Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Atacurile repetate cu drone ale Ucrainei reduc capacitatea de rafinare a Rusiei și cresc costurile logistice, pe fondul dificultății Moscovei de a-și acoperi cu apărare antiaeriană o infrastructură petrolieră întinsă pe un teritoriu uriaș, potrivit Adevărul, care citează o analiză Kyiv Independent.
De la mijlocul lunii aprilie, Ucraina a lovit de patru ori terminalul petrolier din Tuapse (coasta rusă a Mării Negre), provocând incendii majore, opriri temporare ale activităților rafinăriei, poluarea unor porțiuni de coastă și intervenții de urgență prelungite. Atacurile au avut loc în pofida sistemelor active de apărare și a declarațiilor repetate ale autorităților ruse privind interceptarea dronelor.
Experții militari citați arată că amploarea infrastructurii petroliere ruse – rafinării, depozite și terminale răspândite pe suprafețe de sute de mii de kilometri pătrați – obligă Rusia să își disperseze mijloacele de apărare, ceea ce îi reduce eficiența.
Justin Bronk, cercetător senior la Institutul Regal al Serviciilor Unite, spune că sistemul defensiv rus este proiectat să funcționeze prin suprapunerea mai multor straturi de apărare în aceeași zonă, iar dispersarea slăbește acest avantaj.
„Există atât de multe potențiale ținte pe care Rusia trebuie să le apere.”
Analiza mai arată că infrastructura petrolieră este vulnerabilă chiar și la atacuri de mică amploare: rezervoarele și conductele nu sunt blindate sau întărite, iar produsele petroliere sunt extrem de inflamabile. În acest context, câteva drone care trec de apărare pot declanșa incendii și explozii cu efecte operaționale imediate.
Bronk explică și presiunea tot mai mare asupra sistemelor Panțir (rază scurtă), folosite împotriva dronelor, inclusiv pe fondul unor probleme legate de stocurile de muniție. Ca urmare, Rusia ar fi nevoită să recurgă mai des la sisteme cu rază medie și lungă sau la elicoptere pentru interceptare, ceea ce poate contribui la „găuri” în apărare în jurul unor obiective precum Tuapse.
Terminalul din Tuapse, în regiunea Krasnodar, este descris drept unul dintre cele mai importante centre de export petrolier ale Rusiei, procesând aproximativ 12 milioane de tone de petrol anual. Dmytro Zhmailo, director executiv al Centrului Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, afirmă că portul și zona Novorossiisk sunt importante și pentru activitatea „flotei fantomă” de petroliere care operează în Marea Neagră.
Zhmailo susține că Ucraina urmărește degradarea treptată a infrastructurii energetice ruse prin lovituri repetate, nu distrugerea completă într-un singur atac, și afirmă că aceste lovituri au afectat temporar aproximativ 10% din infrastructura rusă de export petrolier.
Date citate de Bloomberg indică faptul că atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse au atins în aprilie cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, cu cel puțin 21 de lovituri raportate asupra rafinăriilor, conductelor și activelor petroliere maritime. În consecință, capacitatea medie de rafinare a Rusiei ar fi scăzut la 4,69 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din decembrie 2009.
Oficialii ucraineni recunosc că multe drone sunt interceptate, însă chiar și un număr mic de lovituri reușite poate opri rafinării, poate genera costuri ridicate de reparații și poate produce perturbări logistice semnificative.
În evaluarea lui Bronk, pe fondul dificultăților Rusiei pe front și al problemelor de înlocuire a pierderilor, impactul economic și material al campaniei ucrainene de lovituri la distanță a devenit mai important decât anul trecut, agravând o situație care „nu evoluează deloc în favoarea lor”.
Recomandate
Ucraina ar putea relua importurile de gaze via România după ce fluxurile au fost oprite de la 1 aprilie, pe fondul unei scăderi temporare a producției interne în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii de producție, potrivit Profit . Miza operațională este că Naftogaz , compania de stat ucraineană, ar urma să apeleze din nou la surse externe pentru a-și alimenta clienții, după „atacul masiv combinat” al Rusiei din 5 mai asupra instalațiilor de producție a gazelor, care a generat „probleme la alimentarea cu gaze”, conform declarațiilor conducerii companiei. În acest context, președintele consiliului de administrație al Naftogaz, Serhii Koretsky , citat de Interfax, a indicat că Ucraina va compensa reducerea producției proprii prin importuri, după modelul folosit și anul trecut. „Vom înlocui diminuarea temporară a producției proprii, ca și anul trecut, cu volume importate.” Ce volum a intrat anterior prin România Pentru acoperirea consumului intern, Ucraina a importat în iarna aceasta gaze via România, în medie de aproximativ 25 GWh/zi, notează publicația. Reluarea importurilor pe această rută ar indica o presiune suplimentară pe aprovizionarea externă a Ucrainei pe termen scurt, în condițiile în care refacerea infrastructurii afectate de bombardamente este prezentată ca un proces care necesită timp și măsuri de reconstrucție. [...]
Importurile de GNL rusesc în UE au urcat la cel mai ridicat nivel de după 2022 , un semnal că strategia europeană de reducere a dependenței energetice rămâne vulnerabilă înaintea interdicției totale anunțate pentru 2027, potrivit Știrile Pro TV , care citează un studiu IEEFA preluat de AFP. În primul trimestru din 2026, importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) rusești ale Uniunii Europene au crescut cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 6,9 miliarde de metri cubi, cel mai înalt nivel din 2022 încoace, arată analiza IEEFA. Tendința a continuat și în aprilie, când importurile europene de GNL rusesc au fost cu 17% mai mari în ritm anual. Creșterea a fost „impulsionată” de Franța , Spania și Belgia, notează studiul. Franța ar fi importat cele mai mari volume de GNL rusesc dintre statele europene în primul trimestru din 2026 și ar fi atins un „record” în ianuarie, potrivit centrului de reflecție. De ce contează: interdicția din 2027, dar fluxurile continuă După invazia pe scară largă a Ucrainei, Europa a încercat să-și reducă dependența de gazul rusesc livrat prin conducte, crescând importurile de GNL pentru diversificare. Cu toate acestea, livrările de gaze rusești au continuat, iar Rusia rămâne al doilea furnizor de GNL al UE, în pofida faptului că, potrivit materialului, Comisia Europeană a aprobat interzicerea oricăror importuri de gaze naturale rusești în UE până în 2027, cu obiectivul de a limita resursele de finanțare ale Moscovei pentru război. În 2025, GNL-ul reprezenta 45% din importurile UE de gaze naturale, restul fiind livrat prin gazoducte, potrivit Comisiei Europene, conform aceleiași surse. Cum arată mixul de furnizori și riscul unei noi dependențe În primul trimestru, Norvegia a rămas principalul furnizor al UE, cu 31% din importurile de gaze naturale (atât prin conducte, cât și GNL), urmată îndeaproape de Statele Unite (28%) și Rusia (14%), potrivit datelor Comisiei Europene citate în articol. IEEFA avertizează că trecerea de la gazul livrat prin conducte la GNL trebuia să întărească securitatea aprovizionării și diversificarea, însă perturbările generate de războiul din Orientul Mijlociu și o dependență excesivă de GNL american arată limitele planului. „GNL-ul a devenit călcâiul lui Ahile al strategiei securității energetice a Europei”, afirmă, într-un comunicat citat, analista IEEFA Ana Maria Jaller-Makarewicz, care avertizează că UE se expune unor prețuri mari și unor noi forme de perturbări ale aprovizionării. Centrul de reflecție estimează că UE ar putea ajunge să se aprovizioneze cu 80% din importurile sale de GNL din Statele Unite până în 2028, ceea ce mută riscul de concentrare de la un furnizor la altul, în loc să-l elimine. [...]
Norvegia se așteaptă la venituri de peste 78 mld. dolari din petrol și gaze în 2026 , iar miza imediată este cum gestionează statul acest plus de cash fără să alimenteze inflația și dobânzile interne, potrivit Economica , care citează Agerpres. Norvegia produce aproximativ patru milioane de barili pe zi echivalent petrol, iar guvernul minoritar susține că veniturile excepționale generate de prețurile mai ridicate la petrol ar trebui direcționate către Fondul suveran de investiții – cel mai mare din lume – care are active evaluate la 2.200 miliarde de dolari. Presiunea pe inflație și dobânzi limitează spațiul de cheltuieli Deși țara are excedente fiscale consistente datorită fondului, autoritățile trebuie să țină sub control cheltuielile pentru a evita o supraîncălzire a economiei, care ar împinge în sus inflația și dobânzile prin stimularea cererii interne. În acest context, banca centrală a Norvegiei a majorat săptămâna trecută dobânda cu 25 de puncte de bază, la 4,25%, mai devreme decât anticipau analiștii, invocând inflația alimentată de creșterile salariale și costurile ridicate cu energia. Ipoteze de preț mai ridicate și o economie non-petrolieră mai slabă Guvernul estimează pentru acest an o cotație medie a țițeiului de 91 de dolari/baril, peste nivelul de 67 de dolari/baril prognozat în octombrie. Pentru gazele naturale, estimarea este de 14 dolari pe milion de unități termice britanice (MMBtu), față de 10,4 dolari/MMBtu anterior. În paralel, Ministerul de Finanțe a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului non-petrolier la 1,7% în 2026, de la 2,1% în octombrie, pe fondul efectelor războiului din Iran . Ce urmează: mai puțini bani retrași din fond Executivul a indicat că cheltuielile în numerar din fond ar urma să fie de 579 miliarde de coroane în acest an, ușor sub nivelul de 584 miliarde de coroane planificat în decembrie, semnalând o abordare mai prudentă în utilizarea veniturilor din energie. [...]
Un blocaj prelungit al Strâmtorii Hormuz ar putea împinge petrolul spre 150 de dolari/baril , scenariu care ar reaprinde presiunea pe costurile energiei și pe inflație la nivel global, potrivit unei analize citate de Biziday . Morgan Stanley estimează că, dacă tranzitul prin Hormuz nu se reia nici în iunie, prețurile ar putea urca la 130–150 de dolari/baril până la finalul anului. Banca descrie piața drept „într-o cursă contra cronometru”, pe fondul riscului ca deficitul de ofertă să nu mai poată fi compensat. De ce nu a explodat deja prețul, deși lipsește petrol din piață Analiștii notează că războiul dintre Iran și SUA a dus deja la pierderea a aproape un miliard de barili de pe piață, însă cotațiile nu au depășit maximele din 2022 (după invazia Rusiei în Ucraina). Explicația ține de două elemente: piața a intrat în criză cu rezerve disponibile ; investitorii au pariat pe redeschiderea rapidă a Strâmtorii Hormuz. În plus, impactul a fost limitat de creșterea puternică a exporturilor de petrol ale SUA și de reducerea importurilor Chinei. Morgan Stanley spune că aceste evoluții au compensat un deficit de aprox. 9,3 milioane de barili/zi . Scenariul de bază vs. scenariul de stres Scenariul principal al băncii este redeschiderea Hormuz înainte ca SUA sau China să fie forțate să-și ajusteze semnificativ fluxurile comerciale. În acest caz, prețurile ar urma să urce spre 110 dolari/baril în trimestrul curent, apoi să coboare treptat la 100 și 90 de dolari/baril până la finalul anului. În schimb, banca avertizează că o închidere prelungită până la final de iunie sau chiar iulie ar schimba echilibrul pieței, iar Brent ar trebui să „compenseze” un dezechilibru pe care până acum l-a evitat. Efectele ar putea dura luni, chiar și după redeschidere Morgan Stanley mai atrage atenția că, și în cazul reluării rapide a traficului prin Hormuz, efectele nu s-ar disipa imediat: repornirea câmpurilor petroliere, repararea rafinăriilor și repoziționarea navelor petroliere ar dura luni. În acest interval, piața ar putea pierde încă un miliard de barili până la sfârșitul lui 2026. La începutul săptămânii, petrolul Brent a urcat cu până la 4,6% , trecând temporar de 105 dolari/baril , după ce președintele american Donald Trump a respins ultima propunere a Iranului pentru încheierea conflictului, potrivit Bloomberg . [...]
Irakul mizează pe un nou zăcământ și pe rute alternative de export pentru a-și reduce vulnerabilitatea la blocajele din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Antena 3 . Ministerul irakian al Petrolului a anunțat descoperirea unui zăcământ în provincia Najaf, aproape de granița cu Arabia Saudită, într-un moment în care exporturile țării sunt sub presiune din cauza tensiunilor regionale. Primele estimări indică faptul că una dintre zonele de explorare ar putea conține peste 8,8 miliarde de barili de țiței. Descoperirea este prezentată drept una dintre cele mai importante pentru sectorul energetic irakian din ultimii ani. Ce se știe despre zăcământ și proiectul Qurnain Zăcământul este legat de blocul Qurnain, situat în sud-vestul Irakului, în provincia Najaf, la aproximativ 180 km de Bagdad, de-a lungul graniței irakiano-saudite. Zona acoperă 8.773 km² , iar contractul pentru dezvoltare, explorare și producție a fost semnat la 17 octombrie 2024 . Potrivit datelor comunicate de minister, forajul la sonda de explorare Shams-11 a indicat prezența unui țiței ușor , cu o capacitate inițială de producție de 3.248 barili/zi . Rolul companiei chineze și accelerarea investițiilor Anunțul a fost făcut în cadrul unei întâlniri între ministrul irakian al Petrolului, Hayan Abdul Ghani , și reprezentanți ai companiei chineze ZhenHua Oil . Părțile au discutat despre tehnici avansate de foraj pentru creșterea eficienței și accelerarea dezvoltării proiectului. ZhenHua, prin subsidiara Qurnain Petroleum Limited , este principalul operator al lucrărilor de foraj și al studiilor seismice, în parteneriat cu partea irakiană. Compania a prezentat un „plan rapid de investiții” pentru trecerea la producția comercială cât mai curând, conform Ministerului Petrolului. De ce contează: exporturile Irakului au fost lovite, iar Ormuz rămâne un risc major Irakul se confruntă cu presiuni asupra exporturilor pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz , rută esențială pentru livrările către piețele globale. Înainte de escaladarea tensiunilor regionale, Irakul producea aproximativ 4,5 milioane barili/zi (al treilea producător din OPEC) și exporta circa 3,5 milioane barili/zi , iar aproximativ 90% din exporturi treceau prin Ormuz. Datele oficiale citate arată o scădere abruptă a exporturilor și veniturilor: martie: 18,6 milioane barili exportați, venituri de 1,96 miliarde dolari (aprox. 8,8 miliarde lei ) / 1,77 miliarde euro (aprox. 8,9 miliarde lei ) februarie: peste 99 milioane barili exportați, venituri de 6,81 miliarde dolari (aprox. 30,6 miliarde lei ) / 6,15 miliarde euro (aprox. 31,0 miliarde lei ) Potrivit articolului, aceasta înseamnă o scădere de aproximativ 71% a veniturilor față de februarie. Ce urmează: o conductă internă pentru exporturi mai puțin dependente de Ormuz Bagdadul lucrează și la accelerarea unui proiect strategic de conductă care să lege provincia Basra de orașul Haditha (provincia Anbar), aproape de granița cu Siria. Conducta ar urma să aibă o capacitate de export de 2,5 milioane barili/zi , în încercarea de a diversifica rutele și de a limita expunerea la blocajele din Ormuz. [...]
Cotațiile petrolului au urcat brusc, amplificând riscul de costuri mai mari la energie , după ce Donald Trump a respins drept „total inacceptabilă” oferta de pace transmisă de Iran, pe fondul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Mediafax . Petrolul Brent a crescut cu până la 3,5%, până la 104,80 dolari pe baril (aprox. 482 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a urcat la aproape 99 de dolari (aprox. 456 lei), conform Bloomberg, citat de publicație. Într-o postare pe Truth Social , Trump a reacționat la răspunsul Iranului la propunerea SUA de încheiere a războiului: „Tocmai am citit răspunsul din partea așa-zișilor «reprezentanți» ai Iranului. Nu îmi place deloc — ESTE TOTAL INACCEPTABIL!” De ce contează: Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic pentru oferta globală Negocierile de pace dintre SUA și Iran „par să fi intrat din nou în impas”, în condițiile în care tranzitul navelor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz este „grav perturbat” încă din primele zile ale războiului. Lipsa unui acord de pace în ultimele săptămâni a pus sub semnul întrebării redeschiderea Strâmtorii Ormuz, descrisă ca o rută crucială pentru aproximativ o cincime din petrolul mondial. În paralel, Statele Unite mențin o blocadă navală asupra navelor și porturilor iraniene. Contextul scumpirii: cât s-a adăugat peste nivelurile de dinaintea războiului Potrivit CNN, citat de Mediafax, petrolul Brent este cu aproape 20 de dolari mai scump decât înainte de începerea războiului, iar petrolul brut american este cu aproximativ 10 dolari mai scump. În lipsa unor semnale de detensionare, piața rămâne sensibilă la orice evoluție care poate afecta fluxurile prin Ormuz, ceea ce poate menține presiunea pe prețurile energiei. [...]
