Tag: petrol
Știri despre „petrol”
Iranul, sub presiune internă și sancțiuni - miza pentru petrol e mai mare decât în Venezuela
Prețul petrolului a devenit mai volatil pe fondul riscului de atac asupra Iranului , potrivit CNN , iar miza pentru piețele globale este considerabil mai mare decât în cazul Venezuelei, pe care SUA au destabilizat-o recent prin schimbarea de regim. Statele Unite analizează dacă să lovească Iranul , pe fondul protestelor interne și al represiunii guvernamentale, care ar fi depășit „linia roșie” trasată de președintele Donald Trump. Trump a indicat că administrația cântărește o intervenție, dar a spus miercuri că SUA vor „urmări și vor vedea care este procesul” înainte de a decide o acțiune, notează sursa. Din perspectiva petrolului, Iranul contează prin două elemente: rezervele și poziția geografică. Țara controlează a treia cea mai mare rezervă dovedită de petrol din lume și se află lângă una dintre cele mai importante rute de transport pentru țiței, Strâmtoarea Hormuz . Iranul produce în medie circa 3,2 milioane de barili pe zi (aproximativ 4% din producția globală), în pofida sancțiunilor, care au împins exporturile către o „flotă din umbră” (nave folosite pentru a ocoli restricțiile) și către vânzări cu discount. Diferența față de Venezuela este dimensiunea riscului de întrerupere a aprovizionării. CNN citează analiști care subliniază că orice escaladare în Iran se transmite mai rapid în prețuri, tocmai pentru că piața se teme de șocuri de ofertă. În plus, Iranul are un potențial de producție mult peste nivelul actual: rezervele sunt estimate la 209 miliarde de barili, iar producția de azi este sub jumătate față de vârful de 6,5 milioane barili/zi din anii 1970. „Dezvoltările din Iran contează mult mai mult pentru piețele de petrol pe termen scurt, din cauza riscului de întrerupere a aprovizionării cu petrol”, a spus Luisa Palacios, director la Center on Global Energy Policy (Universitatea Columbia), citată de CNN. Reacția pieței descrisă de sursă arată ca punct de interes central al acestui episod: volatilitatea. Țițeiul a urcat peste 61 de dolari/baril miercuri, pe fondul amenințărilor privind un atac, după ce cu o săptămână înainte coborâse la 56 de dolari/baril când Trump promisese creșterea producției în Venezuela . Joi dimineață, petrolul a scăzut cu 4%, sub 60 de dolari/baril, după ce Trump a sugerat că un atac nu este iminent. În termeni de piață, mișcările rapide indică o „primă de risc” geopolitic care se umflă și se dezumflă în funcție de semnalele politice, nu doar de datele fundamentale de cerere și ofertă. Riscul major de întrerupere a aprovizionării este legat de Strâmtoarea Hormuz, un punct de strangulare prin care trec circa 20 de milioane de barili de țiței pe zi, adică aproximativ o cincime din producția globală zilnică, conform CNN. Iranul controlează partea nordică a strâmtorii, iar piața e sensibilă la scenarii în care Teheranul ar putea perturba traficul maritim, chiar și temporar, ceea ce ar amplifica volatilitatea și ar împinge prețurile în sus mai abrupt decât în cazul unor întreruperi limitate la producția iraniană. Pe termen scurt, CNN notează că un atac american ar putea ridica semnificativ prețul petrolului , în funcție de amploarea loviturilor și de răspunsul Iranului. Sursa amintește un precedent recent: în iunie, prețurile au urcat pe fondul tensiunilor Israel–Iran, dar au scăzut ulterior după ce SUA au evitat infrastructura petrolieră iraniană, iar reacția Iranului a fost percepută ca mai degrabă simbolică. Concluzia pentru investitori și consumatori este că direcția prețului depinde mai puțin de „știrea” intervenției în sine și mai mult de dacă escaladarea atinge sau nu producția, exporturile și, mai ales, tranzitul prin Hormuz. În paralel, există și o dimensiune structurală: Iranul își bazează finanțele publice pe petrol (aproximativ jumătate din venituri provin din exporturile de țiței), chiar dacă petrolul reprezintă doar 10%–15% din PIB, potrivit CNN. O eventuală schimbare de regim ar putea crește prețurile pe termen scurt prin incertitudine (cine controlează compania de stat și exporturile), dar ar putea reduce prețurile pe termen lung dacă ar duce la relaxarea sancțiunilor și la mai multă transparență, ceea ce ar aduce volume suplimentare pe piață. Totuși, implicarea companiilor petroliere americane ar depinde de stabilitate politică și garanții de securitate, iar interesul ar putea fi limitat inițial, mai ales într-un context de prețuri încă relativ scăzute, mai arată sursa. [...]
Piețele globale încep anul 2026 în ton pozitiv, dar sub presiunea incertitudinilor geopolitice; Afacerile energetice, sectorul semiconductorilor și dinamica obligațiunilor guvernamentale setează ritmul tranzacțiilor
În a doua săptămână din ianuarie 2026, bursele globale înregistrează un avans semnificativ , în ciuda unui context geopolitic tensionat și a unor date economice mixte din SUA. Conform CNBC , principalii indici americani – Dow Jones (+0,48%), Nasdaq (+0,82%) și S&P 500 (+0,65%) – au încheiat săptămâna pe verde, impulsionați de câștiguri în sectoarele energetic, tehnologic și imobiliar. De cealaltă parte, randamentele obligațiunilor guvernamentale americane au rămas în general stabile, iar dolarul a avut o evoluție mixtă, în funcție de perechile valutare analizate. Creșterea solidă a bursei americane a fost alimentată de aprecierile unor companii precum Sandisk (+12,81%) , Builders FirstSource (+12,01%) și Intel (+10,8%) , aceasta din urmă beneficiind de sprijin public din partea fostului președinte Donald Trump. În schimb, în zona pierzătorilor s-au aflat Las Vegas Sands (-4,76%) și CoStar Group (-4,67%). Pe segmentul obligațiunilor, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani din SUA a scăzut ușor la 4,167%, reflectând prudența investitorilor în fața datelor economice mai slabe privind ocuparea forței de muncă în decembrie. În Europa, bursele au urmat același trend pozitiv, indicele pan-european STOXX600 crescând cu 0,97% , iar CAC 40 din Franța a avut un avans de 1,44%. Aprecierea s-a datorat în special performanțelor solide din sectorul apărării și al industriei grele, pe fondul îngrijorărilor legate de posibile escaladări în Orientul Mijlociu și tensiuni comerciale generate de declarațiile lui Trump privind noi măsuri tarifare. Evoluția principalilor indici globali la 9 ianuarie 2026: Regiune Indice Valoare Schimbare (%) SUA S&P 500 6.966,28 +0,65% SUA Nasdaq 23.671,35 +0,82% Europa DAX (Germania) 25.261,64 +0,53% Europa CAC 40 (Franța) 8.362,09 +1,44% Asia Nikkei (Japonia) 51.939,89 +1,61% China Shanghai Comp. 4.120,43 +0,92% Un punct de interes major îl reprezintă sectorul energetic, unde prețul petrolului a crescut cu peste 3% în ultima săptămână, atingând 59,12 dolari/baril, pe fondul îngrijorărilor legate de posibile perturbări în aprovizionarea globală, după evenimentele recente din Venezuela și tensiunile crescute din Iran, Rusia și Irak. De altfel, arestarea lui Nicolás Maduro a readus Venezuela în centrul pieței de energie, iar investitorii speculează acum cine va controla rezervele vaste de petrol ale țării. Pe piața valutară, dolarul american a avut o evoluție mixtă , indicele ICE USD rămânând stabil la 99,133. Yenul japonez s-a întărit față de dolar (JPY/USD la 0,633), în timp ce euro a pierdut ușor teren, cotându-se la 1,163 față de dolar. În același timp, yuanul digital chinezesc (e-CNY) nu reușește să câștige tracțiune semnificativă, potrivit experților citați de CNBC, ceea ce sugerează că eforturile Chinei de digitalizare monetară se confruntă cu limite structurale și lipsă de încredere publică. Top 5 companii cu cele mai mari creșteri în S&P 500: Companie Simbol Creștere (%) Sandisk Corp SNDK +12,815% Builders FirstSource BLDR +12,014% Intel Corp INTC +10,8% Vistra Corp VST +10,471% Lennar Corp LEN +8,854% În plan geopolitic, inițiativa controversată a lui Trump privind achiziția a 200 de miliarde de dolari în obligațiuni ipotecare este interpretată de unii analiști drept o încercare de a forța scăderea artificială a dobânzilor la credite. Totodată, speculațiile despre o posibilă intervenție militară în Iran, combinate cu ideea de extindere a influenței americane în Groenlanda, provoacă neliniște în piețele asiatice, în special în China, unde oficialii văd în această mișcare un risc la adresa echilibrului geostrategic regional. Pe segmentul tehnologic, optimismul rămâne ridicat. Acțiunile Intel au fost impulsionate de sprijinul public exprimat de Trump față de CEO-ul companiei, dar și de speranțele privind un ciclu pozitiv în industria semiconductorilor. Goldman Sachs estimează că acest sector ar putea beneficia în 2026 de un context favorabil, alimentat de investițiile în infrastructură digitală și cererea crescută de cipuri pentru aplicații AI și auto. În același timp, sectorul imobiliar american ar putea primi un nou impuls pe fondul scăderii randamentelor la titlurile de stat și al unei eventuale relaxări a condițiilor de creditare. Această dinamică este reflectată de creșterile înregistrate de companii precum Lennar, activă în domeniul construcțiilor de locuințe, care a avansat cu aproape 9% săptămâna aceasta. Nu în ultimul rând, volatilitatea redusă a pieței, indicată de scăderea VIX la 14,49 puncte (-6,21%), sugerează că investitorii rămân încrezători în stabilitatea pieței pe termen scurt, deși riscurile geopolitice persistă. În contextul acestor evoluții, strategia clasică 60/40 (acțiuni/obligațiuni) revine în centrul atenției, fiind rediscutată de analiștii de la CNBC ca fiind din nou relevantă pentru investitorii care caută echilibru între risc și randament. Privind înainte, săptămâna ce urmează va aduce noi raportări financiare din partea marilor bănci americane, iar datele economice privind inflația și retailul din SUA ar putea influența decisiv așteptările privind politica monetară a Rezervei Federale. În acest context, piețele vor continua să reacționeze rapid la orice semnal privind direcția dobânzilor și evoluția tensiunilor internaționale. [...]
Delegație americană în Venezuela pentru discuții delicate; Trump promite „bogății uriașe”, dar companiile nu se înghesuie la rând
Potrivit CBS News , președintele american Donald Trump a lansat un apel public către marile companii petroliere americane să investească în industria petrolieră a Venezuelei, proaspăt „eliberată” după capturarea fostului președinte Nicolás Maduro de către forțele speciale ale SUA. Deși unele companii s-au arătat interesate, altele, precum ExxonMobil și ConocoPhillips , s-au declarat reticente, amintind de naționalizările forțate suferite sub regimul Chávez. Chevron este în prezent singura companie americană cu operațiuni în Venezuela, iar CEO-ul său a promis o creștere a producției cu 50% în următoarele 18-24 de luni. Trump a estimat că investițiile în petrolul venezuelean ar putea ajunge la 100 de miliarde de dolari , garantând „securitate totală” pentru companiile implicate. Cu toate acestea, directorii din industrie cer schimbări legislative și garanții concrete , după ce au pierdut miliarde în trecut. În paralel, o delegație a Departamentului de Stat a ajuns la Caracas pentru a explora posibilitatea redeschiderii ambasadelor și reluării relațiilor diplomatice . Regimul interimar condus de Delcy Rodríguez – o apropiată a lui Maduro , lăsată în funcție temporar de americani – s-a declarat „deschis dialogului”. Ce urmează pentru Venezuela? Trump a declarat că SUA ar putea rămâne implicată „mult mai mult de un an” în guvernarea Venezuelei, iar exporturile de petrol vor fi controlate strict. Deși susține că „în cele din urmă va fi democrație”, criticii acuză administrația că prioritizează resursele în fața reformelor democratice. Mai mult, Senatul american a adoptat o rezoluție de limitare a puterilor militare ale președintelui , inclusiv în cazul Venezuelei, provocând reacții furioase din partea lui Trump. Pe fondul promisiunilor de reconstrucție, viața de zi cu zi în Venezuela rămâne marcată de foamete și inflație . Opt din zece venezueleni trăiesc în sărăcie, iar prețurile la alimente au crescut dramatic. Deși unii prizonieri politici au fost eliberați recent, populația rămâne sceptică cu privire la schimbările reale. Un nou început sau o nouă ocupație? În timp ce Trump susține că „operațiunea de capturare a lui Maduro a fost un succes militar spectaculos”, vocile critice, inclusiv Papa Leo, au avertizat asupra creșterii periculoase a intervențiilor militare internaționale și a erodării dreptului internațional. În același timp, opoziția venezueleană, prin Edmundo González Urrutia, cere recunoașterea alegerilor din iulie 2024 , pe care le revendică ca fiind câștigate în fața regimului Maduro. În concluzie, Venezuela pare prinsă între promisiunile americane de reconstrucție și acuzațiile de imperialism energetic , într-un moment în care echilibrul geopolitic din America Latină este profund destabilizat. [...]