Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Norvegia își prelungește producția offshore de petrol și gaze prin redeschiderea a trei câmpuri din Marea Nordului, închise din 1998, o mișcare menită să acopere un deficit de aprovizionare resimțit în Europa pe fondul războiului din Ucraina și al perturbărilor din Orientul Mijlociu, potrivit Antena 3.
Ministrul energiei, Terje Aasland, a indicat că Oslo nu intenționează să reducă producția offshore, ci să o susțină prin investiții, foraje noi și dezvoltarea în continuare a platformei continentale. În material este citat cu mesajul că direcția este „dezvoltarea, nu demontarea” activității offshore, în contextul în care Europa ar solicita constant volume suplimentare.
Redeschiderea celor trei câmpuri – Albuskjell, Vest Ekofisk și Tommeliten Gamma – ar urma să aibă loc până la finalul lui 2028. Potrivit informațiilor prezentate, măsura este gândită să contribuie la menținerea producției de petrol și gaze la nivelul din 2025, descris ca fiind relativ stabil de aproape două decenii, și să păstreze acest nivel „în linii mari” pentru restul deceniului.
Norvegia are 97 de câmpuri petroliere offshore, iar trei au intrat în producție anul trecut, conform articolului. Direcția Norvegiană Offshore se așteaptă la „100 și mai mult” în următorii doi ani, cu o producție de cel puțin 2 milioane de barili de petrol pe zi, cât este în prezent.
În paralel, Marea Barents este descrisă drept „noua frontieră” pentru petrol și gaze, iar în perspectivă este menționată și posibilitatea extracției de minerale de pe fundul mării între nordul Norvegiei și Groenlanda, după studii preliminare ale Direcției Norvegiene Offshore care ar indica un potențial semnificativ.
Decizia a atras critici din partea organizațiilor de mediu și a opoziției, inclusiv acuzații de „greenwashing” și faptul că ar contraveni recomandărilor agenției de mediu a țării, potrivit materialului, care citează The Guardian.
În același timp, articolul punctează importanța economică a sectorului pentru Norvegia și rolul său în securitatea energetică europeană. Terje Sørenes, economist-șef al Direcției Norvegiene Offshore, este citat cu ideea că obiectivul este prelungirea producției cât mai mult posibil și creșterea producției care, în prezent, ar acoperi o treime din consumul de gaze al Europei.
Equinor, compania energetică norvegiană în care statul deține 67%, spune că face un „efort major” pentru a-și menține producția din 2020 (1,2 milioane de barili pe zi) până în 2035. În articol se menționează că participația statului norvegian ar urma să genereze în acest an dividende de circa 2 miliarde de lire sterline (aprox. 11,7 miliarde lei).
Pentru a evita declinul, Equinor ar urma să investească 6 miliarde de dolari anual până în 2035 (aprox. 27,6 miliarde lei), în foraje, dezvoltări noi și infrastructură, inclusiv conducte, conform declarațiilor citate.
Un alt element invocat este stabilitatea regimului fiscal: rata de impozitare de 78% pentru companiile de petrol și gaze, menținută din anii ’70, este prezentată ca factor de predictibilitate pentru investitori și ca pilon al fondului suveran al Norvegiei, evaluat la 1.500 de miliarde de lire sterline (aprox. 8.775 miliarde lei).
Conform declarațiilor ministrului energiei, Norvegia își asumă continuarea investițiilor și a activității de explorare, pe fondul cererii europene pentru livrări suplimentare. Calendarul concret din material indică redeschiderea celor trei câmpuri până la sfârșitul lui 2028, în timp ce direcția generală rămâne menținerea producției la niveluri ridicate cel puțin până la mijlocul deceniului următor.
Recomandate
Atacul cu drone asupra a două petroliere în Marea Azov riscă să perturbe logistica de combustibil a Rusiei către Crimeea , un coridor folosit pentru alimentarea trupelor și a peninsulei anexate, potrivit Economica . Guvernatorul regiunii ruse Rostov, Iuri Sliusar , a transmis pe Telegram că echipajele celor două nave au fost evacuate și că, în urma atacului, a izbucnit un incendiu. Pe una dintre nave, focul continua, iar pe cealaltă flăcările au fost stinse complet. De ce contează pentru piața de petrol și gaze Marea Azov este folosită de Rusia pentru transportul de carburanți către trupele sale din Crimeea și pentru aprovizionarea întregii peninsule. În acest context, Interfax-Ukraina notează că forțele de apărare ucrainene încearcă să reducă accesul forțelor ruse la combustibil prin întreruperea logisticii terestre și maritime — ceea ce poate crește presiunea operațională asupra lanțurilor de aprovizionare din zonă. Context: intensificarea atacurilor cu drone În noaptea de miercuri spre joi, sistemele rusești de apărare antiaeriană au doborât 73 de drone ucrainene, potrivit Ministerului Apărării rus, informație preluată de Agerpres . Separat, un depozit de petrol din regiunea rusă Tver (aprox. 180 km nord-vest de Moscova) a luat foc în urma unui atac cu drone ucrainene, a indicat guvernatorul interimar Vitali Koroliov. Acesta a precizat că incendiul a fost stins și că nu au existat răniți. [...]
Scăderea cotațiilor la petrol reduce presiunea imediată pe inflație , după ce piețele financiare s-au calmat, în pofida tensiunilor dintre SUA și Iran, potrivit Mediafax . În același timp, bursele americane au revenit pe creștere: indicele S&P 500 a urcat cu 0,8% și a recuperat pierderea din ziua precedentă, chiar dacă SUA au lansat noi atacuri aeriene împotriva Iranului, iar Iranul a răspuns prin vizarea aliaților SUA din Orientul Mijlociu, conform AP. Pe piața petrolului, cotațiile au șters o parte importantă din avansul anterior. Barilul de țiței Brent (referința internațională) a scăzut cu 2,2%, până la 76,30 dolari (aprox. 351 lei), de la 78,02 dolari cu o zi înainte, dar rămâne peste nivelul de 71,80 dolari de la sfârșitul săptămânii trecute. De ce contează: riscul Ormuz rămâne principalul factor de volatilitate Miza pentru piețe este Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile de țiței din Golful Persic. Îngrijorarea investitorilor este că o escaladare a conflictului ar putea bloca petrolierele și ar întrerupe livrările către clienți din întreaga lume. Un astfel de scenariu ar putea reaprinde inflația, într-un moment în care economiștii se așteptau ca aceasta să scadă odată cu ieftinirea petrolului. În lanț, o inflație mai ridicată ar putea împinge Rezerva Federală și alte bănci centrale spre majorări ale dobânzilor, cu efect de frânare asupra economiei și de presiune asupra prețurilor activelor financiare. Ce urmează: incertitudine ridicată în jurul conflictului Donald Trump a spus miercuri că ultimele lupte nu vor duce la acțiuni militare „pe termen lung”, însă, potrivit materialului, rămân incertitudini privind evoluția situației. Pentru piața petrolului, asta se traduce printr-o volatilitate care poate reveni rapid dacă riscurile din regiune se intensifică. [...]
Importurile de benzină ale Rusiei indică o vulnerabilitate operațională în lanțul său energetic , pe fondul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a folosit situația pentru a susține că Moscova, tradițional exportator de energie, este împinsă să caute combustibil în străinătate. Într-o conferință online cu jurnaliștii, Zelenski a spus că Ucraina a reușit să împiedice livrarea către Rusia a unor cantități suficiente de combustibil din state neutre, conform Ukrainska Pravda. „O țară precum Rusia, a cărei economie a fost întotdeauna orientată spre exportul de resurse energetice, încearcă acum să găsească combustibil oriunde poate și să își extindă posibilitățile de a cumpăra și importa combustibil. Ucraina a intervenit și am reușit deja acest lucru.” „Între noi fie vorba, cred că dacă Boris Elțîn ar fi știut că, peste mai bine de 20 de ani, Rusia va importa energie în loc să o exporte, pentru că a decis în mod stupid să înceapă un război, cred că ar fi ales un alt succesor.” Ce arată importurile din India despre presiunea pe aprovizionarea Rusiei Declarațiile vin după informațiile că Rusia a început să importe benzină din India, pentru a acoperi un deficit de combustibil generat de atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice. Importurile se fac pe cale maritimă. Kremlinul a anunțat săptămâna trecută că poartă discuții cu alte state pentru importuri de combustibil la prețuri „acceptabile”, potrivit aceleiași surse. Volumele vehiculate în piață O sursă din industrie a declarat pentru Reuters că cel puțin 60.000 de tone de benzină au fost deja expediate din India către Rusia. O altă sursă a indicat că două petroliere, fiecare cu încărcături între 30.000 și 40.000 de tone, au fost trimise spre Rusia. [...]
Scăderea cu 22,7% a veniturilor Rusiei din petrol și gaze în S1 2026 pune presiune directă pe buget , într-un moment în care cheltuielile pentru apărare și securitate au crescut puternic, potrivit Economedia , care citează date ale Ministerului Finanțelor de la Moscova. În perioada ianuarie–iunie 2026, bugetul rus a încasat 3,66 trilioane de ruble (41,98 miliarde de euro, aprox. 210 miliarde lei) din petrol și gaze, cu 22,7% mai puțin față de aceeași perioadă din 2025, conform raportării oficiale. Deficit mai mare, pe fondul cheltuielilor „în avans” La finalul primului semestru, bugetul federal a înregistrat un deficit de 5,731 miliarde de ruble, cu 2,35 miliarde de ruble peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Ministerul Finanțelor a explicat că deficitul ridicat de la începutul anului a fost determinat „în principal” de finanțarea în avans a cheltuielilor. Scăderea veniturilor energetice continuă o tendință deja vizibilă în 2025, când încasările din energie au fost mai mici cu 24% față de anul precedent. De ce scad încasările din energie Ministerul Finanțelor indică drept motiv principal „scăderea prețurilor petrolului în perioadele anterioare”. În plus, materialul inventariază mai mulți factori care apasă pe veniturile din energie: plafoane de preț și sancțiuni mai stricte , care au dus la mecanisme de control mai rigide și la discounturi cerute pentru țițeiul rusesc; scăderea prețurilor globale și episoade de întărire a monedei naționale , care au redus valoarea încasărilor bugetare; probleme interne de rafinare , pe fondul atacurilor cu drone asupra infrastructurii energetice, care ar fi scos din funcțiune aproximativ 25% până la o treime din capacitatea de rafinare, generând tensiuni pe piața internă a carburanților. În paralel, veniturile din activități non-petrol și gaze au fost raportate la 14,96 miliarde de ruble, în creștere cu 16,3% față de anul precedent. Miza pentru Kremlin: venituri mai mici dintr-o sursă tradițională a bugetului Veniturile din petrol și gaze reprezintă în mod tradițional circa un sfert din totalul veniturilor bugetului federal rus, iar reducerea lor devine problematică în contextul în care cheltuielile pentru apărare și securitate națională au crescut, ajungând la aproape o treime din totalul cheltuielilor statului, potrivit articolului. Publicația notează și că economiștii estimează că deficitul bugetar al Rusiei s-ar putea tripla în perioada următoare, pe fondul acestui dezechilibru. În iunie, președintele Vladimir Putin a susținut că dependența economiei și bugetului de petrol și gaze a scăzut semnificativ în ultimii ani, indicând o pondere de 23% „în prezent”, față de aproximativ 42% în 2022. [...]
Petromidia rămâne un activ-cheie pentru aprovizionarea cu carburanți , cu o capacitate anuală de procesare de peste 5 milioane de tone de materii prime, într-un moment în care rafinăria marchează 50 de ani de la începerea construcției, potrivit Economedia , care citează un comunicat al companiei preluat de Agerpres. Construcția platformei industriale de la Năvodari a început pe 9 iulie 1976, pe o suprafață de aproximativ 480 de hectare, din care peste 35 de hectare au fost recuperate din mare pentru dezvoltarea rafinăriei. Petromidia a intrat în operare în 1979, odată cu pornirea instalației de distilare atmosferică și procesarea primului baril de țiței. Ce înseamnă, operațional, „peste 5 milioane de tone pe an” Rafinăria operează astăzi un flux tehnologic „complet integrat”, iar platforma include 29 de instalații de rafinare, petrochimie și utilități. În acestea sunt realizate peste 30 de tipuri de produse, între care benzină, motorină, kerosen, gaze petroliere lichefiate, polietilenă și polipropilenă. „La 50 de ani de la turnarea primului pilon, Petromidia operează un flux tehnologic complet integrat. Evoluția platformei confirmă capacitatea noastră de a transforma o infrastructură construită în anii ’70 într-un sistem industrial performant, complex, care a devenit un punct de referință și de stabilitate pentru întreaga economie din România”, a declarat Sorin Graure, directorul general al Rompetrol Rafinare. Compania indică și un indice de complexitate Nelson de 9,32 (un indicator folosit în industrie pentru a arăta cât de sofisticată este o rafinărie), menționând că Petromidia este unul dintre principalele centre de rafinare din regiunea Mării Negre. Investiții, ecosistem industrial și recorduri în 2025 Reprezentanții Rompetrol Rafinare afirmă că investițiile realizate după preluarea companiei de către grupul kazah KazMunayGas au susținut modernizarea instalațiilor și consolidarea rolului Petromidiei în aprovizionarea cu carburanți a pieței din România și din regiune. Pe platforma industrială funcționează în prezent peste 20 de companii, inclusiv entități ale grupului KMG International și subcontractori, iar infrastructura logistică este folosită pentru importul și distribuția produselor petroliere. Potrivit companiei, în 2025 Petromidia a înregistrat cel mai ridicat volum de țiței procesat din istoria sa, precum și niveluri record ale producției de benzină, motorină și combustibil pentru aviație (JET). [...]
Kazahstan își întărește controlul la frontieră pentru a bloca ieșirea ilegală de combustibil , printr-o măsură cu potențial impact direct asupra fluxurilor regionale de benzină și motorină, în contextul tensiunilor de pe piața rusă a carburanților, potrivit Meduza . Ministerul de Interne al Kazahstanului a organizat 59 de posturi de poliție în apropierea punctelor rutiere de trecere a frontierei. Măsura urmărește prevenirea exportului ilegal de combustibil, iar toate vehiculele care traversează granița sunt verificate pentru existența unor recipiente suplimentare pentru benzină, conform comunicării instituției, preluată de Meduza . Ce măsuri au fost introduse la graniță Pe lângă posturile de poliție, autoritățile verifică în mod sistematic mașinile pentru: rezervoare suplimentare neautorizate; canistre și alte recipiente folosite pentru transport de combustibil. De asemenea, de peste o lună sunt în vigoare restricții pentru intrarea transportului „din statele de frontieră”: aceste vehicule pot trece granița cel mult o dată pe zi. Cifrele raportate de autorități De la începutul anului, poliția kazahă a identificat 255 de cazuri de exploatare a vehiculelor cu rezervoare suplimentare ilegale. Dintre cei depistați, 195 au fost cetățeni străini; toți au fost trași la răspundere administrativă, iar rezervoarele suplimentare au fost demontate. Cu o zi înainte, autoritățile au mai anunțat că, doar în ultimele două zile, au oprit 61 de tentative de scoatere a combustibilului în rezervoare suplimentare și canistre. Context regional: presiune pe piața carburanților din Rusia Meduza notează că motivele pentru care poliția a intensificat controlul la frontieră nu sunt precizate, iar autoritățile nu indică nici din ce țări provenea majoritatea contravenienților. În același timp, publicația plasează măsurile în contextul unui „criză de combustibil” în Rusia, pe fondul atacurilor cu drone asupra unor rafinării. Financial Times estima că situația a afectat direct circa 50 de milioane de persoane. În mai multe regiuni rusești au fost introduse limitări la vânzarea benzinei, ceea ce a dus la cozi de ore la stațiile de alimentare. Pe acest fond, deficitul ar fi alimentat și un fenomen de „turism de combustibil”, locuitori din zonele de frontieră deplasându-se în Kazahstan pentru a alimenta. [...]
