează importanța economică a sectorului pentru Norvegia și rolul său în securitatea energetică europeană. Terje Sørenes, economist-șef al Direcției Norvegiene Offshore, este citat cu ideea că obiectivul este prelungirea producției cât mai mult posibil și creșterea producției care, în prezent, ar acoperi o treime din consumul de gaze al Europei.
Equinor, compania energetică norvegiană în care statul deține 67%, spune că face un „efort major” pentru a-și menține producția din 2020 (1,2 milioane de barili pe zi) până în 2035. În articol se menționează că participația statului norvegian ar urma să genereze în acest an dividende de circa 2 miliarde de lire sterline (aprox. 11,7 miliarde lei).
Pentru a evita declinul, Equinor ar urma să investească 6 miliarde de dolari anual până în 2035 (aprox. 27,6 miliarde lei), în foraje, dezvoltări noi și infrastructură, inclusiv conducte, conform declarațiilor citate.
Un alt element invocat este stabilitatea regimului fiscal: rata de impozitare de 78% pentru companiile de petrol și gaze, menținută din anii ’70, este prezentată ca factor de predictibilitate pentru investitori și ca pilon al fondului suveran al Norvegiei, evaluat la 1.500 de miliarde de lire sterline (aprox. 8.775 miliarde lei).
Conform declarațiilor ministrului energiei, Norvegia își asumă continuarea investițiilor și a activității de explorare, pe fondul cererii europene pentru livrări suplimentare. Calendarul concret din material indică redeschiderea celor trei câmpuri până la sfârșitul lui 2028, în timp ce direcția generală rămâne menținerea producției la niveluri ridicate cel puțin până la mijlocul deceniului următor.
Recomandate
Norvegia va reporni în 2028 producția din trei zăcăminte de gaze închise de decenii , într-o mișcare menită să susțină livrările către Europa, pe fondul cererii ridicate pentru alternative la gazul din Rusia și Orientul Mijlociu, potrivit Mediafax . Guvernul de centru-stânga de la Oslo a anunțat că zăcămintele Albuskjell, Vest Ekofisk și Tommeliten Gamma, din Marea Nordului, vor relua producția în 2028, la circa patru decenii după ultimele extracții, conform Financial Times, citat de Mediafax. Ce se schimbă pentru piața europeană a gazelor Decizia are ca obiectiv acoperirea cererii din Germania și Marea Britanie, doi dintre cei mai mari clienți ai Norvegiei. În contextul în care Norvegia a devenit principal furnizor de gaze pentru multe state europene, repornirea unor zăcăminte vechi indică o strategie de menținere a unor volume ridicate pe termen mai lung. Ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland , a legat explicit măsura de securitatea energetică europeană , pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Orientul Mijlociu. „Producția norvegiană de petrol și gaze reprezintă o contribuție importantă la securitatea energetică a Europei. Dezvoltarea unor noi zăcăminte de gaze ajută Norvegia să mențină livrări ridicate pe termen lung. Acest aspect a căpătat o importanță sporită în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina și a conflictului din Orientul Mijlociu.” Cost politic intern: proteste și tensiuni în coaliția de guvernare Anunțul a generat proteste puternice din partea ecologiștilor și a unor partide de stânga care susțin guvernul, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. Materialul nu oferă detalii despre amploarea protestelor sau despre calendarul deciziilor administrative necesare până la reluarea efectivă a producției. În paralel, Oslo încearcă să se poziționeze tot mai mult ca „furnizor democratic” preferat de petrol și gaze, inclusiv pentru a obține concesii de la Bruxelles în alte domenii, mai notează sursa. [...]
O scurgere suspectă de petrol lângă insula Kharg riscă să amplifice presiunea asupra exporturilor Iranului , într-un moment în care principalul hub de livrare al țării este deja afectat de război și de blocada navală americană , potrivit Reuters . Imaginile satelitare Copernicus (Sentinel-1, Sentinel-2 și Sentinel-3) din perioada 6–8 mai arată o pată gri-albicioasă la vest de insula Kharg, cu o lungime de 8 kilometri, descrisă ca fiind „vizual consistentă cu petrolul”. Leon Moreland, cercetător la Conflict and Environment Observatory , a estimat că zona acoperită ar fi de aproximativ 45 km pătrați. De ce contează: Kharg este nodul pentru 90% din exporturile de țiței ale Iranului Kharg Island este hub-ul pentru circa 90% din exporturile de petrol ale Iranului, o parte importantă fiind destinată Chinei. În acest context, chiar și un incident a cărui cauză nu este încă stabilită poate adăuga risc operațional și incertitudine într-o zonă deja tensionată, cu potențial de efecte asupra fluxurilor de export și asupra logisticii maritime. Louis Goddard, cofondator al consultanței Data Desk (specializată pe climă și mărfuri), a apreciat că imaginile ar putea indica cea mai mare scurgere de acest tip de la începutul războiului SUA–Israel împotriva Iranului, declanșat în urmă cu 70 de zile. Ce se știe și ce rămâne neclar Cauza posibilului incident și punctul de origine nu sunt cunoscute, iar Moreland a precizat că imaginile din 8 mai nu arată indicii ale unor scurgeri active suplimentare. SUA și misiunea Iranului la ONU, la Geneva, nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind imaginile. Context operațional: blocadă navală și confruntări în Golf În paralel, Marina SUA blochează porturile Iranului pentru a împiedica intrarea și ieșirea tancurilor petroliere, iar forțele americane și iraniene s-au confruntat în Golf. Reuters notează că războiul a blocat, de asemenea, sute de nave în Golf și a produs cea mai mare perturbare a aprovizionării globale cu țiței, afectând și disponibilitatea produselor petroliere și a gazului natural lichefiat. [...]
Reluarea „pe ascuns” a exporturilor prin Hormuz arată că piața petrolului încearcă să-și refacă, parțial, fluxurile , dar cu riscuri și costuri mai mari, pe fondul blocadei impuse de Iran asupra rutei strategice, potrivit Biziday , care citează informații publicate de Bloomberg. Potrivit unor oficiali familiarizați cu situația, compania saudită Aramco și grupul petrolier Adnoc din Emiratele Arabe Unite se numără printre operatorii care au continuat livrările de petrol „în secret” prin Strâmtoarea Hormuz , în ciuda restricțiilor. Aceleași surse arată că Adnoc a fost printre primele companii care au reluat exporturile de petrol, combustibil și gaze prin regiune, fiind urmată ulterior și de alte mari companii. De ce contează: aprovizionare parțială, dar la prețul unor riscuri mai mari Chiar dacă volumele transportate reprezintă doar o mică parte față de nivelurile de dinaintea conflictului din Orientul Mijlociu, operațiunea indică faptul că o parte din aprovizionarea globală cu țiței continuă să ajungă pe piețele internaționale, în pofida blocadei. În paralel, Iran și-a intensificat presiunile asupra traficului maritim din regiune și a capturat, vineri, o navă, la scurt timp după atacurile lansate de SUA asupra unor ținte iraniene. Costuri suplimentare și „nave invizibile” pe rută Din martie, de când Strâmtoarea Hormuz a fost închisă pentru mare parte din traficul comercial, criza de aprovizionare cu țiței s-a accentuat, iar companiile petroliere au fost nevoite să accepte riscuri mai mari și costuri suplimentare pentru a-și transporta încărcăturile. Oficialii citați mai arată că multe dintre navele care traversează zona operează cu transponderele dezactivate (sisteme de identificare și localizare), pentru a evita să fie detectate. [...]
România a fost în semestrul II din 2025 printre puținele state UE unde gazele s-au scumpit pentru companii , într-un context în care, la nivelul Uniunii, prețul mediu a scăzut cu 8,3% față de prima jumătate a anului, potrivit Agerpres , care citează date Eurostat . La nivelul UE, prețul mediu al gazelor pentru consumatorii non-casnici a coborât la 6,05 euro pentru 100 kWh în semestrul al doilea din 2025, de la 6,60 euro pentru 100 kWh în primul semestru (minus 8,3%), după un an de prețuri „echilibrate”, conform Eurostat. România, în minoritatea cu scumpiri Comparativ cu semestrul al doilea din 2024, prețurile au scăzut în majoritatea statelor membre. Cele mai mari ieftiniri au fost înregistrate în Cehia (minus 14,6%), Ungaria (minus 14,4%) și Grecia (minus 12,2%). În schimb, creșteri au fost raportate doar în patru țări din UE: Lituania: +6,5% Țările de Jos: +6,3% România: +3,4% Austria: +1,7% În alte patru state, prețurile au rămas relativ stabile, cu variații mici (de la +0,2% în Spania la -0,2% în Slovenia și Letonia), iar în Germania au rămas nemodificate. Unde au fost cele mai mari și cele mai mici prețuri Cele mai ridicate prețuri la gaze pentru consumatorii non-casnici au fost în Suedia (10,65 euro/100 kWh), Finlanda (8,63 euro/100 kWh) și Germania (7,13 euro/100 kWh). La polul opus, cele mai scăzute prețuri s-au înregistrat în Bulgaria (4,14 euro/100 kWh), Grecia (4,24 euro/100 kWh), Portugalia și Belgia (ambele cu 4,81 euro/100 kWh). Datele Eurostat se referă la consumatorii non-casnici cu un consum anual între 10.000 gigajouli (GJ) și 100.000 GJ. [...]
Prețul petrolului a sărit cu până la 7,5% după ce schimburile de focuri dintre SUA și Iran în Strâmtoarea Hormuz au reaprins riscul de întrerupere a livrărilor printr-un coridor care transportă circa o cincime din petrolul și gazele naturale la nivel global, potrivit Al Jazeera . Contractele futures pentru Brent au urcat puternic într-o sesiune volatilă de joi, atingând un avans maxim de 7,5%, înainte să reducă din câștiguri la deschiderea piețelor asiatice de vineri. La ora 03:00 GMT, Brent era la 101,12 dolari/baril (aprox. 465 lei), sub vârful zilei de 103,70 dolari/baril (aprox. 477 lei). De ce contează: Hormuz, punct critic pentru fluxurile globale de energie Creșterea a venit după ce SUA și Iranul au schimbat focuri în strâmtoarea considerată un „gât de sticlă” pentru energia globală, în pofida armistițiului anunțat pe 7 aprilie. În astfel de episoade, piața tinde să includă rapid o „primă de risc” în preț, pe fondul temerilor că transporturile pot fi blocate sau întârziate. Potrivit sursei, transportul maritim prin strâmtoare este aproape paralizat încă de la finalul lunii februarie, din cauza riscului de atacuri asupra tancurilor petroliere care, în mod normal, mută o parte semnificativă din aprovizionarea energetică a lumii. Ce s-a întâmplat între SUA și Iran Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că a lansat lovituri asupra Iranului după ce trei distrugătoare americane cu rachete ghidate ar fi fost atacate în strâmtoare cu rachete iraniene, drone și ambarcațiuni mici. De cealaltă parte, cartierul general iranian Khatam al-Anbiya a acuzat SUA că ar fi încălcat încetarea focului prin atacarea unui petrolier iranian și a unei alte nave în apropierea căii navigabile. Aceeași structură militară iraniană a mai susținut că SUA ar fi vizat zone civile, inclusiv insula Qeshm. Președintele SUA, Donald Trump, a minimalizat incidentul, afirmând că armistițiul rămâne în vigoare, în timp ce Press TV , televiziunea de stat iraniană, a spus că situația a revenit „la normal”. Context de piață: petrol mai scump și presiune pe burse Al Jazeera notează că prețurile Brent sunt cu aproximativ 40% peste nivelul de dinaintea războiului, pe fondul unui deficit estimat de 14,5 milioane de barili pe zi în producție. Tensiunile au afectat și apetitul pentru risc: bursele asiatice au deschis în scădere, cu Nikkei 225 (Japonia), KOSPI (Coreea de Sud) și Hang Seng (Hong Kong) în minus cu peste 1%. În SUA, indicele S&P 500 a coborât cu aproximativ 0,4% peste noapte, după ce atinsese un maxim istoric în ziua precedentă. [...]
România a aprobat 30 de exporturi de motorină în plină „stare de criză” , deși piața internă este sub presiune din cauza scumpirilor și a riscurilor de aprovizionare, potrivit Libertatea . Deciziile au fost luate în intervalul 1 aprilie – 7 mai 2026, perioadă în care exporturile sunt condiționate de acorduri prealabile ale statului. Cererile au fost aprobate după ce operatorii economici au prezentat documente care, conform Ministerului Economiei, au respectat procedurile pentru emiterea acordurilor prealabile. Autorizațiile ar urma să fie acordate doar dacă exporturile nu afectează stocurile naționale destinate benzinăriilor sau depozitelor. Ce a aprobat statul și unde merge motorina Ministerul Economiei a transmis că, până la 7 mai, au fost analizate 31 de solicitări pentru export sau livrare intracomunitară de motorină: 30 de cereri au fost aprobate; 1 cerere era încă în analiză. Potrivit ministerului, acordurile emise se împart astfel: 11 acorduri pentru exporturi de motorină produsă în România către Republica Moldova, Bulgaria, Georgia și Ucraina ; 19 acorduri pentru reexporturi (motorină provenită din țări terțe, precum Arabia Saudită, Italia și Turcia ) către Ucraina, Serbia și Republica Moldova . Contextul de reglementare: exporturi permise, dar doar cu aviz Guvernul a declarat „ starea de criză ” pe piața locală a țițeiului și produselor petroliere pentru perioada 1 aprilie – 30 iunie 2026 , pe fondul creșterii prețurilor și al problemelor globale de aprovizionare, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. În acest interval, legislația românească condiționează exporturile de motorină și țiței de aprobări prealabile de la Ministerul Economiei și Ministerul Energiei . Libertatea notează că, potrivit datelor oficiale, România își asigură peste o treime din necesarul intern de motorină din importuri, ceea ce crește miza administrării stocurilor în perioade de volatilitate. Informația care lipsește: cantitățile Deși au fost aprobate acordurile, Ministerul Economiei nu a comunicat cantitățile exacte de motorină vizate de aceste exporturi, după solicitările jurnaliștilor, conform aceleiași surse. În lipsa volumelor, impactul concret asupra pieței interne (stocuri, disponibilitate, prețuri) nu poate fi evaluat din datele publice prezentate. [...]
