Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prețurile la benzină și motorină au crescut de două ori în doar două zile în România, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al perturbărilor din piața globală a petrolului. OMV Petrom a majorat joi noaptea tarifele cu 9 bani pe litru, după o creștere de 15 bani pe litru operată cu o zi înainte atât la benzină, cât și la motorină.
Și alte companii din piață au aplicat majorări similare. De exemplu, Lukoil a crescut joi prețul cu 9 bani/l la motorină și 10 bani/l la benzină, după ce miercuri majorase prețurile cu până la 15 bani/l. În stațiile din București, motorina a ajuns la aproximativ 8,50–8,51 lei/l, iar benzina standard la 8,16–8,21 lei/l. În rețeaua Petrom, benzina standard a ajuns la 8,17–8,22 lei/l, iar în stațiile OMV la 8,26–8,31 lei/l, cu circa 24 de bani mai mult decât la începutul lunii martie.
În cadrul unei conferințe economice, Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, a declarat că tensiunile din Orientul Mijlociu pot produce șocuri rapide de preț, deoarece afectează rutele de aprovizionare cu petrol și produse petroliere.
„Se vor găsi soluții la rutele de tranzit, dar problema este cât de rapid pot fi puse în funcțiune. Aceste perturbări pot provoca creșteri rapide de preț”, a spus Verchere, potrivit Ziarului Financiar, citat de Digi24.
Ea a subliniat însă că piața nu a rămas fără petrol, iar producția continuă la nivel global, chiar dacă volatilitatea este ridicată.
Potrivit companiei, în acest moment nu există probleme majore de aprovizionare. România este însă un importator net de petrol brut, iar aproximativ 65% din țițeiul procesat la rafinăria Petrobrazi provine din producția internă, restul fiind importat.
În ceea ce privește stocurile, ministrul Energiei Bogdan Ivan a declarat că România ar avea suficiente rezerve pentru aproximativ cinci luni, chiar și în scenariul extrem în care nu s-ar mai produce sau importa niciun litru de carburant.
Șefa OMV Petrom consideră că exploatările energetice din Marea Neagră ar putea deveni un factor decisiv pentru economia României. Proiectele din zonă ar putea reduce dependența de importuri, ar îmbunătăți balanța comercială și ar întări rolul României în sectorul energetic european.
În același timp, autoritățile avertizează că evoluția prețurilor la combustibili va depinde în mare măsură de durata tensiunilor din Orientul Mijlociu și de stabilitatea pieței globale a energiei.
Recomandate
Ministrul Energiei admite că benzina și motorina pot ajunge la 10 lei/litru , dacă prețul barilului de petrol va depăși pragul de 110–120 de dolari, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit declarațiilor făcute la Digi24. Este o nuanțare semnificativă față de poziția exprimată cu o zi înainte. Bogdan Ivan a explicat că evoluția prețurilor la pompă depinde direct de cotațiile internaționale. „Dacă barilul de petrol va ajunge la 120 de dolari, atunci da, există acest risc”, a spus ministrul, adăugând că depășirea intervalului 110–120 de dolari ar putea împinge carburanții spre „pragul psihologic de 10 lei”. Declarația vine la doar o zi după ce oficialul respinsese categoric scenariul , calificând drept „minciuni sfruntate” informațiile privind un posibil preț de 10 lei/litru și susținând că o creștere mai mare de 3–5 bani nu este justificată în actualul context. Între timp, tensiunile din Orientul Mijlociu au dus la creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar investitorii se tem de eventuale perturbări ale livrărilor. Ministrul a afirmat că, la nivel guvernamental, se caută soluții pentru a absorbi șocul și pentru a limita impactul asupra consumatorilor. Evoluția barilului peste pragul de 110 dolari ar putea pune presiune directă pe prețurile din România, unde taxele și accizele reprezintă o componentă importantă a prețului final la pompă. În lipsa unei stabilizări rapide a situației externe, riscul unei noi scumpiri a carburanților rămâne deschis. [...]
Benzina a depășit 8 lei/l în toate stațiile Petrom , pe fondul primei scumpiri a carburanților din România de la declanșarea războiului din Iran, potrivit Profit.ro . Mișcarea este relevantă nu doar local, ci și ca semnal despre felul în care tensiunile geopolitice se transmit rapid în prețurile la pompă, prin scumpirea petrolului și a produselor rafinate pe piețele internaționale. În mod obișnuit, evoluția benzinei în România urmează, cu un decalaj scurt, dinamica regională: cotațiile petrolului și ale produselor finite (benzină, motorină) influențează costul de aprovizionare, iar acesta se vede ulterior în prețurile din rețelele de distribuție. În contextul unui conflict în Orientul Mijlociu, piața tinde să includă o „primă de risc” (un plus de preț legat de incertitudine), chiar și atunci când livrările nu sunt întrerupte imediat. Pragul de 8 lei/l are și o componentă de percepție: este un nivel rotund, ușor de urmărit de consumatori, iar depășirea lui poate amplifica așteptările de scumpire și în alte rețele. În același timp, diferențele dintre stații și dintre companii pot rămâne vizibile, în funcție de politica comercială și de ritmul de actualizare a prețurilor, însă direcția generală este dictată de costurile din lanțul internațional. Din informațiile disponibile în material, elementele-cheie pentru a înțelege legătura cu contextul internațional sunt: declanșarea războiului din Iran, ca factor de risc geopolitic pentru piețele energetice prima scumpire a carburanților în România după acest eveniment, descrisă ca fiind „considerabilă” depășirea nivelului de 8 lei/l la benzină în toate stațiile Petrom, ca reper imediat în piață Ce urmează depinde de evoluția tensiunilor și de reacția piețelor internaționale: dacă riscul perceput rămâne ridicat, presiunea pe prețurile la benzină poate continua; dacă situația se stabilizează, scumpirea se poate tempera. Pentru șoferi și companii, semnalul principal este că volatilitatea externă se transferă rapid în costurile de transport, cu efecte în lanț asupra prețurilor din economie. [...]
Gardienii Revoluției iraniene susțin că au lovit cu o rachetă un petrolier american în Golful Persic , incident care ar marca o nouă escaladare militară în conflictul regional izbucnit după atacurile SUA și Israel asupra Iranului. Informația a fost anunțată de presa de stat iraniană, însă nu a fost confirmată independent. Potrivit comunicatului transmis la televiziunea iraniană, nava ar fi fost lovită de o rachetă în nordul Golfului Persic și ar fi luat foc. Autoritățile iraniene nu au oferit detalii despre identitatea petrolierului sau despre eventuale victime. Incidentul survine în contextul în care Iranul afirmă că deține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global cu petrol. Zona face legătura între Golful Persic și Oceanul Indian, iar prin acest punct strategic trece o mare parte din exporturile mondiale de hidrocarburi. Datele companiei de analiză Kpler arată că traficul petrolierelor prin strâmtoare s-a redus drastic în ultimele zile. Potrivit specialiștilor, tranzitul navelor petroliere este în prezent cu aproximativ 90% mai mic decât în urmă cu o săptămână, pe fondul intensificării conflictului. Analiștii maritimi spun că unele petroliere continuă totuși să traverseze zona, însă în anumite cazuri cu transponderele oprite, o practică utilizată pentru a reduce riscul de identificare sau pentru a evita sancțiunile și atacurile. Atacul revendicat de Iran face parte din seria de represalii regionale lansate după ofensiva militară a Statelor Unite și Israelului împotriva infrastructurii iraniene. Conflictul a afectat deja transporturile energetice din Golf și a generat turbulențe pe piețele globale de petrol și gaze. [...]
Premierul slovac Robert Fico îl acuză pe Volodimir Zelenski că „minte” despre avarierea conductei Drujba , susținând că deține imagini satelitare clasificate care ar demonstra că ruta principală a infrastructurii petroliere rusești nu a fost afectată. Potrivit Gândul , liderul de la Bratislava afirmă că informațiile prezentate de Kiev privind oprirea tranzitului petrolului nu corespund realității. Robert Fico a declarat că imaginile satelitare pe care le invocă sunt clasificate și nu pot fi făcute publice, însă ar arăta că infrastructura principală a conductei Drujba este intactă. Potrivit acestuia, doar un rezervor de stocare ar fi fost afectat, fără ca traseul principal să fie avariat. „Cu excepția unui mic rezervor de stocare, traseul principal al conductei de petrol Drujba nu este avariat. Așadar, președintele Volodimir Zelenski minte în mod evident”, a afirmat premierul slovac. Fico a sugerat că liderul ucrainean ar încerca să exercite presiuni politice asupra Slovaciei și Ungariei prin declarațiile privind avarierea infrastructurii energetice. Potrivit acestuia, Kievul ar încerca astfel să influențeze deciziile celor două state în contextul disputei legate de tranzitul petrolului rusesc. Conducta Drujba este una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrolul rusesc către Europa Centrală. Infrastructura traversează Ucraina și alimentează de decenii mai multe state europene, inclusiv Slovacia și Ungaria, chiar și după declanșarea invaziei ruse la scară largă. Ruta petrolieră a fost scoasă din funcțiune în luna ianuarie, după ce autoritățile ucrainene au anunțat că infrastructura ar fi fost avariată în urma unui atac rusesc în vestul Ucrainei. Reacția Kievului a venit prin consilierul prezidențial Dmytro Lytvyn , care a invitat autoritățile slovace la discuții directe pentru a clarifica situația. Oficialul ucrainean a transmis că aceste probleme ar trebui discutate la nivel oficial, nu prin declarații publice sau mesaje pe rețelele sociale. Disputa are loc într-un moment de tensiune între Bratislava și Kiev. Slovacia a avertizat anterior că ar putea opri furnizarea de energie electrică de urgență către Ucraina, ca reacție la suspendarea livrărilor de petrol. În același timp, Slovacia și Ungaria au suspendat și exporturile de motorină către Ucraina. [...]
Un petrolier rusesc sancționat, încărcat cu gaz natural lichefiat, a luat foc în Marea Mediterană , iar echipajul a fost găsit în siguranță într-o barcă de salvare în largul Libiei, potrivit Reuters . Circumstanțele incidentului sunt încă neclare, însă unele surse din domeniul securității maritime sugerează că nava ar fi putut fi lovită de o dronă navală. Incidentul implică petrolierul Arctic Metagaz , o navă sub pavilion rusesc folosită pentru transportul de gaz natural lichefiat (LNG). Nava se afla în Mediterană și raportase ultima poziție în apropierea coastelor Maltei, conform datelor de urmărire ale platformei MarineTraffic. Ce s-a întâmplat cu echipajul Autoritățile din Malta au confirmat că au primit un semnal de primejdie și au demarat operațiuni de căutare. Ulterior, echipajul a fost găsit într-o barcă de salvare. Potrivit forțelor armate malteze: marinarii au fost localizați în zona de căutare și salvare administrată de Libia ; toți membrii echipajului se aflau în viață în momentul descoperirii; aceștia au fost găsiți într-o ambarcațiune de salvare , după evacuarea navei. Autoritățile nu au oferit detalii despre starea petrolierului sau despre amploarea incendiului. Suspiciuni privind un posibil atac O sursă din domeniul securității maritime a declarat pentru Reuters că nava ar fi putut fi atacată de o dronă navală , iar Ucraina ar fi suspectată de efectuarea operațiunii. Totuși, afirmația nu este susținută de dovezi publice, iar autoritățile ucrainene nu au comentat până acum. Petrolierul este operat de compania rusă LLC SMP Techmanagement , iar producătorul rus de LNG Novatek este asociat cu transporturile de gaz din această flotă. Nava se află sub sancțiuni impuse de Statele Unite și Marea Britanie , în contextul restricțiilor energetice aplicate Rusiei. Context geopolitic tensionat Incidentul are loc într-un moment de tensiuni ridicate la nivel global, în special în sectorul energetic. În ultimele zile, conflictele din Orientul Mijlociu și perturbările din zona Strâmtorii Ormuz au afectat piețele petroliere și rutele maritime. Deocamdată nu este clar dacă incendiul petrolierului are legătură directă cu aceste tensiuni sau reprezintă un incident separat. [...]
Marina SUA ar putea escorta petroliere prin Strâmtoarea Ormuz , după ce Iranul a blocat una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, amplificând tensiunile militare din Orientul Mijlociu și temerile privind o criză globală a petrolului. Potrivit Financial Times , președintele american Donald Trump a anunțat marți, 3 martie 2026, că navele de război ale Statelor Unite sunt pregătite să escorteze petroliere și transporturi de gaz prin Strâmtoarea Ormuz „dacă este necesar”, pentru a restabili fluxul comercial într-o zonă devenită extrem de instabilă. Declarația vine după ce Garda Revoluționară Iraniană (IRGC) a transmis prin radio navelor comerciale că strâmtoarea este închisă, ceea ce a dus la prăbușirea traficului maritim și la creșterea rapidă a prețurilor petrolului, care au depășit 79 de dolari pe baril. Strâmtoarea Ormuz este unul dintre cele mai sensibile puncte energetice ale lumii, deoarece aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel global tranzitează această rută. Conflictul s-a intensificat după atacurile aeriene coordonate lansate pe 28 februarie 2026 de Statele Unite și Israel asupra unor obiective militare iraniene. Operațiunea a vizat infrastructura strategică a Teheranului și, potrivit relatărilor din presă, ar fi urmărit inclusiv destabilizarea conducerii regimului iranian. Iranul a răspuns prin atacuri asupra infrastructurii energetice din statele din Golf și prin blocarea navigației comerciale în Ormuz, generând o scădere de peste 80% a traficului naval, conform Al Jazeera . Pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a precizat că Washingtonul analizează un sistem de protecție navală pentru transporturile energetice și a cerut Corporației SUA pentru Finanțarea Dezvoltării Internaționale să ofere asigurări de risc politic pentru navele care operează în Golful Persic. Decizia vine în contextul în care multe companii de asigurări private au suspendat polițele pentru transporturile din zonă. Potrivit relatărilor citate de Breitbart , Pentagonul a concentrat în regiune una dintre cele mai mari desfășurări de forțe navale și aeriene din ultimele decenii, pentru a proteja rutele maritime și aliații regionali. În același timp, războiul intră în a patra zi și a provocat deja pierderi militare, inclusiv trei soldați americani uciși, potrivit informațiilor relatate de Reuters . Blocarea strâmtorii a generat efecte economice rapide la nivel global. Printre consecințele deja vizibile se numără: creșterea accelerată a prețurilor petrolului blocarea sau devierea unor transporturi maritime majore scumpirea asigurărilor pentru nave comerciale volatilitate pe piețele financiare internaționale Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Golful Oman și Oceanul Indian și este considerată unul dintre cele mai vulnerabile puncte strategice ale comerțului mondial cu energie. Orice blocaj prelungit riscă să provoace perturbări majore ale aprovizionării globale cu petrol și gaze, amplificând presiunea asupra economiilor deja afectate de tensiunile geopolitice. [...]
