Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Atacurile cu drone asupra portului petrolier Ust-Luga riscă să lovească direct exporturile rusești și alimentarea rafinăriilor, potrivit Focus, care citează imagini satelitare și evaluări ale unor analiști privind amploarea pagubelor.
Portul Ust-Luga, un terminal important la Marea Baltică, ar fi fost „puternic lovit” după o serie de atacuri ucrainene cu drone. Focus relatează că autoritățile ruse au vorbit despre „pagube minore”, însă imaginile noi indică distrugeri extinse la infrastructura de încărcare și depozitare.
Potrivit publicației britanice The Telegraph, care a analizat imagini satelitare, instalațiile din Ust-Luga prezintă avarii semnificative. La rândul său, portalul militar ucrainean Militarnyi susține că un cheu de încărcare ar fi fost grav avariat, descris drept „pulverizat”, iar în imagini se văd:
Focus mai notează că pe canale rusești de Telegram au apărut înregistrări video în care se vede fum în continuare atât din Ust-Luga, cât și din portul Primorsk din apropiere, iar incendiile ar fi fost alimentate de petrol scurs.
Ust-Luga este descris ca un terminal care manipulează anual circa 18 milioane de tone de păcură (heating oil). În evaluarea unor observatori citați, distrugerile ar putea afecta comerțul rusesc cu petrol.
Reuters a relatat că terminalul Ust-Luga ar fi în continuare scos din funcțiune, ceea ce ar putea pune în pericol aprovizionarea a patru rafinării mari, cu o capacitate cumulată de aproximativ 400.000 de barili pe zi. În plus, experți ai Centrului pentru Cercetare privind Energia și Aerul Curat (CREA) au declarat că Primorsk și Ust-Luga nu ar fi expediat încărcături de cinci zile.
Kievul și-ar fi intensificat în ultimele zile atacurile cu drone, iar experți citați în material apreciază că obiectivul este reducerea veniturilor Rusiei din petrol. Ministerul rus al Apărării a susținut că sâmbătă au fost doborâte 155 de drone ucrainene în 16 regiuni, inclusiv deasupra Moscovei și Crimeei.
The Telegraph îl citează pe expertul în energie Boris Aronstein, care a descris situația drept „cea mai serioasă amenințare pentru exporturile de petrol și produse petroliere rusești de la începutul războiului”. În același context, Focus amintește estimări potrivit cărora sectorul petrol și gaze a contribuit recent cu aproximativ o treime la bugetul de stat al Rusiei.
Recomandate
Reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz reduce temporar presiunea pe piețele petroliere , dar riscul unei noi închideri rămâne ridicat, pe fondul amenințărilor Iranului legate de blocada americană asupra porturilor iraniene, potrivit Adevărul . Datele de monitorizare a traficului naval indică trecerea unui convoi de petroliere, după ce Teheranul a susținut că ruta este „complet deschisă”. Traversarea a inclus nave care transportă țiței, gaz petrolier lichefiat și produse chimice, conform datelor MarineTraffic . Reluarea traficului a susținut piețele bursiere și a alimentat optimismul la Washington, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, a spus că un acord mai amplu de pace cu Iranul este „foarte aproape”. De ce contează: Ormuz rămâne un risc major pentru aprovizionarea globală Iranul a avertizat că ar putea închide din nou strâmtoarea dacă Statele Unite continuă blocada asupra porturilor iraniene. Miza este ridicată: prin Strâmtoarea Ormuz trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global, potrivit informațiilor din articol. În același timp, autoritățile iraniene au transmis că, dacă navele care pleacă din porturile iraniene vor fi interceptate de forțele americane, strâmtoarea ar putea fi închisă din nou. Semnale politice și operaționale: blocada, rutele schimbate și divergențe între aliați Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că „strâmtoarea nu va rămâne deschisă” dacă blocada continuă și că tranzitul va necesita aprobarea Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baqaei, a descris blocada navală drept o „încălcare a armistițiului” convenit temporar cu Washingtonul pentru a permite negocierile. Pe partea operațională, Comandamentul Central al SUA a transmis că 21 de nave au fost deja obligate să își schimbe ruta de la începutul blocadei, în această săptămână. În paralel, Trump a criticat planurile unor aliați occidentali de a desfășura o forță navală în zonă, după ce premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au anunțat intenția de a trimite nave militare pentru a proteja ruta maritimă. Trump a respins inițiativa, spunând că aliații ar trebui „să stea departe”, într-o declarație publicată pe rețelele sociale. Efect imediat în piață și ce urmează Prețurile petrolului au scăzut pe fondul speranțelor privind o soluție diplomatică, iar piețele financiare au reacționat pozitiv la reluarea traficului prin strâmtoare. Totuși, perspectiva rămâne condiționată de evoluția negocierilor: Trump a avertizat că blocada navală va continua dacă nu se ajunge la un acord și a sugerat că armistițiul actual ar putea fi prelungit. În fundal, tensiunile regionale continuă: articolul menționează un armistițiu de zece zile intrat în vigoare în Liban, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că operațiunile împotriva Hezbollah nu s-au încheiat, iar gruparea a transmis că este pregătită să răspundă. În acest context, statutul Strâmtorii Ormuz rămâne un punct critic pentru securitatea energetică globală. [...]
Statele Unite au prelungit până la 16 mai o derogare care permite țărilor să cumpere petrol și produse petroliere rusești sancționate , o decizie cu efect direct asupra ofertei globale și, implicit, asupra prețurilor la energie, potrivit Economedia . Măsura vizează achizițiile de petrol „încărcat pe nave” și este prezentată în contextul eforturilor Washingtonului de a tempera scumpirile energiei, accelerate de conflictul cu Iranul. Derogarea a fost emisă de administrația Trump și permite, pentru aproximativ o lună, cumpărarea de petrol și produse petroliere rusești care altfel ar intra sub incidența sancțiunilor. Informația este transmisă de MEDIAFAX, care citează The Guardian. Ce s-a schimbat și care este calendarul Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat achizițiile de petrol încărcat pe nave începând de vineri și până pe 16 mai, conform unui document publicat pe site-ul instituției, relatează The Guardian. Prelungirea vine după o derogare inițială de 30 de zile, care expirase pe 11 aprilie. Decizia apare la două zile după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , declarase că Washingtonul nu va reînnoi derogarea care permitea țărilor să cumpere petrol rusesc fără riscul sancțiunilor americane. De ce contează pentru piața petrolului Emisarul prezidențial rus Kirill Dmitriev a afirmat că prima derogare ar urma să „elibereze” 100 de milioane de barili de țiței rusesc, echivalentul a aproape o zi de producție globală. În acest cadru, amânarea aplicării sancțiunilor poate stimula temporar aprovizionarea mondială. Totuși, aceeași sursă arată că măsura nu a împiedicat creșterea prețurilor petrolului, pe fondul „închiderii efective” a strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru tranzitul global de țiței. [...]
Motorina standard a coborât sub 9 lei/litru la Petrom , după o nouă rundă de ieftiniri care comprimă costurile de alimentare pentru transport și companii într-un interval foarte scurt, potrivit Economica . Petrom vinde acum benzina standard cu 8,17 lei/litru și motorina standard cu 8,93 lei/litru, pe baza prețurilor observate în benzinării din vestul Capitalei, folosind aplicația Consiliului Concurenței. În această dimineață, Petrom a redus benzina cu 20 de bani/litru și motorina cu 35 de bani/litru. Ieftinirea se aplică și în stațiile OMV, unde benzina este 8,28 lei/litru, iar motorina 9,02 lei/litru. Scăderi rapide în lanț: 1,36 lei/litru la motorină în mai puțin de două săptămâni Publicația notează că precedenta ieftinire la Petrom a fost cu două zile înainte, când benzina a scăzut cu 35 de bani/litru, iar motorina cu 30 de bani/litru. Înainte de acel moment, pe 9 aprilie, prețurile coborâseră cu 40 de bani/litru la benzină și cu 35 de bani/litru la motorină. În plus, motorina se ieftinise pe 7 aprilie cu 36 de bani/litru, ca urmare a reducerii accizei decise de Guvern. Per total, în mai puțin de două săptămâni, reducerea cumulată la motorină ajunge la 1,36 lei/litru, conform calculelor din articol. Efect de piață: ieftiniri și la ceilalți mari distribuitori Scăderi de preț au fost aplicate și de celelalte lanțuri mari, după ieftinirile „destul de mari” din ziua anterioară, mai arată sursa. În zona de vest a Capitalei, Rompetrol afișează la benzină un preț de 8,28 lei/litru, după o reducere de 20 de bani/litru, iar același nivel (8,28 lei/litru) este indicat și pentru MOL, Lukoil și OMV. La motorină, Rompetrol a redus cu 35 de bani/litru, până la 9,02 lei/litru, nivel care, după ultimele ieftiniri, este menționat și pentru MOL, Lukoil și OMV. Context: petrolul a scăzut după relaxarea tensiunilor pe ruta Hormuz În plan internațional, articolul leagă ieftinirile și de scăderea cotațiilor petrolului: Iranul a declarat vineri Strâmtoarea Hormuz „complet deschisă” traficului comercial pe durata încetării focului dintre Israel și Liban, iar prețul petrolului a scăzut brusc cu circa 10%, cotația Brent coborând sub 90 de dolari/baril (aprox. 405 lei), pentru ca ulterior să crească ușor peste acest nivel. Înainte de anunț, trei petroliere iraniene cu circa cinci milioane de barili de țiței au părăsit Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz, iar după anunț cel puțin opt petroliere ar fi traversat strâmtoarea până „azi dimineață”, însă „peste 200” ar rămâne blocate, potrivit aceleiași surse. [...]
Prăbușirea exporturilor de combustibil pentru aviație din statele din Golf a șters venituri estimate la circa 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 miliarde lei) de la începutul conflictului, pe fondul unor volume care au dispărut din piață într-un moment în care petrolul s-a tranzacționat, în medie, la aproximativ 100 de dolari pe baril, potrivit Stirile Pro TV . Scăderea este abruptă: exporturile au coborât de la aproximativ 19,6 milioane de barili în februarie la doar 4,1 milioane de barili pentru martie și aprilie cumulate până acum. Ca ordin de mărime, cantitatea pierdută ar fi fost suficientă pentru aproximativ 20.000 de zboruri dus-întors între aeroporturile New York JFK și Londra Heathrow. De ce contează: șocul de volum se vede direct în bani și în stocuri Estimarea de „circa 50 de miliarde de dolari” în venituri pierdute îi aparține lui Johannes Rauball, analist senior pentru petrol la Kpler , citat în material. Publicația notează că suma este comparabilă cu aproximativ 1% din PIB-ul anual al Germaniei sau cu întregul PIB al unor state mai mici, precum Letonia sau Estonia. Pe partea de echilibru fizic al pieței, datele Kpler indică o comprimare rapidă a rezervelor: stocurile globale de petrol brut depozitate pe uscat au scăzut cu aproximativ 45 de milioane de barili doar în luna aprilie, iar de la sfârșitul lunii martie întreruperile de producție au ajuns la aproximativ 12 milioane de barili pe zi. Ce urmează: revenirea fluxurilor ar putea fi lentă, chiar și cu Ormuz redeschis Chiar dacă Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz , materialul avertizează că revenirea producției și a fluxurilor energetice ar putea fi lentă. În plus, unele active ar putea rămâne sub presiune mai mult timp: câmpurile petroliere cu țiței greu din Kuweit și Irak ar putea avea nevoie de patru până la cinci luni pentru a reveni la niveluri normale de funcționare, ceea ce ar putea menține presiunea asupra stocurilor până în vară; deteriorarea unor capacități de rafinare și a complexului de gaze naturale lichefiate Ras Laffan din Qatar ar putea împinge refacerea completă a infrastructurii energetice din regiune spre un orizont de ani. [...]
Motorina a coborât sub 9 lei/l în stațiile Petrom , după o nouă rundă de ieftiniri care apasă direct costurile de transport și distribuție, într-un moment în care liderul pieței dă din nou tonul. Potrivit Profit , scăderea vine în urma deciziei OMV Petrom de a reduce sâmbătă prețul motorinei cu 35 de bani/l și al benzinei cu 20 de bani/l. În urma ajustărilor de la prima oră a zilei, prețul unui litru de motorină standard a ajuns la 8,93 lei în stațiile Petrom și la 9,02 lei în stațiile OMV. Este prima dată în ultimele cinci săptămâni când motorina coboară sub pragul de 9 lei/l, iar un astfel de nivel a mai fost consemnat ultima dată pe 13 martie. Și benzina s-a ieftinit: litrul a coborât la 8,17 lei în stațiile Petrom și la 8,28 lei în stațiile OMV, nivel pe care Profit îl plasează la cotațiile din 6 martie. Efect de aliniere în piață: Rompetrol urmează mișcarea Reducerea nu a rămas izolată la liderul pieței. Rompetrol, principalul concurent al OMV Petrom, a ieftinit la rândul său carburanții sâmbătă dimineață, cu aceleași amplitudini: motorină standard: minus 35 de bani/l, până la 9,02 lei/l; benzină standard: minus 20 de bani/l, până la 8,28 lei/l. Profit notează că prețurile din stațiile Rompetrol sunt identice cu cele din stațiile MOL. De ce contează pentru economie Coborârea motorinei sub 9 lei/l este relevantă în special pentru companiile cu consum mare de carburant (transport rutier, curierat, distribuție), unde motorina are o pondere importantă în costurile operaționale. În același timp, faptul că ieftinirea pornește de la liderul pieței și este urmată rapid de concurenți sugerează o presiune competitivă care poate menține prețurile jos pe termen scurt, dacă nu apar schimbări de direcție în piață. [...]
Peste 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 mld. lei) în venituri din petrol au fost pierdute după aproape 50 de zile de război cu Iranul, pe fondul dispariției a peste 500 de milioane de barili din piața globală, potrivit news.ro , care citează calcule Reuters și date ale Kpler. Miza economică depășește șocul inițial: analiștii avertizează că efectele crizei energetice pot fi resimțite luni sau chiar ani. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat vineri că Strâmtoarea Ormuz este deschisă după armistițiul convenit în Liban. În paralel, președintele american Donald Trump a spus că se așteaptă ca un acord pentru încheierea războiului cu Iranul să apară „în curând”, însă momentul rămâne incert. Dimensiunea șocului de ofertă: 500 de milioane de barili lipsă De la începutul crizei, la sfârșitul lunii februarie, peste 500 de milioane de barili de petrol brut și condensat au dispărut din piața globală, potrivit datelor Kpler, ceea ce este descris drept cea mai mare perturbare a aprovizionării energetice din istoria modernă. Pentru a ilustra amploarea, analistul Iain Mowat ( Wood Mackenzie ) compară cantitatea pierdută cu: reducerea cererii globale de combustibil pentru aviație timp de 10 săptămâni; oprirea completă a transportului rutier la nivel mondial timp de 11 zile; lipsa totală de petrol pentru economia globală timp de aproximativ cinci zile. Estimările Reuters arată că 500 de milioane de barili înseamnă aproape o lună de consum de petrol în SUA sau mai mult de o lună pentru întreaga Europă. Aceeași cantitate ar acoperi aproximativ șase ani de consum de combustibil al armatei americane (la un consum anual de circa 80 de milioane de barili) sau ar putea alimenta transportul maritim mondial timp de aproximativ patru luni. Unde s-au văzut pierderile și de ce revenirea poate întârzia Datele indică perturbări majore în special în statele arabe din Golful Persic, care au pierdut în martie aproximativ 8 milioane de barili pe zi din producția de petrol, aproape echivalentul producției combinate ExxonMobil și Chevron. În același timp, exporturile de combustibil pentru aviație din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain și Oman au scăzut de la aproximativ 19,6 milioane de barili în februarie la 4,1 milioane de barili pentru martie și aprilie cumulate până în prezent. Cantitatea pierdută ar fi fost suficientă pentru aproximativ 20.000 de zboruri dus-întors între New York JFK și Londra Heathrow. Pe partea de preț, petrolul a fost în medie la aproximativ 100 de dolari pe baril de la începutul conflictului, iar volumele lipsă se traduc în circa 50 de miliarde de dolari în venituri pierdute, potrivit lui Johannes Rauball, analist senior pentru petrol la Kpler. Suma este echivalentă cu aproximativ 1% din PIB-ul anual al Germaniei sau cu întregul PIB al unor state mai mici, precum Letonia sau Estonia. Chiar dacă Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, revenirea producției și a fluxurilor energetice ar putea fi lentă. Stocurile globale de petrol brut depozitate pe uscat au scăzut cu aproximativ 45 de milioane de barili doar în aprilie (date Kpler), iar de la sfârșitul lunii martie întreruperile de producție au ajuns la aproximativ 12 milioane de barili pe zi. Wood Mackenzie estimează că zăcămintele de țiței greu din Kuweit și Irak ar putea avea nevoie de patru-cinci luni pentru a reveni la niveluri normale, ceea ce ar putea menține presiunea asupra stocurilor până în vară. În plus, deteriorarea unor capacități de rafinare și a complexului de gaze naturale lichefiate Ras Laffan din Qatar ar putea împinge refacerea completă a infrastructurii energetice din regiune spre un orizont de ani. [...]
