Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Washingtonul a prelungit până la 16 mai relaxarea majorității sancțiunilor care vizează petrolul rusesc, o decizie cu miză directă pentru piața globală a țițeiului și pentru nivelul prețurilor, potrivit TVR Info.
Măsura Departamentului Trezoreriei SUA intră în vigoare imediat și acoperă „toate operațiunile” legate de încărcarea și livrarea petrolului din Rusia. Extinderea se aplică și navelor din așa-numita „flotă rusă din umbră”, care anterior erau sancționate.
Singura excepție menționată este că tranzacțiile cu Iranul, Coreea de Nord, Cuba și regiunile ucrainene ocupate, inclusiv Crimeea, rămân interzise.
Guvernul SUA ridicase deja temporar sancțiunile pentru petrolul rusesc aflat în petroliere pe mare, cu scopul de a atenua creșterea prețurilor petrolului. În martie, Washingtonul a implementat o derogare temporară care permite vânzarea de petrol din Rusia și Iran pentru a modera scumpirile asociate războiului din Orientul Mijlociu.
Decizia de acum vine însă în contrast cu poziția exprimată anterior de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, care a spus miercuri că suspendarea nu va fi prelungită dincolo de perioada inițială.
„Nu vom reînnoi licența pentru petrolul rusesc.”
Prelungirea până la 16 mai vizează:
Rămân interzise tranzacțiile care implică:
Emisarul economic al Kremlinului, Kirill Dmitriev, a afirmat sâmbătă că „Statele Unite au ridicat sancțiunile asupra petrolului rusesc încărcat pe petroliere înainte de 17 aprilie” și că măsura rămâne în vigoare până la 16 mai, potrivit EFE. Dmitriev a susținut că prelungirea a fost decisă „în ciuda unei rezistențe politice puternice” în SUA și a reiterat că sancțiunile împotriva Rusiei sunt „ineficiente și distructive”.
În aceeași declarație, el a estimat că relaxarea va permite vânzarea a „peste o sută de milioane de barili” de țiței aflați în prezent pe mare.
Recomandate
Statele Unite au prelungit până la 16 mai o derogare care permite țărilor să cumpere petrol și produse petroliere rusești sancționate , o decizie cu efect direct asupra ofertei globale și, implicit, asupra prețurilor la energie, potrivit Economedia . Măsura vizează achizițiile de petrol „încărcat pe nave” și este prezentată în contextul eforturilor Washingtonului de a tempera scumpirile energiei, accelerate de conflictul cu Iranul. Derogarea a fost emisă de administrația Trump și permite, pentru aproximativ o lună, cumpărarea de petrol și produse petroliere rusești care altfel ar intra sub incidența sancțiunilor. Informația este transmisă de MEDIAFAX, care citează The Guardian. Ce s-a schimbat și care este calendarul Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat achizițiile de petrol încărcat pe nave începând de vineri și până pe 16 mai, conform unui document publicat pe site-ul instituției, relatează The Guardian. Prelungirea vine după o derogare inițială de 30 de zile, care expirase pe 11 aprilie. Decizia apare la două zile după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , declarase că Washingtonul nu va reînnoi derogarea care permitea țărilor să cumpere petrol rusesc fără riscul sancțiunilor americane. De ce contează pentru piața petrolului Emisarul prezidențial rus Kirill Dmitriev a afirmat că prima derogare ar urma să „elibereze” 100 de milioane de barili de țiței rusesc, echivalentul a aproape o zi de producție globală. În acest cadru, amânarea aplicării sancțiunilor poate stimula temporar aprovizionarea mondială. Totuși, aceeași sursă arată că măsura nu a împiedicat creșterea prețurilor petrolului, pe fondul „închiderii efective” a strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru tranzitul global de țiței. [...]
SUA a prelungit până la 16 mai derogarea care permite cumpărarea de petrol rusesc transportat pe mare , o mișcare cu miză directă pe stabilizarea pieței energetice în contextul scumpirilor alimentate de tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit Mediafax . Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat achizițiile de petrol încărcat pe nave începând de vineri și până pe 16 mai. Decizia extinde o derogare inițială de 30 de zile, care expirase pe 11 aprilie, conform unui document publicat pe site-ul instituției și citat de The Guardian. Prelungirea vine la două zile după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, declarase că Washingtonul nu va reînnoi derogarea care permitea țărilor să cumpere petrol rusesc fără a se confrunta cu sancțiuni americane. De ce contează: efecte asupra ofertei și prețurilor Administrația Trump a emis derogarea pentru aproximativ o lună, cu obiectivul de a controla prețurile globale la energie, care au crescut puternic în timpul războiului împotriva Iranului. Emisarul prezidențial rus Kirill Dmitriev a afirmat că prima derogare ar elibera 100 de milioane de barili de țiței rusesc, echivalentul a aproape o zi de producție globală. Chiar și așa, amânarea sancțiunilor ar putea stimula doar temporar aprovizionarea mondială cu petrol, fără să fi împiedicat creșterea prețurilor, pe fondul „închiderii efective” a strâmtorii Ormuz , mai notează informația citată de Mediafax. [...]
Reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz reduce temporar presiunea pe piețele petroliere , dar riscul unei noi închideri rămâne ridicat, pe fondul amenințărilor Iranului legate de blocada americană asupra porturilor iraniene, potrivit Adevărul . Datele de monitorizare a traficului naval indică trecerea unui convoi de petroliere, după ce Teheranul a susținut că ruta este „complet deschisă”. Traversarea a inclus nave care transportă țiței, gaz petrolier lichefiat și produse chimice, conform datelor MarineTraffic . Reluarea traficului a susținut piețele bursiere și a alimentat optimismul la Washington, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, a spus că un acord mai amplu de pace cu Iranul este „foarte aproape”. De ce contează: Ormuz rămâne un risc major pentru aprovizionarea globală Iranul a avertizat că ar putea închide din nou strâmtoarea dacă Statele Unite continuă blocada asupra porturilor iraniene. Miza este ridicată: prin Strâmtoarea Ormuz trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global, potrivit informațiilor din articol. În același timp, autoritățile iraniene au transmis că, dacă navele care pleacă din porturile iraniene vor fi interceptate de forțele americane, strâmtoarea ar putea fi închisă din nou. Semnale politice și operaționale: blocada, rutele schimbate și divergențe între aliați Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că „strâmtoarea nu va rămâne deschisă” dacă blocada continuă și că tranzitul va necesita aprobarea Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baqaei, a descris blocada navală drept o „încălcare a armistițiului” convenit temporar cu Washingtonul pentru a permite negocierile. Pe partea operațională, Comandamentul Central al SUA a transmis că 21 de nave au fost deja obligate să își schimbe ruta de la începutul blocadei, în această săptămână. În paralel, Trump a criticat planurile unor aliați occidentali de a desfășura o forță navală în zonă, după ce premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au anunțat intenția de a trimite nave militare pentru a proteja ruta maritimă. Trump a respins inițiativa, spunând că aliații ar trebui „să stea departe”, într-o declarație publicată pe rețelele sociale. Efect imediat în piață și ce urmează Prețurile petrolului au scăzut pe fondul speranțelor privind o soluție diplomatică, iar piețele financiare au reacționat pozitiv la reluarea traficului prin strâmtoare. Totuși, perspectiva rămâne condiționată de evoluția negocierilor: Trump a avertizat că blocada navală va continua dacă nu se ajunge la un acord și a sugerat că armistițiul actual ar putea fi prelungit. În fundal, tensiunile regionale continuă: articolul menționează un armistițiu de zece zile intrat în vigoare în Liban, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că operațiunile împotriva Hezbollah nu s-au încheiat, iar gruparea a transmis că este pregătită să răspundă. În acest context, statutul Strâmtorii Ormuz rămâne un punct critic pentru securitatea energetică globală. [...]
Motorina standard a coborât sub 9 lei/litru la Petrom , după o nouă rundă de ieftiniri care comprimă costurile de alimentare pentru transport și companii într-un interval foarte scurt, potrivit Economica . Petrom vinde acum benzina standard cu 8,17 lei/litru și motorina standard cu 8,93 lei/litru, pe baza prețurilor observate în benzinării din vestul Capitalei, folosind aplicația Consiliului Concurenței. În această dimineață, Petrom a redus benzina cu 20 de bani/litru și motorina cu 35 de bani/litru. Ieftinirea se aplică și în stațiile OMV, unde benzina este 8,28 lei/litru, iar motorina 9,02 lei/litru. Scăderi rapide în lanț: 1,36 lei/litru la motorină în mai puțin de două săptămâni Publicația notează că precedenta ieftinire la Petrom a fost cu două zile înainte, când benzina a scăzut cu 35 de bani/litru, iar motorina cu 30 de bani/litru. Înainte de acel moment, pe 9 aprilie, prețurile coborâseră cu 40 de bani/litru la benzină și cu 35 de bani/litru la motorină. În plus, motorina se ieftinise pe 7 aprilie cu 36 de bani/litru, ca urmare a reducerii accizei decise de Guvern. Per total, în mai puțin de două săptămâni, reducerea cumulată la motorină ajunge la 1,36 lei/litru, conform calculelor din articol. Efect de piață: ieftiniri și la ceilalți mari distribuitori Scăderi de preț au fost aplicate și de celelalte lanțuri mari, după ieftinirile „destul de mari” din ziua anterioară, mai arată sursa. În zona de vest a Capitalei, Rompetrol afișează la benzină un preț de 8,28 lei/litru, după o reducere de 20 de bani/litru, iar același nivel (8,28 lei/litru) este indicat și pentru MOL, Lukoil și OMV. La motorină, Rompetrol a redus cu 35 de bani/litru, până la 9,02 lei/litru, nivel care, după ultimele ieftiniri, este menționat și pentru MOL, Lukoil și OMV. Context: petrolul a scăzut după relaxarea tensiunilor pe ruta Hormuz În plan internațional, articolul leagă ieftinirile și de scăderea cotațiilor petrolului: Iranul a declarat vineri Strâmtoarea Hormuz „complet deschisă” traficului comercial pe durata încetării focului dintre Israel și Liban, iar prețul petrolului a scăzut brusc cu circa 10%, cotația Brent coborând sub 90 de dolari/baril (aprox. 405 lei), pentru ca ulterior să crească ușor peste acest nivel. Înainte de anunț, trei petroliere iraniene cu circa cinci milioane de barili de țiței au părăsit Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz, iar după anunț cel puțin opt petroliere ar fi traversat strâmtoarea până „azi dimineață”, însă „peste 200” ar rămâne blocate, potrivit aceleiași surse. [...]
Prăbușirea exporturilor de combustibil pentru aviație din statele din Golf a șters venituri estimate la circa 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 miliarde lei) de la începutul conflictului, pe fondul unor volume care au dispărut din piață într-un moment în care petrolul s-a tranzacționat, în medie, la aproximativ 100 de dolari pe baril, potrivit Stirile Pro TV . Scăderea este abruptă: exporturile au coborât de la aproximativ 19,6 milioane de barili în februarie la doar 4,1 milioane de barili pentru martie și aprilie cumulate până acum. Ca ordin de mărime, cantitatea pierdută ar fi fost suficientă pentru aproximativ 20.000 de zboruri dus-întors între aeroporturile New York JFK și Londra Heathrow. De ce contează: șocul de volum se vede direct în bani și în stocuri Estimarea de „circa 50 de miliarde de dolari” în venituri pierdute îi aparține lui Johannes Rauball, analist senior pentru petrol la Kpler , citat în material. Publicația notează că suma este comparabilă cu aproximativ 1% din PIB-ul anual al Germaniei sau cu întregul PIB al unor state mai mici, precum Letonia sau Estonia. Pe partea de echilibru fizic al pieței, datele Kpler indică o comprimare rapidă a rezervelor: stocurile globale de petrol brut depozitate pe uscat au scăzut cu aproximativ 45 de milioane de barili doar în luna aprilie, iar de la sfârșitul lunii martie întreruperile de producție au ajuns la aproximativ 12 milioane de barili pe zi. Ce urmează: revenirea fluxurilor ar putea fi lentă, chiar și cu Ormuz redeschis Chiar dacă Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz , materialul avertizează că revenirea producției și a fluxurilor energetice ar putea fi lentă. În plus, unele active ar putea rămâne sub presiune mai mult timp: câmpurile petroliere cu țiței greu din Kuweit și Irak ar putea avea nevoie de patru până la cinci luni pentru a reveni la niveluri normale de funcționare, ceea ce ar putea menține presiunea asupra stocurilor până în vară; deteriorarea unor capacități de rafinare și a complexului de gaze naturale lichefiate Ras Laffan din Qatar ar putea împinge refacerea completă a infrastructurii energetice din regiune spre un orizont de ani. [...]
Motorina a coborât sub 9 lei/l în stațiile Petrom , după o nouă rundă de ieftiniri care apasă direct costurile de transport și distribuție, într-un moment în care liderul pieței dă din nou tonul. Potrivit Profit , scăderea vine în urma deciziei OMV Petrom de a reduce sâmbătă prețul motorinei cu 35 de bani/l și al benzinei cu 20 de bani/l. În urma ajustărilor de la prima oră a zilei, prețul unui litru de motorină standard a ajuns la 8,93 lei în stațiile Petrom și la 9,02 lei în stațiile OMV. Este prima dată în ultimele cinci săptămâni când motorina coboară sub pragul de 9 lei/l, iar un astfel de nivel a mai fost consemnat ultima dată pe 13 martie. Și benzina s-a ieftinit: litrul a coborât la 8,17 lei în stațiile Petrom și la 8,28 lei în stațiile OMV, nivel pe care Profit îl plasează la cotațiile din 6 martie. Efect de aliniere în piață: Rompetrol urmează mișcarea Reducerea nu a rămas izolată la liderul pieței. Rompetrol, principalul concurent al OMV Petrom, a ieftinit la rândul său carburanții sâmbătă dimineață, cu aceleași amplitudini: motorină standard: minus 35 de bani/l, până la 9,02 lei/l; benzină standard: minus 20 de bani/l, până la 8,28 lei/l. Profit notează că prețurile din stațiile Rompetrol sunt identice cu cele din stațiile MOL. De ce contează pentru economie Coborârea motorinei sub 9 lei/l este relevantă în special pentru companiile cu consum mare de carburant (transport rutier, curierat, distribuție), unde motorina are o pondere importantă în costurile operaționale. În același timp, faptul că ieftinirea pornește de la liderul pieței și este urmată rapid de concurenți sugerează o presiune competitivă care poate menține prețurile jos pe termen scurt, dacă nu apar schimbări de direcție în piață. [...]
