Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Atacurile cu drone asupra portului petrolier Ust-Luga riscă să lovească direct exporturile rusești și alimentarea rafinăriilor, potrivit Focus, care citează imagini satelitare și evaluări ale unor analiști privind amploarea pagubelor.
Portul Ust-Luga, un terminal important la Marea Baltică, ar fi fost „puternic lovit” după o serie de atacuri ucrainene cu drone. Focus relatează că autoritățile ruse au vorbit despre „pagube minore”, însă imaginile noi indică distrugeri extinse la infrastructura de încărcare și depozitare.
Potrivit publicației britanice The Telegraph, care a analizat imagini satelitare, instalațiile din Ust-Luga prezintă avarii semnificative. La rândul său, portalul militar ucrainean Militarnyi susține că un cheu de încărcare ar fi fost grav avariat, descris drept „pulverizat”, iar în imagini se văd:
Focus mai notează că pe canale rusești de Telegram au apărut înregistrări video în care se vede fum în continuare atât din Ust-Luga, cât și din portul Primorsk din apropiere, iar incendiile ar fi fost alimentate de petrol scurs.
Ust-Luga este descris ca un terminal care manipulează anual circa 18 milioane de tone de păcură (heating oil). În evaluarea unor observatori citați, distrugerile ar putea afecta comerțul rusesc cu petrol.
Reuters a relatat că terminalul Ust-Luga ar fi în continuare scos din funcțiune, ceea ce ar putea pune în pericol aprovizionarea a patru rafinării mari, cu o capacitate cumulată de aproximativ 400.000 de barili pe zi. În plus, experți ai Centrului pentru Cercetare privind Energia și Aerul Curat (CREA) au declarat că Primorsk și Ust-Luga nu ar fi expediat încărcături de cinci zile.
Kievul și-ar fi intensificat în ultimele zile atacurile cu drone, iar experți citați în material apreciază că obiectivul este reducerea veniturilor Rusiei din petrol. Ministerul rus al Apărării a susținut că sâmbătă au fost doborâte 155 de drone ucrainene în 16 regiuni, inclusiv deasupra Moscovei și Crimeei.
The Telegraph îl citează pe expertul în energie Boris Aronstein, care a descris situația drept „cea mai serioasă amenințare pentru exporturile de petrol și produse petroliere rusești de la începutul războiului”. În același context, Focus amintește estimări potrivit cărora sectorul petrol și gaze a contribuit recent cu aproximativ o treime la bugetul de stat al Rusiei.
Recomandate
Atacurile reciproce asupra navelor comerciale din Marea Neagră cresc riscul de întreruperi pe ruta petrolului kazah și alimentează riscuri de sancțiuni pentru companii , după ce Ucraina și Rusia au intensificat loviturile asupra transportului civil, potrivit Kyiv Post . Ucraina a lovit, duminică și luni, trei petroliere aflate la încărcare la un terminal rusesc folosit pentru exportul de țiței pompat din Kazahstan, iar surse militare ucrainene și oficiali kazahi au confirmat atacurile. Cel mai recent incident descris este un atac cu drone cu rază lungă, luni, asupra KTK Marine Terminal, la aproximativ 26 km nord de Novorossiisk, care a lovit și a incendiat petrolierul Nelsa în timpul încărcării. Nava, sub pavilion Camerun, ar fi încărcat țiței produs în Kazahstan, iar incendiul a fost stins după intervenția pompierilor „în cea mai mare parte a zilei”, cu evacuarea a 22 din 24 de membri ai echipajului; căpitanul și ofițerul secund ar fi rămas la post, conform relatărilor citate. Marți, relatări bazate pe martori de la țărm au indicat că nava aflată la ancoră nu părea în pericol de scufundare, deși zona pupa tribord ar fi fost serios avariată de explozie și incendiu. Terminalul KTK și miza pentru exporturile de țiței „KTK” este abrevierea rusă pentru Caspian Pipeline Consortium (Consorțiul Conductei Caspice), companie înființată în 1992 pentru a facilita exportul de țiței din Asia Centrală către piețele internaționale. Rusia și Kazahstan sunt acționari majori, Oman este acționar minoritar, iar Chevron, ExxonMobil, Shell și Eni ar deține, de asemenea, participații, potrivit materialului. În același val de atacuri, drone ucrainene au lovit duminică încă două petroliere la terminal: Asia (pavilion Liberia, deținută de greci) și Nissos Ios (pavilion Insulele Marshall, deținută de greci), ambele luând foc; incendiile au fost stinse. Publicația notează că niciuna dintre aceste două nave nu este listată ca făcând parte din așa-numita „ flotă din umbră ” a Rusiei (rețea de nave folosite pentru a ocoli restricții), spre deosebire de Nelsa. Riscuri de sancțiuni și reacția Kazahstanului Nelsa este descrisă ca membru confirmat al „flotei din umbră” și se află, împreună cu operatorii săi, sub sancțiuni impuse de UE, Regatul Unit, Canada, Elveția, Noua Zeelandă și Ucraina pentru sprijinirea exporturilor de petrol ale Rusiei în pofida restricțiilor legate de război. Materialul citează și un raport Reuters din iulie 2026 care a identificat nava (156.000 tone deadweight) ca posibil folosind un pavilion fals al Camerunului pentru a facilita evitarea sancțiunilor; potrivit grupurilor care urmăresc sancțiunile, proprietarul și operatorul cel mai frecvent raportat ar avea baza în Dubai. Kazahstanul a criticat atacurile ucrainene într-o declarație comună a ministerelor de Externe și Energie, numindu-le „atacuri teroriste” care interferează ilegal cu transportul pașnic de țiței deținut de SUA și Kazahstan pe nave neutre. Documentul susține că autoritățile de la Astana ar fi obținut aprobări pentru încărcare și plecare și că atacul a încălcat aceste aprobări, invocând și „riscuri ecologice și tehnologice” și pericol pentru echipaje multinaționale. În același timp, Kyiv Post arată că, dacă un destinatar ar primi sau ar obține profit dintr-un transport realizat cu Nelsa, atunci orice companie implicată în transfer ar putea încălca legislația SUA și s-ar putea expune la acuzații de evitare a sancțiunilor, indiferent de poziția Kazahstanului privind legitimitatea transportului. Escaladare și pe ruta cerealelor: atacul asupra unei nave în Odesa Pe partea rusă, escaladarea a inclus o salvă de rachete de croazieră antinavă, duminică, asupra unei nave încărcate cu cereale în portul ucrainean Odesa, atac care ar fi produs cele mai grave pierderi de vieți omenești în rândul echipajelor civile pe durata războiului, cu 10 morți, potrivit surselor navale ucrainene și presei maritime comerciale din Ucraina și Turcia citate. Un alt atac descris: forțele ruse ar fi lansat trei rachete X-59 sau posibil X-69 asupra navei Golden Leo, un vrachier sub pavilion Guineea-Bissau, deținut de o companie turcă, la plecarea din portul Odesa. Un focos de „jumătate de tonă” ar fi ucis 10 membri ai unui echipaj preponderent sirian și indian; autoritățile ucrainene au evacuat opt supraviețuitori, iar Administrația Porturilor Maritime din Ucraina a indicat că primele raportări plasau echipajul total la 17 persoane. Ce se schimbă operațional în Marea Neagră Materialul descrie o rupere a unei înțelegeri tacite potrivit căreia navele neutre nu ar fi fost vizate sistematic cu atacuri antinavă. În acest context, riscurile pentru companiile de shipping, traderii de petrol și încărcătorii de mărfuri cresc pe două direcții: continuitatea exporturilor de țiței prin infrastructura KTK , inclusiv pentru încărcături asociate Kazahstanului; expunerea la sancțiuni atunci când sunt implicate nave sau operatori aflați pe liste restrictive, chiar dacă marfa este prezentată drept „legitimă”. Kyiv Post mai notează că Ucraina a extins în ultimele săptămâni campania cu drone împotriva transportului civil rusesc în Marea Azov și Marea Neagră, iar loviturile asupra KTK ar marca prima extindere a acestei operațiuni către țărmul regiunii ruse Krasnodar. [...]
Atacul cu drone asupra rafinăriei din Syzran reaprinde riscul de întreruperi în producția de carburanți din Rusia , după ce un incendiu a izbucnit la instalație în noaptea de 12 iulie, potrivit Meduza . În același interval, un petrolier a fost avariat la intrarea în canalul maritim Azov–Marea Neagră, iar în regiunea Samara autoritățile locale raportează un deces. Incendiul de la rafinăria din Syzran este susținut de imagini și înregistrări ale martorilor, geolocalizate de Astra, iar cadre cu rafinăria în flăcări au fost publicate și de canalul ucrainean de monitorizare Exilenova+. Ce s-a întâmplat în regiunea Samara Guvernatorul regiunii Samara, Viaceslav Fedorîșcev, a declarat că loviturile cu drone au avariat locuințe (case și blocuri) și „una dintre întreprinderile industriale”, fără să precizeze care. Conform aceleiași surse, bilanțul atacului din regiune este: 1 persoană decedată ; 3 persoane rănite , inclusiv un copil. Petrolier avariat în Marea Azov, fără scurgeri raportate Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliușar, a afirmat că dronele ucrainene au avariat un petrolier în momentul în care nava intra în canalul maritim Azov–Marea Neagră. Potrivit lui, nu au existat victime, vasul „mergea gol”, iar nu există amenințare de deversare a produselor petroliere . Sliușar a mai spus că dronele au vizat și mai multe localități și zone din regiune (inclusiv Taganrog și districtul Taganrog, precum și alte raioane), iar „au fost distruse peste două duzini” de drone, fără a oferi detalii despre eventuale pagube sau victime în aceste puncte. Dimensiunea atacului, în versiunea Ministerului rus al Apărării Ministerul rus al Apărării a anunțat că, peste noapte, apărarea antiaeriană ar fi distrus 349 de drone ucrainene deasupra mai multor regiuni ale Rusiei, precum și deasupra Crimeei anexate și a apelor mărilor Azov și Neagră. De ce contează pentru piața carburanților Rafinăria din Syzran a mai fost atacată anterior, iar la finalul lunii mai și-ar fi întrerupt activitatea din cauza loviturilor cu drone. Meduza notează că atacurile care obligă rafinăriile rusești să reducă sau să oprească producția au devenit un factor al crizei de combustibil din Rusia , pe fondul presiunii asupra capacităților de rafinare. [...]
Comisia Europeană propune o „perioadă de grație” la amenzi pentru importatorii de energie, ca să reducă riscul de blocaje în aprovizionare , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu , potrivit Economedia . Executivul european a prezentat două recomandări legate de aplicarea Regulamentului UE privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic, într-un context de ofertă limitată și prețuri ridicate. Miza este una de reglementare cu impact direct asupra fluxurilor de import: Comisia spune că lucrează cu statele membre și industria pentru ca implementarea regulilor de metan „să nu submineze, în nicio circumstanță, securitatea aprovizionării Europei”. Ce se schimbă pentru importatorii de petrol, gaze și cărbune Prima recomandare aduce clarificări despre cum pot importatorii să demonstreze că respectă obligațiile din regulament, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027. Comisia indică faptul că firmele vor putea folosi mecanisme precum „urmărirea și declararea” sau „certificarea” pentru a arăta conformitatea, fără să fie necesară urmărirea fizică a fiecărei livrări sau încărcături. Suspendarea amenzilor între 2027 și 2029, dar nu a obligațiilor A doua recomandare vizează sancțiunile. Comisia atrage atenția că majoritatea statelor membre nu au stabilit încă sistemele de penalizare pentru nerespectarea regulamentului, ceea ce creează incertitudine pentru importatori. Pentru a evita perturbări ale aprovizionării cu energie, Executivul european recomandă statelor membre să suspende aplicarea amenzilor pentru neconformare în perioada 2027–2029. În același timp, Comisia precizează că o astfel de suspendare nu înseamnă renunțarea la obligațiile din regulament, care rămân în vigoare. Context: o legislație cu efect și asupra importurilor Regulamentul european privind reducerea emisiilor de metan, adoptat în 2024, este prezentat drept prima legislație la nivel mondial care reglementează inclusiv emisiile asociate importurilor de petrol, gaze naturale și cărbune. Aplicarea obligațiilor pentru importuri va fi etapizată, iar cerințele privind monitorizarea emisiilor intră în vigoare de la 1 ianuarie 2027. [...]
Instalarea platformei offshore și a conductei de 160 km pentru gazele din Marea Neagră mută proiectul în faza finală, cu efect direct asupra securității energetice și a prețurilor interne , potrivit Antena 3 , care citează o declarație a premierului interimar Ilie Bolojan . Bolojan a spus că Romgaz și OMV Petrom au finalizat instalarea platformei de producție pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, descrisă drept „cel mai mare proiect de gaze naturale din România”. Structura de susținere a fost montată și fixată pe fundul mării, având o înălțime totală de peste 220 de metri și o greutate de peste 16.000 de tone, iar instalarea s-a făcut cu nave speciale, în ultimele luni. Un element-cheie al proiectului este conducta de 160 km care leagă platforma de țărm. În perioada următoare, lucrările ar urma să continue cu realizarea racordurilor și cu testarea instalațiilor, astfel încât exploatarea gazului „să înceapă din anul viitor”, conform postării citate. Ce impact economic invocă Guvernul Premierul interimar a prezentat proiectul ca fiind strategic pentru energie și a indicat câteva efecte economice directe ale noilor volume de gaz: posibilitatea „relansării industriale”; asigurarea îngrășămintelor pentru agricultură din producția internă, cu referire la combinatul Azomureș; acoperirea consumului de gaze al locuințelor „la un preț stabil în anii următori”. Miza regională și următorul prag În aceeași intervenție, Bolojan a susținut că exploatarea gazelor din Marea Neagră ar transforma România „într-un actor relevant” pentru securitatea energetică regională și „în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană”. El a mulțumit echipelor de proiect ale Romgaz și OMV Petrom pentru respectarea programului de lucrări. Din informațiile disponibile în material, următorul reper operațional este finalizarea racordurilor și testarea instalațiilor, înainte de începerea exploatării efective, estimată pentru anul viitor. [...]
Amenințarea houthi cu o „blocadă maritimă” pe ruta Marea Roșie–Suez ridică riscul de întreruperi pentru exporturile saudite de petrol către Europa , într-un moment în care alte puncte-cheie ale transportului energetic din regiune sunt deja sub presiune, potrivit Biziday . Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al grupării, Yahya Saree , într-un discurs televizat, în care a vorbit despre impunerea „unei interdicții maritime împotriva inamicului saudit”. Măsura ar pune în pericol transportul a milioane de barili de petrol pe care Arabia Saudită îi exportă prin Marea Roșie, pe ruta către Canalul Suez, Marea Mediterană și, mai departe, Europa. De ce contează: risc de șoc logistic și volatilitate a prețului Blocada anunțată poate afecta direct exporturile saudite pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru produse petroliere. În ziua anunțului, cotația petrolului Brent „a fluctuat puternic”, dar se menține în jurul valorii de 88 de dolari pe baril (aprox. 400 lei), semn că piața începe să includă în preț riscul geopolitic de pe coridoarele de transport. Context: escaladare după încălcarea armistițiului din 2022 Houthi justifică măsura ca răspuns la ceea ce numesc „asediul impus de Arabia Saudită asupra populației din Yemen” de aproape 12 ani, susținând că Riyadh ar fi blocat porturile și aeroporturile aflate sub controlul lor și ar fi exploatat resursele țării. Decizia vine după o intensificare a tensiunilor: Arabia Saudită a atacat săptămâna trecută aeroportul din Sana’a (capitala Yemenului, controlată de houthi), un atac care ar fi încălcat armistițiul în vigoare din martie 2022. Potrivit informațiilor citate, loviturile din ultima săptămână sunt prezentate ca cea mai gravă escaladare între cele două tabere din 2022 până în prezent. Miza regională: Bab el-Mandeb și presiunea cumulată pe rutele petroliere În același context, sunt menționate discuții la nivel iranian privind posibilitatea închiderii strâmtorii Bab el-Mandeb (punctul de acces dintre Marea Roșie și Golful Aden), prin care trece o parte importantă a comerțului mondial și a transporturilor de petrol. Conform unor oficiali citați sub protecția anonimatului, Iranul ar fi cerut houthi să fie pregătiți să blocheze accesul în Marea Roșie și să atace nave comerciale dacă SUA ar bombarda infrastructura energetică iraniană; surse apropiate houthi susțin că gruparea ar fi desfășurat deja rachete și drone în zonă. În ansamblu, anunțul confirmă o escaladare în Marea Roșie, „într-un moment în care traficul prin Strâmtoarea Hormuz este deja grav afectat”, potrivit aceleiași relatări. Sursele citate în material sunt Reuters și Bloomberg . [...]
Un petrolier cu peste 3.790 de tone de GPL a fost avariat și a luat foc în Marea Neagră, în Zona Economică Exclusivă a României, iar incidentul ridică riscuri operaționale pentru siguranța navigației în zonă , potrivit Biziday . Nava se afla la circa 20 de mile marine (aprox. 37 km) de țărm, în afara apelor teritoriale românești, iar incendiul de la bord nu era stins la momentul informării. Nava, sub pavilion Liberia, se numește Gas Lisbon și transporta gaz petrolier lichefiat (GPL). Președintele Nicușor Dan a transmis că petrolierul a fost lovit în afara apelor teritoriale românești și că incidentul este „cel mai probabil parte a războiului ilegal de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”, urmând ca instituțiile statului să stabilească „circumstanțele, cauzele și responsabilitățile”. Efect imediat: intervenție de salvare și restricții de navigație în perimetru În urma avariilor, a izbucnit un incendiu pe punte, iar echipajul nu a mai putut folosi propriile mijloace de evacuare. Operațiunea a fost coordonată de Centrul Maritim de Coordonare din Constanța (MRCC), care a mobilizat: o navă de intervenție a Gărzii de Coastă; navele SAR Apollo și SAR Artemis ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM). Din cauza vremii nefavorabile, un elicopter al Inspectoratului General de Aviație nu a putut interveni. Echipajul SAR Apollo a lansat două plute de salvare și a evacuat toți cei 17 marinari. Starea echipajului și situația navei Toți cei 17 membri ai echipajului au fost salvați, însă trei au fost răniți și au avut nevoie de îngrijiri medicale urgente: doi cu arsuri pe aproximativ 10–15% din suprafața corpului și unul cu răni multiple și hemoragie. Aceștia au fost preluați în apropiere de Sulina și transportați la Unitatea de Primiri Urgențe din Tulcea. Nava este ancorată, în zonă a fost emis un avertisment pentru celelalte nave să evite perimetrul incidentului, iar un remorcher a fost trimis pentru a preveni deriva și posibile riscuri suplimentare pentru siguranța navigației. Incendiul de la bord continua să ardă la momentul comunicării. [...]
