Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Motorina a coborât sub 9 lei/l în stațiile Petrom, după o nouă rundă de ieftiniri care apasă direct costurile de transport și distribuție, într-un moment în care liderul pieței dă din nou tonul. Potrivit Profit, scăderea vine în urma deciziei OMV Petrom de a reduce sâmbătă prețul motorinei cu 35 de bani/l și al benzinei cu 20 de bani/l.
În urma ajustărilor de la prima oră a zilei, prețul unui litru de motorină standard a ajuns la 8,93 lei în stațiile Petrom și la 9,02 lei în stațiile OMV. Este prima dată în ultimele cinci săptămâni când motorina coboară sub pragul de 9 lei/l, iar un astfel de nivel a mai fost consemnat ultima dată pe 13 martie.
Și benzina s-a ieftinit: litrul a coborât la 8,17 lei în stațiile Petrom și la 8,28 lei în stațiile OMV, nivel pe care Profit îl plasează la cotațiile din 6 martie.
Reducerea nu a rămas izolată la liderul pieței. Rompetrol, principalul concurent al OMV Petrom, a ieftinit la rândul său carburanții sâmbătă dimineață, cu aceleași amplitudini:
Profit notează că prețurile din stațiile Rompetrol sunt identice cu cele din stațiile MOL.
Coborârea motorinei sub 9 lei/l este relevantă în special pentru companiile cu consum mare de carburant (transport rutier, curierat, distribuție), unde motorina are o pondere importantă în costurile operaționale. În același timp, faptul că ieftinirea pornește de la liderul pieței și este urmată rapid de concurenți sugerează o presiune competitivă care poate menține prețurile jos pe termen scurt, dacă nu apar schimbări de direcție în piață.
Recomandate

Dependența României de importurile de țiței se adâncește , pe fondul declinului producției interne, iar Kazahstanul rămâne furnizorul dominant, cu o cotă de 63% din importuri, potrivit datelor INS prezentate de Libertatea . În total, 76,79% din resursele de petrol ale țării provin din importuri, în timp ce producția internă acoperă 23,21%. În primele luni din 2026, importurile au scăzut ca volum, pe fondul „turbulențelor geoeconomice” și al tensiunilor din Orientul Mijlociu, însă factura totală a coborât mai puternic decât cantitățile, ca urmare a ieftinirii barilului. Importuri mai mici, dar cu o factură în scădere În ianuarie–februarie 2026, România a importat 1,25 milioane de tone de țiței, cu 17,8% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025 (1,52 milioane de tone). La nivelul primului trimestru (ianuarie–martie 2026), importurile au coborât la 1,57 milioane tone echivalent petrol (tep), o scădere de 30,6%, pusă pe seama volatilității burselor internaționale și a blocajelor de aprovizionare. Pe partea de costuri, companiile românești au plătit în ianuarie–februarie 2026 un total de 546.704.820 de euro (aprox. 2,73 miliarde lei), față de 841.142.290 de euro (aprox. 4,21 miliarde lei) în primele două luni din 2025, adică o scădere de 35,1%. Prețul mediu a coborât de la 0,55 euro/kg în 2025 la 0,43 euro/kg la începutul lui 2026. Cum s-a schimbat harta furnizorilor Datele citate indică menținerea Kazahstanului ca principal furnizor, dar și o reconfigurare a surselor față de anul trecut: Kazahstan: 63% (față de 65% în 2025) Azerbaidjan: 16% (19% în 2025) Norvegia: 8% (nu apare în 2025) Libia: 6% (5% în 2025) Guyana: nu apare în 2026 (11% în 2025) Côte d’Ivoire: 1% (nu apare în 2025) Republica Moldova: nu apare în 2026 (sub 0,1% în 2025, aprox. 50 tone) Producția internă continuă să scadă În paralel, producția internă de țiței își continuă „scăderea structurală”, potrivit articolului. În primele două luni din 2026, extracția internă a fost de 379,7 mii tep, în scădere cu 8,6%. Pe întreg primul trimestru, producția a ajuns la 579,4 mii tep, cu 8,3% mai puțin decât în perioada similară din 2025. La nivelul anului trecut, România a consumat 11,4 milioane de tone de petrol: 8,9 milioane de tone au fost importate (factură totală de 4,1 miliarde de euro, din care 2,5 miliarde de euro către Kazahstan), iar producția internă a fost de 2,9 milioane de tone. Rafinăriile: capacitate mare, alimentare preponderent din import Piața de rafinare este concentrată în jurul a două mari unități, în timp ce alte capacități istorice sunt închise: Petromidia Năvodari & Vega Ploiești (KMG International) : Petromidia are o capacitate de peste 5 milioane de tone/an și a procesat anul trecut 5,37 milioane de tone de țiței din import. KMG International controlează 54,63%, iar statul român are 44,7%. Alimentarea se face prin terminalul offshore Midia Marine Terminal , la 8,6 km în larg. Petrobrazi Ploiești (OMV Petrom) : capacitate anuală de 4,5 milioane de tone, acoperind circa o treime din cererea națională de carburant; procesează întreaga producție internă de țiței. Investițiile în modernizare din 2005 au depășit două miliarde de euro. Arpechim Pitești (OMV Petrom) : închisă definitiv din 2011. Petrotel Ploiești (Lukoil, prin Litasco) : complet închisă din octombrie anul trecut, pe fondul aplicării stricte a pachetelor de sancțiuni internaționale. În acest context, combinația dintre declinul producției interne și dependența de un furnizor dominant menține un risc operațional și de cost pentru lanțul de aprovizionare cu țiței, chiar dacă, pe termen scurt, ieftinirea barilului a redus factura importurilor. [...]

Criza politică de la București riscă să întârzie un contract major de export de gaze din Neptun Deep către Ungaria , într-un moment în care Budapesta are o fereastră scurtă pentru a-și pregăti înlocuirea importurilor rusești înainte de restricțiile UE din 2027, potrivit Adevărul , care citează presa maghiară. MVM, compania cu monopol pe producția și vânzarea energiei în Ungaria, se pregătește „de ani de zile” să semneze un acord de amploare pentru gaze importate din România, scrie Index . Două surse citate de publicația maghiară susțin că prețul negociat pentru gazele românești ar fi deja apropiat de nivelul importurilor rusești, însă decizia ar trebui luată „în câteva săptămâni”, altfel negocierile ar putea fi reluate. De ce contează: Ungaria are de înlocuit circa 4,5 miliarde mc/an din Rusia Presiunea de timp vine din combinația dintre dependența încă ridicată de gazul rusesc și calendarul european. În material se arată că Ungaria consumă anual aproximativ 9 miliarde de metri cubi de gaze, iar circa jumătate ar proveni încă din Rusia (aprox. 4,5 miliarde mc). În acest context, un volum vehiculat de unele surse de 1 miliard mc pentru 2027 nu pare mare raportat la consumul total, dar ar putea acoperi, în logica articolului, circa 20–25% din cantitatea care trebuie înlocuită în următorii ani. Pe fond, miza este ca producția din Neptun Deep (Marea Neagră) – care „ar putea începe în 2027” – să devină o sursă de diversificare pentru regiune și să reducă dependența de Moscova, în condițiile în care, potrivit articolului, programul REPowerEU ar urma să nu mai permită achiziția de energie rusească începând cu octombrie 2027. Blocajul: dreptul de preempțiune al statului și un guvern interimar Elementul care complică semnarea rapidă a acordului este cadrul decizional de la București. Legea românească acordă statului drept de preempțiune (drept de a cumpăra cu prioritate) în tranzacțiile strategice cu gaze. Conform sursei citate în articol, OMV ar fi oferit oficial pachetul statului român, care ar fi indicat că își va exercita dreptul, însă între timp s-a format un guvern interimar, iar decizia nu ar mai putea fi luată imediat. În paralel, consorțiul OMV Petrom–Romgaz a notificat guvernul român, la 8 mai 2026, că a găsit un cumpărător care va rezerva o parte din producția din Neptun Deep, dar detaliile acordului nu sunt publice, astfel că nu există o confirmare oficială a cantităților. Publicația Válasz Online scrie că guvernul român ar fi notificat OMV în 15 mai că își va exercita dreptul de preempțiune „în principiu”, dar că poate discuta detaliile ulterior, solicitând o perioadă până la mijlocul lunii iunie. OMV Petrom „încă nu comentează pe fond”, iar, potrivit articolului, rămâne incert dacă până atunci România va avea un guvern stabil sau va intra în scenariul unor alegeri anticipate. [...]

Rusia își consolidează controlul asupra Arctic LNG 2 prin preluarea cotei TotalEnergies , după ce Vladimir Putin a autorizat compania NordLine LLC să cumpere participația de 10% a francezilor, potrivit Mediafax . Mișcarea crește pachetul Novatek la 70% și arată cum Moscova încearcă să stabilizeze un proiect-cheie de gaz natural lichefiat (GNL) în plin regim de sancțiuni. Ordinul, publicat pe 3 iunie, permite NordLine — companie fondată pe 22 mai de Novatek — să preia pachetul de la TotalEnergies, notează Bloomberg, citată de publicație. NordLine deține deja 60% din proiect. De ce contează: sancțiunile împing proiectul spre „relocalizarea” acționariatului Arctic LNG 2 este unul dintre proiectele majore ale Rusiei pentru producția de GNL, amplasat în Peninsula Gîdan (zona arctică) și operat de Novatek. Proiectul a fost gândit pentru a crește cota Rusiei pe piața globală de GNL, însă este vizat de sancțiuni impuse de SUA și aliații săi în contextul războiului din Ucraina. Capacitatea totală planificată este de 19,8 milioane de tone pe an, prin trei „trenuri” (linii tehnologice) de câte 6,6 milioane de tone pe an, construite pe structuri gravitaționale din beton (GBS). Prima linie a fost lansată experimental în decembrie 2023, dar lucrările la următoarele au fost blocate sau întârziate semnificativ după retragerea companiilor occidentale de inginerie. Cum arată acționariatul după tranzacție Structura inițială a proiectului includea: Novatek (operator majoritar): 60% TotalEnergies (Franța): 10% Japan Arctic LNG (Japonia): 10% CNOOC (China): 10% CNPC (China): 10% După preluarea cotei TotalEnergies, Novatek ar urma să ajungă la 70%, conform informațiilor din articol. În iunie 2026, CNPC și CNOOC dețineau fiecare câte 10%, iar consorțiul japonez format din Mitsui și Jogmec deținea 10%, mai arată materialul. Operare dificilă: logistică, sezon și dependență de China Deși proiectul a reușit, în anumite perioade, să extragă și să lichefieze volume record — cu livrări cumulate de 1,4 milioane de tone în primele cinci luni ale acestui an, potrivit sursei — funcționarea rămâne complicată, pe fondul restricțiilor. Printre problemele menționate: Rusia folosește o „flotă fantomă” de nave pentru a transporta marfa, ocolind monitorizarea occidentală, din cauza interdicțiilor maritime. China este prezentată drept singurul client major rămas pentru încărcăturile Arctic LNG 2, descărcările având loc aproape exclusiv în terminale chineze (precum Beihai). Lipsa spărgătoarelor de gheață moderne din clasa Arc7 (afectată de sancțiuni) limitează exporturile directe din Arctica la sezonul cald (iunie–decembrie); în rest, navele sunt împinse către rute mai lungi, inclusiv în jurul Africii. Uzina Arctic LNG 2 funcționează pe zăcământul Utrenneye din Peninsula Gydan, în districtul autonom Yamalo-Nenets. Ce urmează pentru extinderea capacității Primul tren (6,6 milioane de tone pe an) a fost lansat în decembrie 2023. Al doilea tren, cu capacitate similară, urma să fie lansat în mai 2025, iar al treilea în 2026, potrivit Bloomberg, citată de Mediafax. Materialul nu precizează dacă aceste termene mai sunt valabile în prezent, în condițiile întârzierilor descrise. [...]

Riscul de blocare totală a Strâmtorii Hormuz împinge din nou petrolul spre 100 dolari/baril , pe fondul escaladării atacurilor reciproce SUA–Iran și al suspendării discuțiilor de pace de către Teheran, potrivit TWZ . Iranul a transmis, prin agenția Tasnim (afiliată IRGC), că oprește „dialogurile și schimburile de text prin intermediari” și că „rezolvă să blocheze complet” Strâmtoarea Hormuz, invocând încălcarea condițiilor armistițiului în contextul intensificării confruntărilor Israel–Hezbollah în Liban. În paralel, Teheranul a amenințat și cu închiderea strâmtorii Bab al-Mandeb, un alt punct critic pentru transportul maritim la intrarea în Marea Roșie. Ce înseamnă pentru piața petrolului și lanțurile de aprovizionare În material se arată că simpla combinație dintre schimburile „kinetice” (atacuri) SUA–Iran și decizia Iranului de a suspenda discuțiile a împins din nou cotațiile petrolului în sus. După ce prețul coborâse la „puțin peste 91 dolari/baril” (aprox. 419 lei) – pe fondul unei afirmații a președintelui Donald Trump, descrisă ca nefondată, privind ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene – petrolul ajunsese din nou, la 11:20 a.m. EDT, „aproape de 100 dolari/baril” (aprox. 460 lei), potrivit OilPrice.com. Publicația notează și un vârf în acest an de „peste 114 dolari/baril” (aprox. 524 lei), atins la începutul lunii mai. Închiderea Strâmtorii Hormuz are deja efecte în cascadă asupra economiei globale, inclusiv prin scumpirea carburanților, mai arată analiza. În acest context, o eventuală perturbare și în Bab al-Mandeb ar amplifica presiunea asupra rutelor alternative și ar putea accelera creșterea prețurilor, cu efecte mai pronunțate în Asia, potrivit aceleiași surse. Hormuz: tranzit „pe bază de taxe”, ghidaj american și lipsă de detalii despre o blocadă totală TWZ relatează că Iranul a permis totuși tranzitul unor nave prin Hormuz, printr-un sistem de taxe pentru „servicii de mediu și alte servicii”. În paralel, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a ajutat la ghidarea a „aproximativ 70” de nave comerciale prin strâmtoare în ultimele trei săptămâni, potrivit The New York Times . CENTCOM a precizat pentru publicație că este vorba de comunicare și coordonare, nu de escortă, iar majoritatea tranzitelor ar fi avut loc mai aproape de Oman decât de Iran. În același timp, nu au fost oferite detalii de către oficiali iranieni despre cum ar urma să fie „complet” închisă Strâmtoarea Hormuz sau când ar putea începe o astfel de măsură. De ce contează Bab al-Mandeb în ecuație Amenințarea privind Bab al-Mandeb nu a fost însoțită de explicații concrete din partea Tasnim , însă TWZ amintește precedentul campaniei de 15 luni a rebelilor houthi din Yemen împotriva transportului maritim (începând din toamna lui 2023). Reluarea unor astfel de atacuri ar adăuga presiune economică globală și ar încărca suplimentar resursele militare americane, într-un moment în care SUA sunt deja puternic angajate în Operațiunea „Epic Fury”, cu echipamente distruse/avariate și muniții consumate, potrivit analizei. Context operațional: atacuri și interceptări în timpul armistițiului Materialul descrie o nouă rundă de lovituri și interceptări în pofida armistițiului. CENTCOM a anunțat că a interceptat două rachete balistice iraniene care vizau forțe americane din Kuweit (fără victime), iar Kuweitul a condamnat atacul. Iranul, la rândul său, a susținut că a lovit o bază americană nenumită ca răspuns la atacuri americane asupra unor ținte iraniene în weekend. Pe fondul acestor evoluții, negocierile SUA–Iran rămân „în limbo”, iar președintele Trump a declarat pentru NBC News că nu a auzit de la iranieni că ar suspenda discuțiile și că SUA „vor păstra blocada”, potrivit TWZ. [...]

Scumpirea petrolului cu peste 5% reaprinde riscul de costuri mai mari la energie , după ce Iranul a anunțat suspendarea negocierilor indirecte cu SUA și a sugerat măsuri care ar putea afecta transportul global, potrivit Libertatea . Cotația Brent a urcat luni seară la 95,34 dolari (aprox. 439 lei) pe baril, în creștere cu 4,63%, iar petrolul american WTI a ajuns la 92,57 dolari (aprox. 426 lei) pe baril, cu un avans de aproape 6%, conform News. Mișcarea reflectă temerile investitorilor privind o posibilă perturbare a aprovizionării cu țiței din Orientul Mijlociu. Strâmtoarea Ormuz, punctul sensibil pentru piața globală Potrivit agenției iraniene Tasnim, Teheranul a suspendat negocierile indirecte cu Washingtonul și analizează împreună cu aliații posibilitatea blocării complete a Strâmtorii Ormuz , relatează Reuters. Ruta este una dintre cele mai importante pentru transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate. Prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol, iar o restricție a traficului ar putea avea efecte imediate asupra prețurilor la energie. De ce contează pentru economie: risc de volatilitate și presiune pe prețuri Tensiunile s-au amplificat după schimburi recente de atacuri între Iran și SUA și după extinderea operațiunilor militare ale Israelului împotriva Hezbollah în Liban. Televiziunea de stat iraniană a avertizat că armistițiul convenit la începutul lunii aprilie între Iran și SUA ar putea fi abandonat dacă ofensiva israeliană continuă. Analiștii din sectorul energetic avertizează că prelungirea conflictului ar putea reduce stocurile comerciale de petrol și ar alimenta noi scumpiri. Situația este agravată, potrivit materialului, de informații privind amplasarea unor mine maritime în zona Strâmtorii Ormuz, ceea ce a determinat companiile de transport să ceară garanții suplimentare pentru siguranța navigației. Cererea din China și Europa poate limita scumpirea, dar nu elimină riscul În paralel, perspectivele economice mai slabe din China și Europa apasă asupra cererii globale de petrol. Goldman Sachs a avertizat că încetinirea consumului în marile economii poate limita creșterea prețurilor în a doua parte a anului, însă noi perturbări ale aprovizionării din Orientul Mijlociu ar putea împinge cotațiile mai sus. Pe fondul incertitudinilor, Rusia analizează măsuri pentru protejarea pieței interne de combustibili, inclusiv majorarea importurilor din Belarus și restricționarea temporară a exporturilor de benzină. Separat, Kazahstanul a anunțat că și-a readus producția de petrol la niveluri normale după probleme tehnice la zăcământul Tengiz. [...]

Iranul promite trecere sigură pentru navele japoneze prin Strâmtoarea Ormuz , o mișcare cu potențial de reducere a presiunii pe lanțurile de aprovizionare cu energie către Asia, după luni de blocaje care au împins în sus prețurile petrolului, potrivit Mediafax . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis că Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă pentru transportatorii japonezi și a dat asigurări guvernului de la Tokyo că Teheranul va facilita trecerea în siguranță a navelor japoneze. Angajamentul a fost comunicat într-o convorbire telefonică cu prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi. „Vom încerca să oferim o trecere lină și ușoară pentru navele japoneze”, a declarat Masoud Pezeshkian, citat de AFP. De ce contează pentru piața petrolului Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie: prin acest punct trece o cincime din fluxul internațional de petrol, iar închiderea ei „în cea mai mare parte”, de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu (la finalul lunii februarie), a fost asociată cu o creștere masivă a prețurilor petrolului, conform informațiilor din articol. În acest context, orice semnal de relaxare — chiar și limitat la un anumit stat — poate avea relevanță operațională pentru transport și, indirect, pentru costurile de aprovizionare. Asia, cea mai expusă la blocaj Impactul este resimțit în special în Asia. Mediafax notează că, în 2024, peste 80% din petrolul și gazele transportate prin Strâmtoare au ajuns în Asia, principalii importatori fiind China, India, Japonia și Coreea de Sud. Totodată, în luna martie, Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale a Energiei, a avertizat că blocajul ar putea declanșa „cea mai importantă criză energetică din istorie”, iar prim-ministrul Japoniei a cerut Agenției Internaționale pentru Energie să pregătească o nouă eliberare din rezervele strategice de petrol pentru a tempera scumpirile. Ce urmează Anunțul vizează explicit navele japoneze, fără detalii suplimentare în material despre un calendar, condiții de tranzit sau extinderea măsurii către alte state. Rămâne de urmărit dacă promisiunea se traduce într-o redeschidere mai largă a rutei și în ce măsură va influența stabilitatea transportului maritim și prețurile la energie. [...]