Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Statele Unite au prelungit până la 16 mai o derogare care permite țărilor să cumpere petrol și produse petroliere rusești sancționate, o decizie cu efect direct asupra ofertei globale și, implicit, asupra prețurilor la energie, potrivit Economedia. Măsura vizează achizițiile de petrol „încărcat pe nave” și este prezentată în contextul eforturilor Washingtonului de a tempera scumpirile energiei, accelerate de conflictul cu Iranul.
Derogarea a fost emisă de administrația Trump și permite, pentru aproximativ o lună, cumpărarea de petrol și produse petroliere rusești care altfel ar intra sub incidența sancțiunilor. Informația este transmisă de MEDIAFAX, care citează The Guardian.
Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat achizițiile de petrol încărcat pe nave începând de vineri și până pe 16 mai, conform unui document publicat pe site-ul instituției, relatează The Guardian. Prelungirea vine după o derogare inițială de 30 de zile, care expirase pe 11 aprilie.
Decizia apare la două zile după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, declarase că Washingtonul nu va reînnoi derogarea care permitea țărilor să cumpere petrol rusesc fără riscul sancțiunilor americane.
Emisarul prezidențial rus Kirill Dmitriev a afirmat că prima derogare ar urma să „elibereze” 100 de milioane de barili de țiței rusesc, echivalentul a aproape o zi de producție globală. În acest cadru, amânarea aplicării sancțiunilor poate stimula temporar aprovizionarea mondială.
Totuși, aceeași sursă arată că măsura nu a împiedicat creșterea prețurilor petrolului, pe fondul „închiderii efective” a strâmtorii Hormuz, un punct-cheie pentru tranzitul global de țiței.
Recomandate
Rusia își consolidează controlul asupra Arctic LNG 2 prin preluarea cotei TotalEnergies , după ce Vladimir Putin a autorizat compania NordLine LLC să cumpere participația de 10% a francezilor, potrivit Mediafax . Mișcarea crește pachetul Novatek la 70% și arată cum Moscova încearcă să stabilizeze un proiect-cheie de gaz natural lichefiat (GNL) în plin regim de sancțiuni. Ordinul, publicat pe 3 iunie, permite NordLine — companie fondată pe 22 mai de Novatek — să preia pachetul de la TotalEnergies, notează Bloomberg, citată de publicație. NordLine deține deja 60% din proiect. De ce contează: sancțiunile împing proiectul spre „relocalizarea” acționariatului Arctic LNG 2 este unul dintre proiectele majore ale Rusiei pentru producția de GNL, amplasat în Peninsula Gîdan (zona arctică) și operat de Novatek. Proiectul a fost gândit pentru a crește cota Rusiei pe piața globală de GNL, însă este vizat de sancțiuni impuse de SUA și aliații săi în contextul războiului din Ucraina. Capacitatea totală planificată este de 19,8 milioane de tone pe an, prin trei „trenuri” (linii tehnologice) de câte 6,6 milioane de tone pe an, construite pe structuri gravitaționale din beton (GBS). Prima linie a fost lansată experimental în decembrie 2023, dar lucrările la următoarele au fost blocate sau întârziate semnificativ după retragerea companiilor occidentale de inginerie. Cum arată acționariatul după tranzacție Structura inițială a proiectului includea: Novatek (operator majoritar): 60% TotalEnergies (Franța): 10% Japan Arctic LNG (Japonia): 10% CNOOC (China): 10% CNPC (China): 10% După preluarea cotei TotalEnergies, Novatek ar urma să ajungă la 70%, conform informațiilor din articol. În iunie 2026, CNPC și CNOOC dețineau fiecare câte 10%, iar consorțiul japonez format din Mitsui și Jogmec deținea 10%, mai arată materialul. Operare dificilă: logistică, sezon și dependență de China Deși proiectul a reușit, în anumite perioade, să extragă și să lichefieze volume record — cu livrări cumulate de 1,4 milioane de tone în primele cinci luni ale acestui an, potrivit sursei — funcționarea rămâne complicată, pe fondul restricțiilor. Printre problemele menționate: Rusia folosește o „flotă fantomă” de nave pentru a transporta marfa, ocolind monitorizarea occidentală, din cauza interdicțiilor maritime. China este prezentată drept singurul client major rămas pentru încărcăturile Arctic LNG 2, descărcările având loc aproape exclusiv în terminale chineze (precum Beihai). Lipsa spărgătoarelor de gheață moderne din clasa Arc7 (afectată de sancțiuni) limitează exporturile directe din Arctica la sezonul cald (iunie–decembrie); în rest, navele sunt împinse către rute mai lungi, inclusiv în jurul Africii. Uzina Arctic LNG 2 funcționează pe zăcământul Utrenneye din Peninsula Gydan, în districtul autonom Yamalo-Nenets. Ce urmează pentru extinderea capacității Primul tren (6,6 milioane de tone pe an) a fost lansat în decembrie 2023. Al doilea tren, cu capacitate similară, urma să fie lansat în mai 2025, iar al treilea în 2026, potrivit Bloomberg, citată de Mediafax. Materialul nu precizează dacă aceste termene mai sunt valabile în prezent, în condițiile întârzierilor descrise. [...]
Riscul de blocare totală a Strâmtorii Hormuz împinge din nou petrolul spre 100 dolari/baril , pe fondul escaladării atacurilor reciproce SUA–Iran și al suspendării discuțiilor de pace de către Teheran, potrivit TWZ . Iranul a transmis, prin agenția Tasnim (afiliată IRGC), că oprește „dialogurile și schimburile de text prin intermediari” și că „rezolvă să blocheze complet” Strâmtoarea Hormuz, invocând încălcarea condițiilor armistițiului în contextul intensificării confruntărilor Israel–Hezbollah în Liban. În paralel, Teheranul a amenințat și cu închiderea strâmtorii Bab al-Mandeb, un alt punct critic pentru transportul maritim la intrarea în Marea Roșie. Ce înseamnă pentru piața petrolului și lanțurile de aprovizionare În material se arată că simpla combinație dintre schimburile „kinetice” (atacuri) SUA–Iran și decizia Iranului de a suspenda discuțiile a împins din nou cotațiile petrolului în sus. După ce prețul coborâse la „puțin peste 91 dolari/baril” (aprox. 419 lei) – pe fondul unei afirmații a președintelui Donald Trump, descrisă ca nefondată, privind ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene – petrolul ajunsese din nou, la 11:20 a.m. EDT, „aproape de 100 dolari/baril” (aprox. 460 lei), potrivit OilPrice.com. Publicația notează și un vârf în acest an de „peste 114 dolari/baril” (aprox. 524 lei), atins la începutul lunii mai. Închiderea Strâmtorii Hormuz are deja efecte în cascadă asupra economiei globale, inclusiv prin scumpirea carburanților, mai arată analiza. În acest context, o eventuală perturbare și în Bab al-Mandeb ar amplifica presiunea asupra rutelor alternative și ar putea accelera creșterea prețurilor, cu efecte mai pronunțate în Asia, potrivit aceleiași surse. Hormuz: tranzit „pe bază de taxe”, ghidaj american și lipsă de detalii despre o blocadă totală TWZ relatează că Iranul a permis totuși tranzitul unor nave prin Hormuz, printr-un sistem de taxe pentru „servicii de mediu și alte servicii”. În paralel, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a ajutat la ghidarea a „aproximativ 70” de nave comerciale prin strâmtoare în ultimele trei săptămâni, potrivit The New York Times . CENTCOM a precizat pentru publicație că este vorba de comunicare și coordonare, nu de escortă, iar majoritatea tranzitelor ar fi avut loc mai aproape de Oman decât de Iran. În același timp, nu au fost oferite detalii de către oficiali iranieni despre cum ar urma să fie „complet” închisă Strâmtoarea Hormuz sau când ar putea începe o astfel de măsură. De ce contează Bab al-Mandeb în ecuație Amenințarea privind Bab al-Mandeb nu a fost însoțită de explicații concrete din partea Tasnim , însă TWZ amintește precedentul campaniei de 15 luni a rebelilor houthi din Yemen împotriva transportului maritim (începând din toamna lui 2023). Reluarea unor astfel de atacuri ar adăuga presiune economică globală și ar încărca suplimentar resursele militare americane, într-un moment în care SUA sunt deja puternic angajate în Operațiunea „Epic Fury”, cu echipamente distruse/avariate și muniții consumate, potrivit analizei. Context operațional: atacuri și interceptări în timpul armistițiului Materialul descrie o nouă rundă de lovituri și interceptări în pofida armistițiului. CENTCOM a anunțat că a interceptat două rachete balistice iraniene care vizau forțe americane din Kuweit (fără victime), iar Kuweitul a condamnat atacul. Iranul, la rândul său, a susținut că a lovit o bază americană nenumită ca răspuns la atacuri americane asupra unor ținte iraniene în weekend. Pe fondul acestor evoluții, negocierile SUA–Iran rămân „în limbo”, iar președintele Trump a declarat pentru NBC News că nu a auzit de la iranieni că ar suspenda discuțiile și că SUA „vor păstra blocada”, potrivit TWZ. [...]
Riscul ca SUA să reducă sau să oprească livrările de petrol și gaze către UE după 1 ianuarie 2027 pune presiune pe Bruxelles să recalibreze aplicarea noilor reguli privind metanul, într-un moment în care Europa rămâne puternic dependentă de importuri, potrivit Focus . Miza este una de reglementare cu efect direct în securitatea energetică: UE a înăsprit cerințele de raportare și reducere a emisiilor de metan asociate lanțului de aprovizionare cu petrol și gaze, iar SUA contestă fezabilitatea lor pentru exportatori. Ambasadorul SUA pe lângă UE, Andrew Puzder , a declarat pentru publicația olandeză Fd că regulile „nu sunt practicabile” și a avertizat că, dacă nu sunt relaxate pentru producătorii de combustibili fosili, Europa ar putea avea „o iarnă lungă, rece și grea”. Ce prevede, de fapt, cadrul UE și de ce devine critic în 2027 Articolul indică faptul că „regulile” sunt legate de aplicarea prevederilor din așa-numita „regulamentare privind metanul” (Methanverordnung). Deși cadrul este în vigoare din 2024, o clauză relevantă pentru importuri ar urma să se aplice din ianuarie 2027: țările din afara UE ar putea exporta petrol, gaze și cărbune în Uniune doar dacă respectă cerințe echivalente cu cele impuse producătorilor din UE privind monitorizarea, raportarea și verificarea. În plus, sunt menționate obligații pentru operatorii din energie de a verifica periodic emisiile de metan și de a raporta, precum și interdicția „ventilării” (eliberarea controlată a gazelor) și a arderii de rutină (flaring) în sectorul petrol și gaze. Nerespectarea ar atrage amenzi. De ce contează: dependența UE de SUA și opțiunea de redirecționare spre Asia Focus notează că SUA ar putea redirecționa relativ ușor volumele către Asia, ceea ce ar pune UE într-o poziție dificilă. Publicația o citează pe experta în energie Lucia van Geuns (Hague Centre for Strategic Studies), preluată de Nos , care spune că UE este dependentă atât la importurile de țiței, cât și la cele de gaze naturale lichefiate (LNG – gaz natural răcit până devine lichid pentru a fi transportat mai ușor), „în special de Statele Unite”. În același timp, articolul plasează discuția într-un context de piață tensionată: Jan-Willem van den Beukel, din cadrul asociației de interese a companiilor energetice Vemobin, afirmă că modul de implementare este problematic și că piața globală a petrolului este „deja în criză”, cu disponibilitate insuficientă; în acest cadru, reguli mai dure ar putea reduce interesul companiilor pentru exporturi către Europa. Cifrele invocate și avertismentul privind o posibilă „lacună” de aprovizionare Potrivit articolului, SUA sunt al doilea furnizor de gaze al UE după Norvegia, cu 75,6 miliarde metri cubi, iar la LNG ar acoperi circa 58% din importurile UE (date atribuite Consiliului European ). Pentru importurile de petrol, Comisia Europeană ar indica o pondere a SUA de aproximativ 15%. În plan politic, Focus relatează că la Bruxelles s-ar discuta deja despre o posibilă relaxare a regulilor. Este citat eurodeputatul Auke Zijlstra (PVV), care avertizează: „Fie cumpărăm gaz din SUA, fie din ianuarie ne confruntăm cu o lacună de aprovizionare de 25%.” Articolul nu precizează la ce „ianuarie” se referă această afirmație, însă în restul materialului termenul-cheie este ianuarie 2027, când ar urma să se aplice clauza pentru importuri. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele luni ar putea aduce negocieri tehnice și politice pe două direcții: fie ajustarea/clarificarea cerințelor de conformare pentru exportatori înainte de 2027, fie pregătirea unor alternative de aprovizionare, în condițiile în care SUA semnalează că ar putea opri livrările către UE dacă regulile rămân neschimbate. [...]
KMG International susține că petrolierul SAFEEN ELONA nu este vizat de sancțiuni internaționale , într-o încercare de a limita riscurile de conformitate și reputaționale apărute după incidentul cu drona navală din Portul Constanța , potrivit Economedia . Compania, deținută de KazMunayGas, afirmă că nava, proprietarul și operatorii acesteia „nu figurează pe liste de sancțiuni internaționale” aplicabile în Uniunea Europeană, SUA (prin OFAC – biroul american care administrează sancțiunile), Marea Britanie sau Elveția. Precizările vin după informații apărute în presă potrivit cărora nava ar fi fost ținta unei operațiuni ucrainene în Marea Neagră și că ar fi fost inclusă de autoritățile de la Kiev pe lista navelor considerate parte a „flotei fantomă” folosite de Rusia pentru exporturi de produse petroliere. Contextul: incidentul din Portul Constanța și speculațiile despre „flota fantomă” Incidentul menționat de companie are legătură cu explozia unei drone navale descoperite vineri în Portul Constanța. Dispozitivul s-a autodetonat, fără victime, potrivit autorităților române. În acest context, SAFEEN ELONA a ajuns în centrul speculațiilor privind posibile legături cu transporturi asociate Rusiei. Ce spune KMG despre verificările de conformitate KMG afirmă că respectarea regimurilor internaționale de sancțiuni este „un principiu fundamental” pentru operațiunile Grupului KMG International – Rompetrol și că nava a trecut prin proceduri obligatorii de verificare a conformității înainte de a fi acceptată pentru operare, folosind „baze de date actualizate”. Totodată, compania indică faptul că Petromidia procesează în principal țiței din Kazahstan, pe care îl numește „principalul furnizor al României”, acoperind „peste 60% din necesarul național de rafinare”. Rafinăria din Năvodari mai primește, în funcție de disponibilitate, țiței din Azerbaidjan, Libia și Guyana. Documentația încărcăturii și rolul autorităților KMG mai susține că transporturile sunt însoțite „fără excepție” de documente puse la dispoziția autorităților române și europene și că documentația aferentă încărcăturii, inclusiv cea privind originea, a fost transmisă și analizată de autoritățile competente, conform cerințelor legale și de reglementare aplicabile. [...]
Interdicțiile maritime ale SUA în Oceanul Indian încep să lovească direct fluxurile de țiței iranian , după ce forțele americane au abordat petrolierul MT DAVINA , o navă fără pavilion aflată pe lista de sancțiuni, potrivit Economica . Pentagonul a anunțat operațiunea într-un mesaj pe X, însoțit de imagini cu militari urcând la bord. Nava a fost localizată în Oceanul Indian, în zona de responsabilitate a INDOPACOM (Comandamentul SUA pentru Indo-Pacific). Conform informațiilor transmise, pescajul indica faptul că MT DAVINA era aproape complet încărcată; capacitatea de transport este de aproximativ două milioane de barili de petrol. De ce contează: presiune operațională asupra transportului maritim Interdicția asupra MT DAVINA se înscrie într-o serie de interceptări realizate „în ultimele luni” asupra petrolierelelor și altor nave comerciale din Oceanul Indian, justificarea fiind aceea că navele vizate se află pe lista de sancțiuni impuse de SUA împotriva Iranului. Din perspectivă operațională, astfel de acțiuni cresc riscul de întârziere sau blocare a transporturilor și pot complica rutele comerciale pentru navele asociate cu țițeiul iranian. Context: blocada asupra porturilor iraniene și efectele raportate Potrivit informațiilor citate, după ce Iranul a blocat de facto Strâmtoarea Ormuz ca represalii față de războiul pornit împotriva sa de SUA și Israel, președintele american Donald Trump a ordonat din 13 aprilie o blocadă asupra porturilor iraniene. De la începutul blocadei navale, forțele americane ar fi împiedicat cel puțin 127 de nave comerciale să-și continue deplasarea, iar șase ar fi fost imobilizate prin atacuri țintite asupra unor componente cheie, precum motoarele, conform datelor publicate joi de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM). Semnal mixt în Strâmtoarea Ormuz În același timp, date publicate tot joi de compania de monitorizare a traficului maritim Kpler arată că patru petroliere sub pavilion iranian și încărcate cu țiței au tranzitat luni Strâmtoarea Ormuz, un eveniment descris ca inedit de la jumătatea lunii aprilie. Informația sugerează că, deși presiunea militară și de sancțiuni rămâne ridicată, tranzitul nu este complet oprit în toate cazurile. [...]
Vladimir Putin afirmă că Rusia poate relua imediat livrările de gaz către Germania , printr-o conductă Nord Stream 2 rămasă intactă, însă pune decizia în sarcina Berlinului și o leagă de sancțiunile americane, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute joi, la Sankt Petersburg, în fața jurnaliștilor, iar Mediafax notează că informațiile sunt atribuite Reuters. Putin a susținut că una dintre cele două conducte ale Nord Stream 2 ar putea începe să pompeze gaz „mâine”. „Nu glumesc, trebuie doar apăsat un buton și gazul începe să curgă. Dar, pentru asta, este nevoie de o decizie a guvernului Germaniei.” Miza: sancțiuni și o decizie politică la Berlin Putin a spus că Nord Stream se află sub sancțiuni americane și că Germania ar trebui să ajungă la un acord pentru ridicarea acestora. În același timp, a indicat un potențial volum de livrare de până la 28 de miliarde de metri cubi pe an, condiționat de un răspuns „clar” din partea partenerilor germani către Gazprom privind preluarea gazului. În lipsa unui astfel de răspuns, liderul rus a afirmat că Rusia ar direcționa gazul către alte piețe și alți parteneri. Context: relația energetică Germania–Rusia, ruptă după 2022 Înainte de războiul din Ucraina, Germania și Rusia aveau o relație energetică strânsă, însă invazia rusă din februarie 2022 a întrerupt această legătură, iar Berlinul a fost nevoit să caute surse alternative de aprovizionare. Potrivit aceleiași surse, declarațiile lui Putin au venit în contextul Forumului Economic de la Sankt Petersburg , unde un membru important al partidului german de extremă dreapta AfD s-a întâlnit miercuri cu oficiali ruși și a cerut redeschiderea Nord Stream. [...]
