Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Atacurile repetate cu drone ale Ucrainei reduc capacitatea de rafinare a Rusiei și cresc costurile logistice, pe fondul dificultății Moscovei de a-și acoperi cu apărare antiaeriană o infrastructură petrolieră întinsă pe un teritoriu uriaș, potrivit Adevărul, care citează o analiză Kyiv Independent.
De la mijlocul lunii aprilie, Ucraina a lovit de patru ori terminalul petrolier din Tuapse (coasta rusă a Mării Negre), provocând incendii majore, opriri temporare ale activităților rafinăriei, poluarea unor porțiuni de coastă și intervenții de urgență prelungite. Atacurile au avut loc în pofida sistemelor active de apărare și a declarațiilor repetate ale autorităților ruse privind interceptarea dronelor.
Experții militari citați arată că amploarea infrastructurii petroliere ruse – rafinării, depozite și terminale răspândite pe suprafețe de sute de mii de kilometri pătrați – obligă Rusia să își disperseze mijloacele de apărare, ceea ce îi reduce eficiența.
Justin Bronk, cercetător senior la Institutul Regal al Serviciilor Unite, spune că sistemul defensiv rus este proiectat să funcționeze prin suprapunerea mai multor straturi de apărare în aceeași zonă, iar dispersarea slăbește acest avantaj.
„Există atât de multe potențiale ținte pe care Rusia trebuie să le apere.”
Analiza mai arată că infrastructura petrolieră este vulnerabilă chiar și la atacuri de mică amploare: rezervoarele și conductele nu sunt blindate sau întărite, iar produsele petroliere sunt extrem de inflamabile. În acest context, câteva drone care trec de apărare pot declanșa incendii și explozii cu efecte operaționale imediate.
Bronk explică și presiunea tot mai mare asupra sistemelor Panțir (rază scurtă), folosite împotriva dronelor, inclusiv pe fondul unor probleme legate de stocurile de muniție. Ca urmare, Rusia ar fi nevoită să recurgă mai des la sisteme cu rază medie și lungă sau la elicoptere pentru interceptare, ceea ce poate contribui la „găuri” în apărare în jurul unor obiective precum Tuapse.
Terminalul din Tuapse, în regiunea Krasnodar, este descris drept unul dintre cele mai importante centre de export petrolier ale Rusiei, procesând aproximativ 12 milioane de tone de petrol anual. Dmytro Zhmailo, director executiv al Centrului Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, afirmă că portul și zona Novorossiisk sunt importante și pentru activitatea „flotei fantomă” de petroliere care operează în Marea Neagră.
Zhmailo susține că Ucraina urmărește degradarea treptată a infrastructurii energetice ruse prin lovituri repetate, nu distrugerea completă într-un singur atac, și afirmă că aceste lovituri au afectat temporar aproximativ 10% din infrastructura rusă de export petrolier.
Date citate de Bloomberg indică faptul că atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse au atins în aprilie cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, cu cel puțin 21 de lovituri raportate asupra rafinăriilor, conductelor și activelor petroliere maritime. În consecință, capacitatea medie de rafinare a Rusiei ar fi scăzut la 4,69 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din decembrie 2009.
Oficialii ucraineni recunosc că multe drone sunt interceptate, însă chiar și un număr mic de lovituri reușite poate opri rafinării, poate genera costuri ridicate de reparații și poate produce perturbări logistice semnificative.
În evaluarea lui Bronk, pe fondul dificultăților Rusiei pe front și al problemelor de înlocuire a pierderilor, impactul economic și material al campaniei ucrainene de lovituri la distanță a devenit mai important decât anul trecut, agravând o situație care „nu evoluează deloc în favoarea lor”.
Recomandate
Restricțiile la pompă revin în Rusia, semn că loviturile asupra rafinăriilor încep să afecteze piața internă , după ce Ucraina a atacat în ultimele două săptămâni cel puțin opt rafinării importante, potrivit Digi24 . Deficitul de carburanți a fost raportat în cel puțin șase regiuni, iar autoritățile au introdus limitări la vânzarea benzinei și motorinei pentru a preveni cumpărăturile de panică și cozile la benzinării. Escaladarea vine după 30 octombrie, când, potrivit materialului, armistițiul energetic anunțat de președintele american Donald Trump între Moscova și Kiev nu a intrat efectiv în vigoare. Cel mai recent atac a vizat rafinăria din Kirishi – a doua ca mărime din Rusia – conform guvernatorului regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko. Cum arată restricțiile și unde sunt aplicate În Karelia, autoritățile au impus limite de alimentare la stațiile Rosneft de pe principalele șosele: 30 de litri de benzină și 50 de litri de motorină pentru fiecare achiziție. Tot acolo, vânzarea carburanților în canistre a fost suspendată complet. Guvernatorul regiunii Karelia, Artur Parfenchikov, a justificat măsurile ca fiind temporare și orientate spre menținerea funcționării benzinăriilor și distribuirea „uniformă” a carburanților, notează News.ro. „Sunt pe deplin conștient că aceste restricții pot provoca neplăceri locuitorilor și companiilor ale căror activități depind de transport. Totuși, în circumstanțele actuale, aceste măsuri sunt necesare.” Măsuri similare au fost introduse și în Buriatia (inclusiv în capitala regională Ulan-Ude) și în regiunea învecinată Zabaikalsk. Restricții au mai fost raportate în regiunile Nijni Novgorod, Arhanghelsk, Penza și Krasnoiarsk. De ce contează: presiune pe producție și pe exporturi Potrivit materialului, atacurile ucrainene reduc capacitatea Rusiei de a produce benzină și motorină, ceea ce afectează aprovizionarea pieței interne. În același timp, situația poate complica un potențial acord între Vladimir Putin și Donald Trump privind exporturile rusești de motorină către piețele internaționale și Statele Unite. Contextul recent indică faptul că nu este un episod izolat: Rusia s-a confruntat cu o criză similară în vară, când atacurile cu drone asupra rafinăriilor au coincis cu vârful sezonier al cererii. Atunci, Moscova a reintrodus restricții la exporturile de benzină și, în iulie, a limitat și vânzările externe de motorină. [...]
Rusia transmite că reluarea livrărilor de gaze către Europa prin Ucraina este improbabilă pe termen scurt , invocând imposibilitatea practică a unor astfel de planuri „în acest moment”, potrivit Digi24 . Mesajul Kremlinului reduce șansele unei soluții rapide care ar putea tempera costurile energetice în Europa în iarna următoare și menține incertitudinea pentru piața regională a gazelor. Declarația a venit după informații apărute în presă despre o posibilă reluare a tranzitului prin Ucraina, în cadrul unei propuneri de „ armistițiu energetic ” pe perioada iernii. The Wall Street Journal a scris anterior că administrația Trump ar fi avansat ideea în discuțiile din septembrie, ca stimulent pentru ca Moscova să oprească atacurile asupra rețelei energetice ucrainene. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că „situația de pe teren” face planurile imposibil de implementat acum, dar a lăsat deschisă o discuție despre viitor. „Sincer, situația de pe teren arată foarte clar că astfel de planuri sunt imposibil de pus în aplicare în acest moment. Dar în ceea ce privește viitorul, vom vedea.” Ce ar fi presupus propunerea și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate, planul ar fi urmărit două efecte economice directe: taxe de tranzit pentru Ucraina și costuri mai mici de încălzire pentru Europa. Pentru a ocoli sancțiunile europene, gazul rusesc ar fi urmat să fie vândut prin intermediul unei companii americane, iar încasările să fie depuse într-un cont escrow (cont blocat, cu utilizare condiționată), pentru a limita accesul Moscovei la bani care ar putea finanța războiul. Peskov a condiționat orice reluare a livrărilor de trei elemente: „disponibilitatea cumpărătorilor”, „disponibilitatea vânzătorilor” și „capacitatea vânzătorilor”. Context: dependența Europei a scăzut, dar importurile nu au dispărut Livrările de gaze rusești către Europa prin conducte au încetat în mare parte după invazia pe scară largă a Ucrainei, iar Bruxellesul și-a asumat eliminarea tuturor importurilor de petrol și gaze rusești până la finalul lui 2027. În același timp, potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (SUA), UE a importat 6,9 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în primele trei luni din 2026, cu 16% peste nivelul din primul trimestru al anului anterior și cel mai mare volum din 2022. Rusia ar mai reprezenta acum 11% din consumul de gaze naturale al Europei, față de 45% înainte de invazia din 2022. Kremlinul a indicat, totodată, că vede în „Sudul Global” o zonă de creștere a consumului de petrol și gaze în anii următori, sugerând o reorientare a exporturilor, în condițiile în care piața europeană rămâne „premium”, dar mai dificilă politic și comercial. [...]
Revenirea surplusului de petrol pe piața mondială este din nou pe radar, după ce producția Rusiei a crescut, pe fondul unui acord Trump–Putin care vizează motorina, potrivit Profit . Pentru piață, semnalul cheie este cel transmis de Agenția Internațională a Energiei (AIE) : oferta ar urma să depășească din nou cererea, ceea ce pune presiune pe cotații și pe marjele din lanțul de rafinare. Creșterea producției ruse este legată de înțelegerea politică menționată în material, care ar fi vizat motorina. În practică, orice relaxare – fie și punctuală – pe fluxurile de produse petroliere poate schimba rapid echilibrul regional și global, mai ales într-o piață în care Rusia rămâne un furnizor major. Ce spune AIE și de ce contează pentru prețuri AIE indică revenirea unui surplus pe piața mondială, un context care, în mod obișnuit, se traduce printr-o competiție mai dură între exportatori și printr-o sensibilitate mai mare a prețurilor la șocuri de cerere. Pentru companii, un surplus înseamnă, de regulă, presiune pe veniturile din upstream (producție) și repoziționări în downstream (rafinare și distribuție), în funcție de evoluția marjelor la produse precum motorina. La ce să se uite companiile și consumatorii Dacă surplusul anticipat de AIE se materializează, efectele urmărite de piață sunt, în principal: direcția cotațiilor internaționale la țiței și produse petroliere; evoluția marjelor de rafinare, în special pe segmentul motorinei; reacțiile producătorilor (inclusiv eventuale ajustări de ofertă) pentru a limita scăderea prețurilor. Materialul nu oferă detalii cantitative despre amplitudinea creșterii producției sau despre dimensiunea surplusului estimat; rămâne de urmărit cum vor fi reflectate aceste semnale în următoarele actualizări ale AIE și în deciziile marilor producători. [...]
SUA împing UE spre o relaxare de facto a interdicției gazului rusesc , prin reluarea rapidă a fluxurilor către Europa via Ucraina, într-un aranjament care ar ocoli sancțiunile și ar urmări să reducă prețurile înainte de iarnă, potrivit Digi24 , care citează o relatare The Wall Street Journal . Propunerea, discutată de emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff în vizite la Moscova și Kiev în septembrie, ar presupune vânzarea gazului rusesc prin intermediul unei companii americane, astfel încât să fie ocolite sancțiunile europene. În același timp, planul ar putea crea o oportunitate profitabilă pentru investitori americani, potrivit persoanelor participante la discuții, citate de publicația americană. Miza: prețuri mai mici și un „stimul” pentru Moscova, înainte de iarnă În viziunea negociatorilor americani, revenirea Rusiei pe piața europeană a gazelor ar fi un stimulent puternic pentru ca președintele Vladimir Putin să accepte un armistițiu energetic. Pentru Ucraina, utilizarea rețelei de conducte din perioada sovietică ar aduce venituri din taxele de tranzit, considerate „atât de necesare” de sursele citate. Casa Albă ar fi propus ca veniturile Rusiei din vânzările de gaze către Europa să fie depuse într-un cont escrow (cont de garanție administrat de un terț) într-o jurisdicție a unei țări terțe, astfel încât banii să nu poată fi folosiți pentru finanțarea războiului. Ideea a fost prezentată liderilor europeni și ca o modalitate de a reduce prețurile la energie, în condițiile în care rezervele de gaze ale Europei au ajuns la cel mai scăzut nivel sezonier din ultimii câțiva ani, potrivit materialului citat. Obstacolul: legislația UE și opoziția politică față de „revenirea la dependență” Conform legislației UE menționate în articol, achizițiile de gaze naturale din Rusia trebuie eliminate treptat până la sfârșitul anului 2027. În paralel, liderii celor mai mari țări europene au transmis că nu doresc revenirea la dependența de energia din Rusia, considerată o amenințare strategică. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, a spus într-un interviu acordat în octombrie unui ziar maghiar (informație confirmată de biroul său) că interdicția importurilor de gaze din Rusia ar trebui să fie permanentă. „Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia. Chiar dacă mâine ar veni pacea, lucru pe care îl sperăm cu toții.” În același timp, administrația Trump ar miza pe faptul că rezistența europeană ar putea fi mai puțin rigidă decât pare, notează materialul citat. În privat, unii oficiali europeni ar fi exprimat opoziție fermă față de reluarea achizițiilor de gaze rusești. De ce ruta prin Ucraina e „rapidă”, iar Nord Stream rămâne complicat Rețeaua de conducte care traversează Ucraina, cu conexiuni către Slovacia și mai departe către Austria și Germania, ar putea fi repusă în funcțiune aproape imediat, potrivit articolului. Fluxuri limitate au continuat până la închiderea din ianuarie 2025. În schimb, redeschiderea Nord Stream este descrisă ca dificilă: Nord Stream 1 a oprit livrările în august 2022, Nord Stream 2 nu a fost pusă în funcțiune, iar ambele au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice atribuite Ucrainei în septembrie 2022. Repunerea lor în funcțiune ar necesita timp, chiar dacă obstacolele politice și de reglementare ar fi depășite. Context de piață: dependența de Rusia a scăzut, dar presiunea pe aprovizionare rămâne În prezent, doar 11% din gazul natural al Europei provine din Rusia, față de 45% înainte de război, potrivit datelor citate. Gazul natural lichefiat (GNL) din SUA reprezintă 30% din consumul european, iar gazul rusesc ajunge în Europa fie ca GNL transportat pe mare, fie prin conductele TurkStream care alimentează Ungaria și Slovacia. Materialul mai notează că, potrivit autorităților de reglementare din energie din UE, capacitatea de stocare subterană a gazelor este ocupată în proporție de aproximativ 75%, iar Europa intră în iarna următoare cu stocuri sub media ultimilor nouă ani. Sursa citată adaugă că tensiunile energetice globale – inclusiv blocarea livrărilor de GNL din Qatar în Golful Persic și scumpirea energiei – ar putea eroda rezistența politică a Europei față de reluarea importurilor rusești. Potrivit UE, Europa ar fi cheltuit cu 100 de miliarde de euro în plus pe energie ca urmare a războiului cu Iranul. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, urgența unui armistițiu energetic a crescut după reluarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, în perspectiva unor negocieri de pace trilaterale SUA–Rusia–Ucraina prevăzute pentru jumătatea lunii noiembrie la Abu Dhabi. Până acum, Rusia ar fi respins încercările americane de a ajunge la un astfel de acord, conform relatării citate. [...]
Comisia Europeană exclude reluarea importurilor de gaz rusesc după războiul din Ucraina , invocând cadrul de reglementare deja adoptat pentru eliminarea treptată a acestor livrări, potrivit Euronews . Mesajul Bruxellesului taie din start scenariul repunerii în funcțiune a Nord Stream și mută discuția din zona „posibilei reconcilieri” în cea a obligațiilor legale și a calendarului de ieșire din dependența energetică de Rusia. Reacția vine pe fondul informațiilor că Statele Unite și Rusia ar discuta despre reluarea livrărilor de gaz către Europa după încheierea conflictului. Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt-șefă a Comisiei Europene, a argumentat poziția prin costurile și riscurile de securitate asociate dependenței de combustibili fosili din Rusia. „Știm foarte bine care sunt costurile ascunse ale dependenței de Rusia pentru achiziția de combustibili fosili. Aceste resurse au fost folosite ca armă, iar noi am plătit prețul. Nu uităm acest lucru.” Calendarul UE: ieșire completă din gazul rusesc până la final de 2027 Bruxellesul susține că renunțarea la gazul rusesc nu depinde doar de sancțiuni, ci și de legislația europeană în vigoare, care prevede eliminarea treptată a importurilor indiferent de evoluțiile geopolitice. Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie, a indicat că planul acoperă atât gazul livrat prin conducte, cât și gazul natural lichefiat (GNL – gaz răcit până devine lichid, pentru transport cu nave). Conform calendarului prezentat: GNL din Rusia : contractele pe termen scurt au fost eliminate; cele pe termen lung ar urma să înceteze până în ianuarie 2027 . Gaz prin conducte (inclusiv asociat anterior Nord Stream) : eliminare până în septembrie 2027 . Ultimele livrări : ar urma să se încheie până la sfârșitul lui 2027 . Pinho a mai spus că Rusia a fost cea care a întrerupt inițial livrările, într-un moment în care Europa era puternic dependentă de gazul rusesc. Nord Stream și miza economică: costuri mai mici vs. risc de securitate Nord Stream 1 și 2 leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, pe o distanță de peste 1.200 km. Nord Stream 1 nu mai funcționează după exploziile din 2022, iar Nord Stream 2 nu a primit certificarea necesară din partea autorităților germane. În paralel, au apărut informații că Washingtonul și Moscova ar analiza reluarea livrărilor către Europa, inclusiv prin Nord Stream, cu implicarea unui investitor american. Potrivit materialului, discuțiile ar viza și alte posibile acorduri economice, inclusiv activele Lukoil , tehnologie nucleară și proiecte de GNL în zona arctică. În Europa, revenirea la gazul rusesc rămâne un subiect disputat: susținătorii invocă posibile costuri mai mici pentru consumatori și companii, în timp ce criticii avertizează asupra riscurilor de securitate generate de o nouă dependență. Context de piață: dependența a scăzut, dar GNL-ul e, de regulă, mai scump Ponderea gazului rusesc transportat prin conducte în importurile europene a coborât de la aproximativ 40% în 2021 la circa 6% în 2025 , potrivit datelor citate. Reducerea dependenței a împins însă statele europene către un consum mai mare de GNL, inclusiv din SUA, care este „de regulă mai scump”, notează sursa. Pentru companii, mesajul Comisiei indică faptul că, chiar și într-un scenariu de încetare a războiului, revenirea la gazul rusesc nu este tratată ca opțiune de politică energetică , ci ca direcție închisă prin reguli și termene deja stabilite. [...]
Ucraina intră în iarnă cu stocuri de gaze la maximul ultimilor șase ani , un buffer operațional care reduce riscul de penurie în sezonul rece și menține deschisă opțiunea ca depozitele ucrainene să fie folosite și pentru aprovizionarea mai rapidă a Europei de Est, în pofida intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit news.ro . Ucraina a acumulat 16 miliarde de metri cubi de gaze naturale în depozitele subterane, cel mai ridicat nivel din 2020, a declarat Sergii Fedorenko, director general interimar al companiei de stat Naftogaz , într-un interviu acordat Reuters. Atacuri mai dese, dar stocuri mai mari Fedorenko a spus că instalațiile Naftogaz au fost atacate de peste 400 de ori de la începutul anului, de două ori mai mult decât în 2025. Țintele au inclus unități de producție, procesare și transport al petrolului și gazelor, precum și centrale termice din regiunile apropiate frontului. „Anul acesta, majoritatea instalațiilor noastre au fost atacate. Ne consolidăm apărarea și măsurile de protecție.” În sezonul precedent de încălzire, Ucraina a intrat cu rezerve sub 14 miliarde de metri cubi, iar guvernul estimează că sunt necesare cel puțin 13,2 miliarde de metri cubi pentru traversarea iernii. Cerere internă în scădere și importuri în avans Creșterea rezervelor a fost susținută și de reducerea consumului industrial, după ce bombardamentele rusești au dus la închiderea unor fabrici. Naftogaz estimează că cererea de gaze va coborî la aproximativ 20 de miliarde de metri cubi în 2026, de la 21 de miliarde în anul precedent. Ucraina rămâne importator net de gaze și nu mai cumpără direct gaze rusești din 2015, aprovizionându-se în principal prin Polonia, Slovacia și Ungaria. Potrivit lui Fedorenko, temperaturile extrem de scăzute și atacurile rusești au obligat Naftogaz să importe o cantitate record de 7,8 miliarde de metri cubi de gaze în 2025 și în primul trimestru din 2026. Pentru actualul sezon rece, compania a început achizițiile mai devreme și a contractat deja peste un miliard de metri cubi de gaze, dintre care 25% sub formă de gaze naturale lichefiate (GNL) , cu livrări programate pentru perioada decembrie–martie. Miza pentru Europa: capacitate mare de înmagazinare și tarife mici Ucraina are capacități de înmagazinare subterană de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, cele mai mari din Europa, iar Kievul a propus Uniunii Europene să utilizeze o treime din această capacitate pentru stocarea propriilor rezerve. Fedorenko a mai afirmat că depozitele, situate la adâncimi de peste un kilometru, oferă protecție împotriva atacurilor și permit livrarea rapidă a gazelor către consumatori, în special către statele din Europa de Est, adăugând că tarifele de înmagazinare practicate de Ucraina sunt în prezent cele mai mici din Europa. [...]
