Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prețurile la benzină și motorină au crescut de două ori în doar două zile în România, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al perturbărilor din piața globală a petrolului. OMV Petrom a majorat joi noaptea tarifele cu 9 bani pe litru, după o creștere de 15 bani pe litru operată cu o zi înainte atât la benzină, cât și la motorină.
Și alte companii din piață au aplicat majorări similare. De exemplu, Lukoil a crescut joi prețul cu 9 bani/l la motorină și 10 bani/l la benzină, după ce miercuri majorase prețurile cu până la 15 bani/l. În stațiile din București, motorina a ajuns la aproximativ 8,50–8,51 lei/l, iar benzina standard la 8,16–8,21 lei/l. În rețeaua Petrom, benzina standard a ajuns la 8,17–8,22 lei/l, iar în stațiile OMV la 8,26–8,31 lei/l, cu circa 24 de bani mai mult decât la începutul lunii martie.
În cadrul unei conferințe economice, Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, a declarat că tensiunile din Orientul Mijlociu pot produce șocuri rapide de preț, deoarece afectează rutele de aprovizionare cu petrol și produse petroliere.
„Se vor găsi soluții la rutele de tranzit, dar problema este cât de rapid pot fi puse în funcțiune. Aceste perturbări pot provoca creșteri rapide de preț”, a spus Verchere, potrivit Ziarului Financiar, citat de Digi24.
Ea a subliniat însă că piața nu a rămas fără petrol, iar producția continuă la nivel global, chiar dacă volatilitatea este ridicată.
Potrivit companiei, în acest moment nu există probleme majore de aprovizionare. România este însă un importator net de petrol brut, iar aproximativ 65% din țițeiul procesat la rafinăria Petrobrazi provine din producția internă, restul fiind importat.
În ceea ce privește stocurile, ministrul Energiei Bogdan Ivan a declarat că România ar avea suficiente rezerve pentru aproximativ cinci luni, chiar și în scenariul extrem în care nu s-ar mai produce sau importa niciun litru de carburant.
Șefa OMV Petrom consideră că exploatările energetice din Marea Neagră ar putea deveni un factor decisiv pentru economia României. Proiectele din zonă ar putea reduce dependența de importuri, ar îmbunătăți balanța comercială și ar întări rolul României în sectorul energetic european.
În același timp, autoritățile avertizează că evoluția prețurilor la combustibili va depinde în mare măsură de durata tensiunilor din Orientul Mijlociu și de stabilitatea pieței globale a energiei.
Recomandate
Prețurile la carburanți au accelerat din nou, iar motorina a ajuns în seara de 29 iulie la peste 10 lei/litru în benzinăriile mari din vestul Capitalei, în aceeași zi în care a fost reintrodusă „starea de criză” pe piața țițeiului și a produselor petroliere, potrivit Economica . Mișcarea pune presiune directă pe costurile de transport și logistică, într-o economie în care motorina este carburantul dominant. OMV Petrom , liderul pieței de distribuție, a majorat din nou prețurile în stațiile OMV și Petrom, după o scumpire anterioară făcută cu o zi înainte. Creșterea de dimineață a fost de 10 bani/litru la motorină și de 5 bani/litru la benzină, conform publicației (detalii în materialul Economica ). Unde au ajuns prețurile: motorina trece de 10 lei/litru Economica notează că, „așa cum era de așteptat”, și concurenții au urmat scumpirile, cu majorări mai pronunțate la motorină, pe fondul faptului că rafinăriile din România nu produc volume suficiente pentru a acoperi cererea internă. Motorină (seara de 29 iulie, benzinării de lanț din vestul Bucureștiului): Petrom: 10,17 lei OMV: 10,23 lei Rompetrol: 10,28 lei MOL: 10,22 lei Lukoil: 10,28 lei SOCAR: 10,19 lei La motorină, în aceeași zi, scumpirile suplimentare menționate de Economica au fost de 18 bani/litru la Rompetrol față de nivelurile de dimineață și de 10 bani/litru la Lukoil, MOL și SOCAR. Benzina: creșteri mai mici, dar generalizate Benzină (dimineața de 29 iulie, vestul Bucureștiului): Petrom: 9,21 lei OMV: 9,27 lei Rompetrol: 9,27 lei MOL: 9,27 lei Lukoil: 9,29 lei SOCAR: 9,124 lei Pentru benzină, Economica indică majorări de 5 bani/litru la Rompetrol, MOL, Lukoil și SOCAR față de nivelurile de dimineață. „Starea de criză” revine: ce măsuri intră în joc până la final de octombrie În paralel cu scumpirile, deputații au adoptat proiectul de lege privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, care ar urma să fie în vigoare până la finalul lui octombrie, potrivit Economica (cu trimitere la e-nergia.ro ). Principalele prevederi enumerate: Plafonarea adaosului comercial la comercianții de benzină și motorină la nivelul mediu practicat în 2025; limita maximă poate fi majorată cu inflația din 2025, o singură dată. Acciză dinamică : poate scădea cu 5%–25% la motorină, în funcție de cotații; recalculare la fiecare două săptămâni. Ministrul Finanțelor a declarat că prima reducere ar fi de 10%, echivalentul unei scăderi de 34 bani/litru , imediat ce măsura va fi introdusă. Prețurile nu pot crește decât o dată pe zi , până la ora 12:00. Restricții la exporturile de motorină , permise doar cu aprobarea Guvernului. Reintroducerea contribuției de solidaritate pentru OMV Petrom, singura companie care extrage petrol și îl rafinează. Pentru companii, combinația dintre scumpiri rapide și intervenții de reglementare (limitarea adaosului, reguli de actualizare a prețului, restricții la export) crește incertitudinea operațională pe lanțul de aprovizionare, în timp ce pentru consumatori și transportatori miza imediată rămâne nivelul motorinei, care a trecut deja de pragul de 10 lei/litru în București. [...]
Statul român vrea să-și exercite dreptul de preempțiune pentru gazele din Neptun Deep , într-o mișcare cu potențial impact direct asupra modului în care vor fi alocate viitoarele volume din Marea Neagră și asupra securității energetice regionale, potrivit HotNews . În luna mai, România și-a exprimat intenția de a folosi, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) , dreptul legal de preempțiune (dreptul de a cumpăra cu prioritate) pentru gazele din perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră. Gazele sunt „dorite de Ungaria”, prin compania de stat MVM, conform informațiilor citate. Materialul indică faptul că detaliile privind „prețul oferit” sunt prezentate în articolul original de pe Profit.ro , însă în extrasul disponibil aici nu apar cifre sau condiții comerciale. Miza principală ține de controlul asupra direcției în care vor merge volumele de gaze din Neptun Deep: dacă statul își exercită efectiv preempțiunea, poate influența prioritatea de aprovizionare internă și constituirea de rezerve, într-un context în care există interes și din partea unui actor regional (Ungaria, prin MVM). Ce urmează depinde de pașii procedurali și de condițiile concrete ale ofertei, care nu sunt detaliate în textul disponibil. [...]
Motorina a trecut de 10 lei/l în stațiile Lukoil, un prag care apasă direct pe costurile de transport și, în lanț, pe prețurile din economie , potrivit Profit . În urma ultimelor scumpiri, motorina a ajuns la 10,18 lei/l, peste precedentul maxim istoric din stațiile Lukoil, de 10,14 lei/l (atins pe 3 aprilie), conform datelor analizate de publicație. Benzina a urcat la 9,24 lei/l în benzinăriile Lukoil, nivel similar cu cel din 30 iunie. Unde sunt prețurile în București și cât de aproape sunt concurenții de pragul de 10 lei Datele prezentate pentru stațiile din Capitală arată că, la 27 iulie, motorina era la: Petrom: 9,92 lei/l Lukoil: 10,18 lei/l Socar: 9,92–9,94 lei/l OMV: 9,98 lei/l Rompetrol: 9,97 lei/l Mol: 9,98 lei/l Pentru benzină, la aceeași dată, nivelurile indicate sunt: Petrom: 9,06 lei/l Lukoil: 9,24 lei/l Socar: 9,06–9,09 lei/l OMV: 9,12 lei/l Rompetrol: 9,08 lei/l Mol: 9,12 lei/l În stațiile concurente, benzina a trecut de 9 lei/l, iar motorina este „deocamdată” cu 2–3 bani sub pragul de 10 lei/l, notează analiza. Context: tensiuni pe ruta CPC și dependența rafinăriilor din România de țițeiul kazah Scumpirea este plasată de Profit în contextul evoluțiilor de pe ruta Caspian Pipeline Consortium (CPC) , terminalul din portul rus Novorosisk, pe unde este exportată o mare parte din țițeiul kazah. Publicația arată că decizia Lukoil survine anunțului privind reluarea exportului de țiței kazah prin CPC. În același context, Ministerul Energiei din Kazahstan a anunțat anterior suspendarea temporară a încărcării petrolului la terminalul CPC și reducerea aferentă a producției, menționând că 80% din țițeiul kazah este exportat pe această rută. Ulterior, CPC a reluat acceptarea petrolului de la companiile producătoare și operațiunile de încărcare prin terminalul maritim. Pentru România, miza este ridicată: KazMunayGaz este principalul acționar al rafinăriei Petromidia (capacitate de 5,9 milioane de tone pe an, 46,3% din capacitatea totală de procesare a României), care se alimentează preponderent cu petrol exportat prin CPC, iar rafinăria Petrobrazi (OMV Petrom) folosește predominant țiței de import kazah și azer, potrivit informațiilor incluse în material. Ce urmează Autoritățile din Kazahstan au indicat că activitatea terminalului CPC se desfășoară în funcție de situația din teren și cu respectarea cerințelor de siguranță, iar ministerul de resort spune că monitorizează situația și coordonează acțiuni pentru asigurarea transportului petrolului. Pentru piața locală a carburanților, datele din București arată că motorina a ajuns deja la sau foarte aproape de pragul de 10 lei/l în mai multe rețele, ceea ce menține presiunea pe costurile de operare ale transportatorilor și ale companiilor cu consum mare de combustibil. [...]
Neptun Deep rămâne un pariu economic pe termen mediu pentru România , după ce OMV indică o cerere europeană de gaze „robustă” până în 2040, ceea ce susține logica investiției și perspectiva de valorificare a producției din Marea Neagră, potrivit Ziarul Financiar . Neptun Deep, descris drept cel mai mare proiect energetic al României, este o investiție de 4 mld. euro (aprox. 20,9 mld. lei) și „se mișcă în grafic”, urmând să livreze la maturitate circa 8 mld. metri cubi de gaze „de cea mai bună calitate” pentru o perioadă de aproximativ 8-10 ani, conform unei prezentări publicate de OMV, acționarul majoritar al OMV Petrom . Producția este împărțită în mod egal între OMV Petrom (operatorul proiectului) și Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, companie a statului român. Proiectul a avansat de la decizia finală de investiții din iunie 2023 până la montarea platformei Alpha, punctul de conectare pentru infrastructurile asociate. Ce spune stadiul lucrărilor despre calendarul proiectului Platforma Neptun Alpha este amplasată într-o zonă cu ape de circa 120 de metri adâncime, are 16.500 de tone și o înălțime totală de peste 225 de metri. Structura de susținere (jacket) și structura superioară (topsides) au fost fabricate de Saipem, contractorul principal, pe șantierele din Arbatax (Italia) și Karimun (Indonezia). Instalarea platformei a fost realizată cu ajutorul navei Saipem 7000, descrisă ca a treia cea mai mare navă-macara semisubmersibilă din lume, utilizând tehnologie de ridicare și poziționare offshore (în larg). De ce contează: piața europeană, cheia monetizării gazului Mesajul OMV privind cererea europeană de gaze până în 2040 este relevant pentru capacitatea proiectului de a-și susține economic producția pe durata estimată. În acest context, Neptun Deep este prezentat ca un proiect cu livrări consistente la maturitate, pe un orizont de aproape un deceniu, într-o perioadă în care compania anticipează că piața va rămâne receptivă la gaze naturale. [...]
Instalarea platformei offshore și a conductei de 160 km pentru gazele din Marea Neagră mută proiectul în faza finală, cu efect direct asupra securității energetice și a prețurilor interne , potrivit Antena 3 , care citează o declarație a premierului interimar Ilie Bolojan . Bolojan a spus că Romgaz și OMV Petrom au finalizat instalarea platformei de producție pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, descrisă drept „cel mai mare proiect de gaze naturale din România”. Structura de susținere a fost montată și fixată pe fundul mării, având o înălțime totală de peste 220 de metri și o greutate de peste 16.000 de tone, iar instalarea s-a făcut cu nave speciale, în ultimele luni. Un element-cheie al proiectului este conducta de 160 km care leagă platforma de țărm. În perioada următoare, lucrările ar urma să continue cu realizarea racordurilor și cu testarea instalațiilor, astfel încât exploatarea gazului „să înceapă din anul viitor”, conform postării citate. Ce impact economic invocă Guvernul Premierul interimar a prezentat proiectul ca fiind strategic pentru energie și a indicat câteva efecte economice directe ale noilor volume de gaz: posibilitatea „relansării industriale”; asigurarea îngrășămintelor pentru agricultură din producția internă, cu referire la combinatul Azomureș; acoperirea consumului de gaze al locuințelor „la un preț stabil în anii următori”. Miza regională și următorul prag În aceeași intervenție, Bolojan a susținut că exploatarea gazelor din Marea Neagră ar transforma România „într-un actor relevant” pentru securitatea energetică regională și „în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană”. El a mulțumit echipelor de proiect ale Romgaz și OMV Petrom pentru respectarea programului de lucrări. Din informațiile disponibile în material, următorul reper operațional este finalizarea racordurilor și testarea instalațiilor, înainte de începerea exploatării efective, estimată pentru anul viitor. [...]
Instalarea platformei „Neptun Alpha ” mută proiectul Neptun Deep în faza de conectare și testare, cu ținta de producție în 2027 , după ce structura offshore a fost montată în Marea Neagră, potrivit Economica . Pentru piața locală, miza imediată este operațională: proiectul intră într-o etapă în care integrarea componentelor (sonde, infrastructură subacvatică, conductă până la țărm) devine critică pentru respectarea calendarului. Platforma „Neptun Alpha” este amplasată într-o zonă cu ape de circa 120 de metri adâncime, cântărește 16.500 de tone și are o înălțime totală de peste 225 de metri. Structura de susținere (jacket) și partea superioară (topsides) au fost fabricate de Saipem, pe șantierele din Arbatax (Italia) și Karimun (Indonezia), iar instalarea s-a făcut cu nava-macara Saipem 7000, descrisă ca a treia cea mai mare navă-macara semi-submersibilă din lume. Ce înseamnă operațional „platforma instalată” Rolul platformei este să asigure procesarea gazelor naturale și direcționarea lor către infrastructura de transport care le va aduce la țărm. OMV Petrom precizează că platforma este complet automatizată și poate fi operată de la distanță, fără personal permanent la bord; în paralel, se construiește un vas suport dedicat operării și mentenanței, care va putea găzdui până la 90 de persoane. Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom responsabil pentru Explorare și Producție, descrie complexitatea instalării și elementele tehnice-cheie: „Instalarea unor structuri offshore de aproximativ 16.500 de tone, aproape cât două turnuri Eiffel, este o operațiune foarte complexă și de mare precizie. Structura de susținere a fost fixată pe fundul mării cu 8 piloni, fiecare cu diametrul de peste 2 metri. Platforma este complet automatizată și poate fi operată de la distanță.” Stadiul lucrărilor și pașii următori până la 2027 Potrivit Christinei Verchere, CEO OMV Petrom, proiectul a ajuns la un set de repere care susțin calendarul anunțat pentru începerea producției în 2027: „De asemenea, am finalizat 6 din cele 10 sonde de dezvoltare, precum și instalarea conductei de 160 km care face legătura cu țărmul.” În perioada următoare, proiectul intră într-o etapă concentrată pe conectarea tuturor componentelor sistemului, respectiv: continuarea forajului sondelor de producție; instalarea și integrarea infrastructurii submarine; conectarea instalațiilor offshore la conducta de transport; derularea unui program extins de testare, înainte de punerea în funcțiune. Romgaz, prin directorul general Răzvan Popescu, leagă explicit instalarea platformei de etapa anterioară – conducta de transport gaze – și de obiectivul de punere în funcțiune în 2027: „Operațiunea de instalare a platformei de producție offshore Neptun Alpha s-a efectuat la cele mai ridicate standarde de siguranță și vine în continuarea finalizării etapei de instalare a conductei de transport gaze.” Context: ce include infrastructura de producție Neptun Deep Infrastructura de producție a proiectului Neptun Deep include, conform informațiilor din articol: 10 sonde pe zăcămintele Pelican Sud și Domino; 3 sisteme de producție submarine; conducte colectoare asociate; o platformă offshore; o conductă de gaze naturale către Tuzla; o stație de măsurare a gazelor. Economica mai notează că, pe lângă conducta de 160 km deja instalată, construcția stației de măsurare a gazelor de la Tuzla și a clădirii de control „avansează”, iar următoarea etapă este integrarea completă a sistemului, urmată de testări, pentru pregătirea producției estimate să înceapă în 2027. [...]
