Știri
O închidere prelungită a Strâmtorii Ormuz ar putea împinge Europa spre un nou șoc al prețurilor la energie , cu efecte în lanț asupra inflației și creșterii economice, într-un scenariu comparabil – sau chiar mai dur – decât criza din 2022 , potrivit unei analize citate de Stirile Pro TV . Miza este una de aprovizionare: Ormuz este un punct-cheie pentru tranzitul petrolului și al gazelor naturale lichefiate (LNG – gaz răcit și transportat pe mare) din statele Golfului. În scenariul în care traficul rămâne blocat, experții avertizează că Europa s-ar confrunta cu scumpiri la petrol, gaze și electricitate, presiuni inflaționiste și o încetinire a creșterii economice. De ce contează Ormuz pentru prețurile din Europa Potrivit experților citați, traficul naval este deja „sever afectat”, iar numărul petrolierelor care traversează zona a scăzut „drastic” față de nivelul normal. Analiza arată că reacția piețelor amintește de începutul șocului energetic din 2022: petrolul s-a scumpit rapid, în timp ce gazele și energia electrică au avut creșteri mai moderate. Diferența este pusă pe seama faptului că petrolul poate fi stocat mai ușor, iar piețele îl repricesc imediat când apare riscul unor întreruperi viitoare de aprovizionare. Scenariul pesimist: un șoc mai puternic decât în 2022 Dacă blocajul persistă, experții estimează că până la 20% din oferta globală de petrol ar putea fi afectată – o perturbare pe care o descriu ca fiind mai mare decât reducerea importurilor rusești care a lovit Europa în 2022. Efectele economice ar urma să se transmită în cascadă: creșteri accelerate ale prețurilor la carburanți, transport și producție industrială; scumpiri care se propagă către bunuri și servicii, cu relansarea presiunilor inflaționiste; risc de încetinire economică, într-un moment în care multe economii europene încă încearcă să revină la ritmuri normale. Pe gaze, analiza indică un alt punct sensibil: o întrerupere majoră a livrărilor de LNG din Golf ar putea reaprinde competiția dintre Europa și Asia pentru volumele disponibile. În criza precedentă, această competiție a dus, în anumite perioade, la triplarea prețurilor gazelor, potrivit aceleiași surse. Cine e mai expus și ce recomandă experții guvernelor Impactul asupra facturilor la electricitate nu ar fi uniform. Țările care și-au extins capacitățile regenerabile sau se bazează mai mult pe energia nucleară sunt descrise ca fiind mai bine protejate decât în trecut (sunt menționate Spania și Franța), în timp ce economiile în care gazul are încă un rol major în producția de electricitate (Italia și Marea Britanie) rămân mai expuse. În plan de politici publice, una dintre concluziile centrale este evitarea repetării măsurilor generale din 2022 (plafonări și subvenții acordate tuturor), care au redus presiunea imediată, dar au costat mult și au menținut dependența de combustibili fosili. În schimb, sunt recomandate: ajutoare țintite pentru gospodăriile vulnerabile; reducerea consumului prin campanii publice; accelerarea electrificării transportului și încălzirii, inclusiv prin investiții în pompe de căldură, mașini electrice, energie solară și rețele. În concluzie, analiza citată avertizează că Europa rămâne vulnerabilă la șocuri externe cât timp depinde de importuri de petrol și gaze: dacă Ormuz rămâne închisă, costurile economice pot fi severe; dacă se redeschide rapid, efectele ar putea rămâne limitate. [...]
