Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Atacurile repetate cu drone ale Ucrainei reduc capacitatea de rafinare a Rusiei și cresc costurile logistice, pe fondul dificultății Moscovei de a-și acoperi cu apărare antiaeriană o infrastructură petrolieră întinsă pe un teritoriu uriaș, potrivit Adevărul, care citează o analiză Kyiv Independent.
De la mijlocul lunii aprilie, Ucraina a lovit de patru ori terminalul petrolier din Tuapse (coasta rusă a Mării Negre), provocând incendii majore, opriri temporare ale activităților rafinăriei, poluarea unor porțiuni de coastă și intervenții de urgență prelungite. Atacurile au avut loc în pofida sistemelor active de apărare și a declarațiilor repetate ale autorităților ruse privind interceptarea dronelor.
Experții militari citați arată că amploarea infrastructurii petroliere ruse – rafinării, depozite și terminale răspândite pe suprafețe de sute de mii de kilometri pătrați – obligă Rusia să își disperseze mijloacele de apărare, ceea ce îi reduce eficiența.
Justin Bronk, cercetător senior la Institutul Regal al Serviciilor Unite, spune că sistemul defensiv rus este proiectat să funcționeze prin suprapunerea mai multor straturi de apărare în aceeași zonă, iar dispersarea slăbește acest avantaj.
„Există atât de multe potențiale ținte pe care Rusia trebuie să le apere.”
Analiza mai arată că infrastructura petrolieră este vulnerabilă chiar și la atacuri de mică amploare: rezervoarele și conductele nu sunt blindate sau întărite, iar produsele petroliere sunt extrem de inflamabile. În acest context, câteva drone care trec de apărare pot declanșa incendii și explozii cu efecte operaționale imediate.
Bronk explică și presiunea tot mai mare asupra sistemelor Panțir (rază scurtă), folosite împotriva dronelor, inclusiv pe fondul unor probleme legate de stocurile de muniție. Ca urmare, Rusia ar fi nevoită să recurgă mai des la sisteme cu rază medie și lungă sau la elicoptere pentru interceptare, ceea ce poate contribui la „găuri” în apărare în jurul unor obiective precum Tuapse.
Terminalul din Tuapse, în regiunea Krasnodar, este descris drept unul dintre cele mai importante centre de export petrolier ale Rusiei, procesând aproximativ 12 milioane de tone de petrol anual. Dmytro Zhmailo, director executiv al Centrului Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, afirmă că portul și zona Novorossiisk sunt importante și pentru activitatea „flotei fantomă” de petroliere care operează în Marea Neagră.
Zhmailo susține că Ucraina urmărește degradarea treptată a infrastructurii energetice ruse prin lovituri repetate, nu distrugerea completă într-un singur atac, și afirmă că aceste lovituri au afectat temporar aproximativ 10% din infrastructura rusă de export petrolier.
Date citate de Bloomberg indică faptul că atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse au atins în aprilie cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, cu cel puțin 21 de lovituri raportate asupra rafinăriilor, conductelor și activelor petroliere maritime. În consecință, capacitatea medie de rafinare a Rusiei ar fi scăzut la 4,69 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din decembrie 2009.
Oficialii ucraineni recunosc că multe drone sunt interceptate, însă chiar și un număr mic de lovituri reușite poate opri rafinării, poate genera costuri ridicate de reparații și poate produce perturbări logistice semnificative.
În evaluarea lui Bronk, pe fondul dificultăților Rusiei pe front și al problemelor de înlocuire a pierderilor, impactul economic și material al campaniei ucrainene de lovituri la distanță a devenit mai important decât anul trecut, agravând o situație care „nu evoluează deloc în favoarea lor”.
Recomandate
Un atac cu drone a lovit o rafinărie din Moscova, amplificând riscul de noi perturbări pe piața carburanților din Rusia , într-un moment în care infrastructura energetică a devenit țintă recurentă în război. Potrivit HotNews , autoritățile ruse au raportat cel puțin doi morți și avarierea unei instalații de pe teritoriul rafinăriei de petrol din capitală, în ultima zi a alegerilor parlamentare. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a susținut că peste 1.600 de drone au fost interceptate și doborâte la nivel național, dintre care 450 ar fi vizat direct regiunea capitalei, informație relatată de The Guardian . El a acuzat Kievul că ar fi încercat să interfereze cu procesul electoral de trei zile, „strict controlat”, menit să consolideze dominația politică a președintelui Vladimir Putin. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrey Vorobyov, a declarat că două persoane au fost ucise în două locații diferite. Tot el a spus că prăbușirea unei drone a declanșat un incendiu puternic într-un bloc de locuințe cu 21 de etaje, ceea ce a dus la evacuarea de urgență a peste 400 de persoane. Ucraina nu a comentat oficial atacurile, iar ambele părți afirmă în mod repetat că nu vizează intenționat civilii. De ce contează pentru petrol și gaze: presiune pe rafinare și pe aprovizionarea internă Atacurile vin pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu drone pe rază lungă, care, potrivit materialului, au vizat în ultimele luni infrastructura energetică a Rusiei pentru a lovi veniturile folosite de Kremlin la finanțarea războiului, aflat în al cincilea an. HotNews notează că atacuri anterioare au scos deja din funcțiune o parte importantă din capacitatea de rafinare a Rusiei, cu efecte directe în piața internă: penurii de carburant; scumpiri; cozi lungi la benzinării în numeroase regiuni ale țării. Context politic și semnalul contradictoriu privind „nețintirea” energiei Noul val de atacuri are loc la câteva zile după ce președintele SUA, Donald Trump, declarase luni că Ucraina și Rusia ar fi convenit să nu-și mai vizeze reciproc instalațiile energetice, potrivit sursei. Pe plan intern, scrutinul parlamentar a început vineri și este primul organizat în Rusia după invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022. Conform articolului, doar partidele care îl susțin pe Putin și campania militară a Kremlinului au fost înregistrate, iar votarea a fost organizată inclusiv în teritoriile ocupate din Ucraina. În acest context, atacul asupra unei rafinării din capitală adaugă o dimensiune operațională sensibilă: vulnerabilitatea infrastructurii energetice într-un moment în care autoritățile încearcă să proiecteze control și stabilitate. [...]
Primele gaze din Neptun Deep ar urma să intre în Sistemul Național de Transport în prima jumătate din 2027 , un calendar care mută discuția din zona de promisiuni în cea de planificare operațională pentru piața internă, potrivit Profit . OMV Petrom și Romgaz, co-titulari ai perimetrului, spun că proiectul se derulează conform planului după instalarea platformei offshore Neptun Alpha și progresele recente, ceea ce le permite să definească mai precis următoarele etape-cheie. Odată ce primele volume ajung la punctul de intrare în SNT, proiectul intră într-o fază de creștere treptată a producției și de testare a performanțelor operaționale. Companiile preconizează că platoul de producție va fi atins până la finalul trimestrului al treilea din 2027, cu o producție anuală la platou estimată la circa 8 miliarde metri cubi (100%). Ce mai rămâne de făcut până la livrarea în SNT OMV Petrom indică faptul că proiectul a intrat în „ultimele etape de execuție”, cu accent pe finalizarea infrastructurii și pregătirea punerii în funcțiune. În perioada următoare, activitățile vizează: continuarea forajului la sondele de dezvoltare rămase; instalarea și integrarea infrastructurii submarine; conectarea instalațiilor offshore la conducta de transport; implementarea unui program „cuprinzător” de inspecții și teste înainte de punerea în funcțiune. Pe parcursul anului 2026, proiectul a avansat prin instalarea platformei de producție Neptun Alpha și a conductei offshore, precum și prin finalizarea a șapte din cele zece sonde de producție, conform informațiilor prezentate. Dimensiunea proiectului și implicația pentru piață Neptun Deep (100%) are volume recuperabile estimate la aproximativ 100 miliarde metri cubi (aproximativ 700 milioane bep – barili echivalent petrol) și este proiectat să atingă un nivel de producție de platou de 140 kbep/zi, menținut timp de aproape 10 ani. Decizia finală de investiție a fost luată în iunie 2023, pentru costuri de dezvoltare de 4 miliarde euro (aprox. 20 miliarde lei), cu prima livrare de gaze prevăzută pentru 2027. OMV Petrom și Romgaz dețin câte 50% din proiect; OMV Petrom este operatorul, iar Romgaz (prin Romgaz Black Sea Limited) este non-operatorul. Comercializarea gazelor va fi realizată separat de fiecare titular. Context: Romgaz vizează furnizarea către populație, dar cu livrări din 2027 Separat de proiectul offshore, Romgaz afirmă că pentru furnizarea de gaze către populație primele oferte ar urma să fie lansate în decembrie 2026, cu livrări de la 1 aprilie 2027, conform planului stabilit în primăvară. Compania a indicat anterior că nu mai dispune de cantități de gaze naturale pentru comercializare către populație până la 31 martie 2027. În același timp, Profit notează că Guvernul a decis menținerea până în primăvara anului viitor a obligației ca producătorii interni să vândă la preț reglementat de 110 lei/MWh cantitățile necesare acoperirii consumului clienților casnici și al CET-urilor, inclusiv pentru constituirea de stocuri. În aceste condiții, Romgaz ar urma să aibă o cantitate din producția proprie alocată pentru vânzare la preț reglementat, iar compania indică faptul că, neștiind încă alocarea, nu poate estima ce volum îi rămâne disponibil pentru piața concurențială. [...]
Creșterea bruscă a petrolului peste 107 dolari/baril readuce în prim-plan riscul Strâmtorii Hormuz după ce președintele SUA, Donald Trump, a respins propunerea Iranului de redeschidere a rutei în șapte zile, potrivit Al Jazeera . Brent, reperul internațional, a urcat cu peste 3% luni, apropiindu-se de 108 dolari/baril în tranzacționarea din Asia. Ulterior, după o temperare a avansului, contractele futures Brent pentru noiembrie erau la 107,35 dolari/baril cu puțin înainte de ora 08:00 GMT (11:00, ora României). De ce contează: risc de ofertă și volatilitate pe o rută critică Mișcarea de preț vine pe fondul tensiunilor legate de Strâmtoarea Hormuz , prin care, înainte ca SUA și Israel să lanseze lovituri asupra Iranului la final de februarie, trecea aproximativ o cincime din oferta globală de petrol. În contextul războiului, transportul comercial în zonă a scăzut puternic, pe fondul mai multor atacuri asupra navelor în Golf, puse în mare parte pe seama Iranului sau a grupurilor aliate. Ce prevedea propunerea Teheranului și ce a respins Washingtonul Trump a declarat sâmbătă că cea mai recentă propunere a Teheranului pentru încheierea războiului SUA–Israel cu Iranul „nu este acceptabilă”, notează publicația. Conform propunerii anunțate la Adunarea Generală a ONU vineri, SUA ar fi urmat să: elibereze fonduri iraniene înghețate, ridice sancțiunile, încheie blocada navală asupra porturilor iraniene, în schimbul redeschiderii strâmtorii și revenirii Iranului la negocieri privind programul nuclear în decurs de o săptămână. Semnale din trafic: tranzite în creștere, dar mult sub nivelul de dinainte de război Datele platformei de inteligență maritimă MarineTraffic arată că navele au făcut 132 de tranzite prin strâmtoare în perioada 21–27 septembrie, față de 116 în săptămâna anterioară. Totuși, înainte de începerea războiului, ruta înregistra aproximativ 130 de treceri pe zi. Context de piață: burse mixte în Asia-Pacific În paralel, piețele de acțiuni din Asia-Pacific au avut o sesiune mixtă, după ce Wall Street a încheiat săptămâna precedentă în creștere, cu un avans de 0,5% pentru indicele S&P 500. În Asia, Nikkei 225 (Japonia) și Kospi (Coreea de Sud) au scăzut cu 0,73%, respectiv 2,70%, în timp ce Hang Seng (Hong Kong) a urcat cu 0,54%, iar S&P/ASX 200 (Australia) a avansat cu 0,17%. [...]
Motorina a urcat până la 10,99 lei/litru, iar un plin de 50 de litri costă acum cu circa 132–136 lei mai mult decât înaintea izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul . În același timp, un scenariu analizat de Asociația Energia Inteligentă indică riscul unei noi scumpiri, dacă SUA ar restricționa exporturile de motorină. Cât costă acum motorina și ce înseamnă pentru șoferi Înainte de conflict, prețul mediu al motorinei era de 8,27 lei/litru. La 26 septembrie 2026, în principalele rețele de benzinării din România, motorina standard a ajuns până la 10,99 lei/litru, ceea ce înseamnă o creștere de 2,64–2,72 lei/litru, în funcție de stație. În rețelele monitorizate, prețurile menționate sunt: Petrom și Socar: 10,91 lei/litru OMV, MOL și Rompetrol: 10,97 lei/litru Lukoil: 10,99 lei/litru La aceste niveluri, alimentarea unui rezervor de 50 de litri costă între 545,50 și 549,50 lei, față de 413,50 lei la prețul de 8,27 lei/litru. Diferența pentru un plin este, astfel, de aproximativ 132–136 lei. Benzina trece de 10 lei/litru în mai multe rețele Și benzina standard rămâne la valori ridicate, iar în mai multe rețele a depășit pragul de 10 lei/litru: Petrom și Socar: 9,99 lei/litru OMV, MOL și Lukoil: 10,05 lei/litru Rompetrol: 10,13 lei/litru Pentru 50 de litri, costul este între 499,50 și 506,50 lei. Diferențele între rețele sunt mici: 8 bani/litru la motorină și 14 bani/litru la benzină, conform datelor din articol. Scenariul de risc: interdicție la export din SUA și efectul în Europa Dumitru Chisăliță , președintele Asociației Energia Inteligentă, discută un posibil factor suplimentar de presiune: o eventuală interdicție a exporturilor americane de distilate petroliere (categorie în care intră în principal motorina). El precizează că, în acest moment, este vorba despre o propunere, nu despre o decizie adoptată. În analiza citată: SUA exportă aproximativ 1,4–1,6 milioane barili/zi de distilate petroliere (1,56 milioane barili/zi în T2 2026; 1,432 milioane barili/zi în iunie). Cererea mondială de motorină este estimată la circa 30 milioane barili/zi, astfel că exporturile americane ar reprezenta aproximativ 5% din cererea globală. Chisăliță arată că eliminarea acestor volume nu ar însemna automat lipsă de motorină la pompă, însă ar intensifica competiția pentru volumele disponibile, cu efect de creștere a prețurilor, mai ales în Europa. Ce scumpire ar putea apărea în România și în ce interval În scenariul unei interdicții americane complete, menținută câteva luni, Chisăliță estimează o scumpire suplimentară în Europa de circa 0,10–0,25 euro/litru. Pentru România, analiza Asociației Energia Inteligentă indică o posibilă majorare de aproximativ 0,51–1,20 lei/litru (rezultată dintr-un scenariu de creștere a cotației angro cu 15–35 dolari/baril, la un curs de 4,5 lei/dolar și după includerea TVA). Raportat la prețurile actuale, scenariul ar duce motorina: de la aproximativ 10,95 lei/litru la circa 11,46 lei/litru (în varianta +0,51 lei), până la aproximativ 12,15 lei/litru (în varianta +1,20 lei). Ca orizont de timp, Chisăliță estimează că pragul de 11,50 lei/litru ar putea fi atins în una–două săptămâni de la un eventual anunț al interdicției, iar 12,20 lei/litru în trei–șase săptămâni, dacă restricția persistă și scumpirea angro se transmite la pompă. Aceste valori sunt prezentate ca scenariu, nu ca prognoză oficială și nici ca scumpiri deja produse. Pentru context suplimentar, articolul trimite la analiza despre expunerea pieței la noi creșteri, disponibilă în Adevărul , și la un material separat cu scenarii de preț, tot în Adevărul . [...]
Ungaria încearcă să prelungească derogarea de la sancțiuni care îi permite să continue importurile de petrol și gaze din Rusia , pe fondul unei dependențe energetice pe care agenția S&P Global o consideră o vulnerabilitate economică, potrivit Economica . S&P Global, care a confirmat în mai ratingul de credit al Ungariei la BBB-, cu perspectivă negativă, estimează că peste 90% din importurile de petrol și gaze ale țării provin din Rusia, prin conducte care traversează Ucraina, Bulgaria și Serbia. În acest context, dependența de energia rusească rămâne un risc pentru o economie cu consum ridicat de energie, în timp ce Uniunea Europeană încearcă să reducă utilizarea resurselor energetice din Rusia după invazia Ucrainei din februarie 2022. De ce cere Budapesta prelungirea scutirii Anita Orban a declarat că autoritățile de la Budapesta lucrează la prelungirea derogării de la sancțiuni și după luna noiembrie. Argumentul invocat este unul operațional: grupul energetic ungar MOL ar avea nevoie de mai mult timp pentru a face schimbările tehnologice necesare diversificării surselor de energie. Context politic și semnale către Moscova Materialul menționează că acordul ar fi fost negociat între președintele SUA, Donald Trump, și Viktor Orban, liderul ungar de dreapta care a pierdut puterea în urma alegerilor din aprilie, după 16 ani în funcție. În paralel, cabinetul lui Magyar a expulzat luna aceasta 10 diplomați ruși, susținând că au acționat într-un mod incompatibil cu statutul lor, un gest care sugerează o recalibrare a relației cu Rusia, chiar dacă dependența energetică rămâne ridicată. Ce urmează Din informațiile disponibile, miza imediată este obținerea unei prelungiri a derogării după noiembrie, astfel încât Ungaria să evite un șoc de aprovizionare înainte ca MOL să finalizeze adaptările tehnologice necesare pentru diversificare. Detaliile despre durata exactă a prelungirii sau condițiile acesteia nu sunt precizate în sursă. [...]
Motorina a trecut de 11 lei/l, iar benzina a depășit 10 lei/l în toate rețelele, ceea ce pune presiune directă pe costurile de transport și pe inflație , pe fondul unei piețe regionale tensionate și al unor limite legale care restrâng spațiul de intervenție al statului, potrivit Profit . În stațiile OMV, motorina a urcat la 11,05 lei/l, iar în rețeaua Petrom a ajuns la 10,99 lei/l. Publicația notează că este „foarte probabil” ca și concurența (Rompetrol, MOL sau Lukoil), care vindea încă diesel-ul cu 1–3 bani sub 11 lei/l, să facă o mișcare similară în următoarele ore. Benzina a trecut de 10 lei/l și la ultimul „holdout” Pe segmentul benzinei, Petrom era ultima rețea care mai vindea sub 10 lei/l (9,99 lei/l), după ce Rompetrol, MOL și Lukoil urcaseră la 10,05 lei/l, nivel atins încă de miercuri în stațiile premium OMV. După majorarea de vineri, benzina a ajuns la 10,07 lei/l la Petrom și la 10,13 lei/l în stațiile OMV, ceea ce înseamnă că pragul de 10 lei/l a fost depășit în toate rețelele mari. Context: concurență regională pe motorină și șocuri pe aprovizionare Profit leagă scumpirile de „situația tensionată” de pe piața carburanților, în special la motorină, care a intensificat concurența regională „pe fiecare baril”. În acest context, România a importat în august, pentru prima dată în istorie, motorină din Albania și Tunisia , potrivit datelor citate de publicație. Separat, Bloomberg News a relatat (citat de Profit) că Aramco și-a informat cel puțin doi clienți europeni din rafinare că nu vor primi țiței luna viitoare, după un atac asupra unei conducte-cheie din Arabia Saudită care face legătura cu Marea Roșie. De ce contează: statul are marjă limitată la acciză În paralel cu scumpirile, cadrul legal limitează intervenția prin acciză: Ministerul de Finanțe nu poate reduce acciza la motorină cu mai mult de 25%, ci doar poate prelungi cu două săptămâni aplicarea acestei reduceri, chiar dacă evoluția cotațiilor internaționale este nefavorabilă. Analiza pentru perioada 16–30 decembrie indică: variație a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM): +51,19% ; variație a prețului mediu la pompă pentru motorina standard (VM): +27,47% . Pentru comparație, în analiza pentru 1–15 septembrie, variațiile erau +45,65% (VPM) și +25,45% (VM). Cu toate acestea, reducerea accizei rămâne la 25%, prag stabilit de legislatori. [...]
